KorAP: Find »[drukola/base=duct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...30 >

727 matches

Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

reprezintă factor de risc pentru lezări de duct toracic prin fibroza indusă local. Radioterapia postoperatorie va viza însă, tocmai acest efect de fibroză în speranța închiderii fistulei prezente. Aceste iatrogenii chirurgicale pot determina apariția revărsatelor limfatice nu numai prin lezarea ductului toracic propriu-zis, cât și prin interceptarea unor tributare ale acestuia [12, 13, 55]. Operații toracice Atât operațiile cu specific cardiovascular, cât și de chirurgie toracică pot fi urmate de fistule de duct toracic: ligatura de canal arterial; cura coarctației de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
determina apariția revărsatelor limfatice nu numai prin lezarea ductului toracic propriu-zis, cât și prin interceptarea unor tributare ale acestuia [12, 13, 55]. Operații toracice Atât operațiile cu specific cardiovascular, cât și de chirurgie toracică pot fi urmate de fistule de duct toracic: ligatura de canal arterial; cura coarctației de aortă; rezecția de anevrism de aortă; operațiile Fontan, Glenn, Mustard [38]; by-pass-ul aorto-coronarian [14, 65, 71]; șunturile modificate Blalock-Taussig [11]; operații pe artera subclavie stângă; esofagectomie [3, 5, 46, 51, 78]; timectomie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
excizat); rezecțiile esogastrotuberozitare. Proceduri diagnostice și terapeutice O serie de manevre diagnostice și terapeutice pot fi cauză de chilotorax: cateterizarea venei subclavii; cateterizarea venei jugulare; cateterizare cardiacă; mediastinoscopie; aortografie translombară. Maladii nontraumatice O diversitate de leziuni patologice pot afecta atât ductul toracic propriu-zis, cât și vasele limfatice accesorii [50, 53, 74]. Maladii cervicale Leziuni obstructive maligne și benigne - adenopatii latero-cervicale, supraclaviculare; tumori de vecinătate, infecții specifice (abces rece) și nespecifice pot cointeresa crosa ductului toracic. Maladii toracice Leziuni obstructive maligne (implicarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
diversitate de leziuni patologice pot afecta atât ductul toracic propriu-zis, cât și vasele limfatice accesorii [50, 53, 74]. Maladii cervicale Leziuni obstructive maligne și benigne - adenopatii latero-cervicale, supraclaviculare; tumori de vecinătate, infecții specifice (abces rece) și nespecifice pot cointeresa crosa ductului toracic. Maladii toracice Leziuni obstructive maligne (implicarea ganglionilor mediastinali în limfoame și carcinoame); implicarea directă a tumorilor de vecinătate (în limfom, cancer bronhopulmonar, cancer esofagian etc.), limfangiosarcom; leziuni obstructive nonmaligne (tumori benigne de vecinătate: fibrom, leiomiom, neurinom etc.); tuberculoza (cauza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Robertson etc.); sindromul Menetrier - compresiune extrinsecă cu apariția limfedemului. În cazul neoplaziilor, lezarea limfatică poate să fie uni- sau bilaterală prin următoarele mecanisme: compresie determinată de tumoră, adenopatie, invazia tumorală, prin embolie tumorală [53]. Poate rezulta hiperpresiune sau eroziune de duct, urmată de revărsarea limfei în cavitatea pleurală. Maladii toraco-abdominale Tumori maligne și benigne diafragmatice, întâlnite rar în patologia toraco-abdominală pot fi cauză de chilotorax. Alte maladii Alte cauze de chilotorax pot fi sindromul nefrotic (pierderile proteice scad presiunea coloido-osmotică capilară

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
interstițial cu creșterea presiunii coloido-osmotice). Maladii idiopatice (primare) Această categorie tinde să se restrângă datorită metodelor de investigație actuale, ce sunt capabile să diagnosticheze leziuni considerate altădată idiopatice (sindromul diplaziei limfatice) [75]. FIZIOPATOLOGIE Principalele cauze ale revărsatului chilos sunt fistula ductului toracic la diferite nivele (traumatisme) sau obstrucția canalului (neoplazii) cu repercusiuni asupra tributarelor sale, declanșând mecanisme fiziopatologice în funcție de nivelul unde apare. Obstrucția de canal toracic cu creșterea presiunii de peste 50 cmH2O, va determina fie ruptura ductului sau a tributarelor sale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
revărsatului chilos sunt fistula ductului toracic la diferite nivele (traumatisme) sau obstrucția canalului (neoplazii) cu repercusiuni asupra tributarelor sale, declanșând mecanisme fiziopatologice în funcție de nivelul unde apare. Obstrucția de canal toracic cu creșterea presiunii de peste 50 cmH2O, va determina fie ruptura ductului sau a tributarelor sale, fie extravazarea limfei la nivel interstițial - seroase sau țesuturi - prin creșterea presiunii la nivelul vaselor limfatice mici cu apariția chilotoraxului, chilopericardului, chiloperitoneului sau limfedemelor [53]. Gravitatea revărsatelor chiloase apărute prin obliterarea ductului toracic este mai mică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
va determina fie ruptura ductului sau a tributarelor sale, fie extravazarea limfei la nivel interstițial - seroase sau țesuturi - prin creșterea presiunii la nivelul vaselor limfatice mici cu apariția chilotoraxului, chilopericardului, chiloperitoneului sau limfedemelor [53]. Gravitatea revărsatelor chiloase apărute prin obliterarea ductului toracic este mai mică, decât a celor apărute prin fistulizarea acestuia. Datorită conținutului în lecitină și acizi grași, chilul are proprietăți bacteriostatice, fiind de obicei steril [27, 74]. Spre deosebire de alte revărsate pleurale, chilul nu determină pahipleurită, nefiind iritant; de asemenea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
clinic este dominat de caracteristicile leziunii primare (status postoperator, posttraumatic, neoplasm, ciroză etc.). În cazul traumatismelor deschise, scurgerea chilului poate fi evidențiată imediat, spre deosebire de cele închise, în care chilotoraxul este diagnosticat după zile sau săptămâni, situație întâlnită în lezările de duct toracic sau colaterale în operații toracice sau abdominale (fibroze, aderențe), la care sunt de așteptat drenaje abundente. Prin drenaj acest lichid se exteriorizează, aspectul macroscopic și cel biochimic fiind utile în stabilirea diagnosticului [77]. Acumularea chilului (gr. kylos - „suc”) în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
abolirea vibrațiilor vocale și abolirea murmurului vezicular. Într-o fistulă chiloasă cantitatea de limfă acumulată este în medie de 700-1200 ml pe zi la un adult de 70 kg, fiind proporțional mai mică la copii [53]. De obicei, leziunile de duct toracic superior de vertebra T5 se soldează cu chilotorax stâng, în timp ce în cazul leziunilor inferioare acestui reper domină localizările drepte [53]. Tabloul clinic se bazează pe sindromul pleural, caracterizat prin următoarele simptome și semne. Dispneea Este o replică clinică a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
pulmonar are un rol major în intensitatea dispneei. Tusea Este o tuse uscată, provocată de schimbările de poziție. Durerea Este nespecifică, datorată în special bolii de bază (traumatism toracic, cancer bronhopulmonar etc.). Durerea poate apare și datorită lezării propriu-zise a ductului sau ligaturării sale, asociată fiind cu un edem localizat la nivelul toracelui. Aceasta este temporară și va dispare treptat, odată cu adaptarea la o nouă circulație limfatică colaterală. Febra Este necaracteristică și oarecum independentă de evoluția chilotoraxului; poate fi prezentă datorită

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
evidențierea trombilor intraluminali, cauză a aceluiași sindrom [50]. Limfangiografia cu substanță de contrast Reprezintă un examen specific sistemului limfatic (fig. 5.30, 5.31), putând identifica localizarea fistulei [36] și prezența unor eventuale anomalii ale sistemului limfatic (chiste, dilatări de duct toracic - limfangio-matoză, anomalii de vărsare) [15, 26]. La copiii mici, din punct de vedere tehnic, este foarte dificilă de efectuat [50]. Se poate face pe cale: anterogradă - mai frecvent; constă în injectarea bilaterală de substanță de contrast în spațiul interstițial de la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Dintre metodele invazive de diagnostic amintim: biopsia ganglionară prescalenică (frecvent supraclaviculară stângă, dar și dreaptă); mediastinoscopia anterioară și/sau mediastinotomia anterioră (frecvent limfom); toracoscopia poate fi utilizată atât ca metodă de diagnostic cât și de tratament - poate indica originea lezării ductului toracic, prezența chilului și a unor procese patologice asociate [9]; determinarea presiunilor la nivelul sistemului venos central. TRATAMENT În tratamentul revărsatelor chiloase trebuie să se țină seama atât de cauza declanșatoare, cât și de amploarea pierderilor limfatice. Tratamentul cuprinde trei

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
limfatic de la nivelul canalului toracic prin măsuri igieno-dietetice, cu reducerea aportului lichidian și a celui alimentar, de acizi grași cu lanț lung, aport de trigliceride cu lanț mediu, repaus fizic [74]. Unii autori consideră că aproximativ 50% din fistulele de duct toracic se închid spontan, sub tratament conservator [53]. Înlocuirea pierderilor trebuie să însoțească aceste măsuri pentru a evita dezechilibrele hidro-electrolitice, nutriționale și imunitare [50]; cea mai eficientă metodă de înlocuire a pierderilor este cea parenterală. Considerăm că pleurotomia minimă, obligatorie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
o scădere semnificativă a fluxului chilos la jumătate, în ziua a treia după administrare și chiar la oprirea fluxului în ziua a cincea. La pacientul cu fistulă chiloasă, trebuie evitată administrarea unor substanțe limfokinetice cu efect pe musculatura intrinsecă a ductului toracic (serotonina, prostaglandine, histamina, dopamina, acetilcolina). Există însă substanțe care pot duce la scăderea fluxului limfatic, cum ar fi adenozin fosfat, factor de agregare plachetară cu efect relaxant asupra mușchiului neted limfatic [79]. În afară de somatostatină, se poate încerca tratamentul medical

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
În afară de somatostatină, se poate încerca tratamentul medical cu etilefrină. Etilefrina, substanță alfa- și beta-simpatomimetică, a fost folosită în tratamentul conservator al fistulelor chiloase. Principiul terapeutic se bazează pe efectele spastice, pe care etilefrina le are asupra musculaturii netede, din peretele ductului toracic și al altor vase limfatice. Reducerea calibrului acestora, este considerată principala modalitate de reducere a fluxului limfatic [31]. Medicamentul se administrează în perfuzie continuă în doze de 4-5 mg/oră, timp de 7 zile. Doza se va reduce la

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
recomandă intervenția chirurgicală. Dacă în trecut tratamentul conservator, ca unică metodă de tratament reprezenta tratamentul standard cu rezultate nesatisfăcătoare, în prezent această opțiune este aplicată doar la cazuri selecționate. De menționat că algoritmul terapeutic sus menționat se aplică leziunilor de duct toracic secundare unei cauze non-maligne. În formele asociate unei tumori maligne se practică radioterapia cu 2000 rads, cu rezultate foarte bune. Odată cu introducerea metodelor miniinvazive chirurgia video-asistată înlocuiește treptat chirurgia clasică. Proceduri minime chirurgicale Toracocenteza Toracocentezele repetate sunt practicate atât

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
metodă foarte eficientă în tratamentul chilotoraxului postoperator, fiind des folosită datorită ușurinței în utilizare, prețului scăzut, morbidității scăzute [7, 8, 19, 25, 39, 43]. Este recomandată în tratamentul precoce al chilotoraxului postoperator. Se poate realiza pleurodeză chimică sau mecanică, cliparea ductului toracic, ligatura dublă sau chiar sutura în bloc, aplicare de fibrin-glue [22, 30, 57, 76, 77] (fig. 5.36-5.39). Chirurgia toracică video-asistată CTVA-ul este o altă metodă miniinvazivă, care păstrează aceleași principii ca și tehnica mai sus amintită

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
dezavantajul efectuării unei minitoracotomii, ce poate afecta statusul funcțional respirator, în special la bolnavii cu tare asociate. CTVA-ul are de obicei aplicabilitate în condițiile unei dotări tehnice deficitare sau a unei experiențe profesionale limitate în rezolvarea toracoscopică a patologiei ductului toracic [84]. Tehnicile miniminvazive la nivelul toracelui pot fi aplicate și în cazul unor leziuni traumatice de canal toracic la nivelul regiunii cervicale, greu de soluționat în focar și/sau asociate cu chilotoraxul. Proceduri chirurgicale majore În prezent, se consideră

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
de smântână sau ulei de măsline (100-200 ml) este obligatorie (vezi fistula cervicală chiloasă) (fig. 5.34, 5.35). Procedeul Lampson Acest procedeu chirurgical a fost introdus în 1948 de către Lampson [45] și reprezintă tehnica clasică de ligatură directă a ductului toracic prin toracotomie. Este necesar un abord postero-lateral, pentru a obține un abord facil asupra ductului toracic. Este importantă cunoașterea traiectului anatomic, pentru a putea decide calea de abord. În chilotoraxul unilateral se va opta pentru o toracotomie ipsilaterală. În

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
34, 5.35). Procedeul Lampson Acest procedeu chirurgical a fost introdus în 1948 de către Lampson [45] și reprezintă tehnica clasică de ligatură directă a ductului toracic prin toracotomie. Este necesar un abord postero-lateral, pentru a obține un abord facil asupra ductului toracic. Este importantă cunoașterea traiectului anatomic, pentru a putea decide calea de abord. În chilotoraxul unilateral se va opta pentru o toracotomie ipsilaterală. În chilotoraxul drept, abordul canalului toracic se face supradiafrag-matic la nivelul vertebrelor toracale X-VIII [74], unde pare

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
situat pe coloana vertebrală între artera aortă și vena azygos. Este necesară o toracotomie posterolaterală dreaptă, spațiul VII-VIII i.c., cu secționarea pleurei mediastinale și a ligamentului triunghiular până la nivelul venei pulmonare inferioare. În chilotoraxul unilateral de partea stângă, abordul ductului toracic se poate face la nivelul vertebrelor toracale IV-V, prin toracotomie postero-laterală. La acest nivel ductul toracic își modifică traiectul trecând pe fața posterioară a esofagului din dreapta în stânga. Un alt abord este citat în literatură la nivelul triunghiului Poirrier

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
VII-VIII i.c., cu secționarea pleurei mediastinale și a ligamentului triunghiular până la nivelul venei pulmonare inferioare. În chilotoraxul unilateral de partea stângă, abordul ductului toracic se poate face la nivelul vertebrelor toracale IV-V, prin toracotomie postero-laterală. La acest nivel ductul toracic își modifică traiectul trecând pe fața posterioară a esofagului din dreapta în stânga. Un alt abord este citat în literatură la nivelul triunghiului Poirrier, din vecinătatea arterei subclavii stângi. Toracotomia trebuie efectuată pe partea ipsilaterală, pentru a permite concomitent cu ligatura

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
toracic își modifică traiectul trecând pe fața posterioară a esofagului din dreapta în stânga. Un alt abord este citat în literatură la nivelul triunghiului Poirrier, din vecinătatea arterei subclavii stângi. Toracotomia trebuie efectuată pe partea ipsilaterală, pentru a permite concomitent cu ligatura ductului și evacuarea revărsatului, respectiv pleurectomie +/- decorticare. Când acumularea chilului este bilaterală, este necesar să se intervină prin toracotomie posterolaterală dreaptă, cu ligatura dublă supra-diafragmatică, datorită accesibilității ductului pe această parte. Ulterior, dacă este necesar, se intervine și pe partea stângă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
stângi. Toracotomia trebuie efectuată pe partea ipsilaterală, pentru a permite concomitent cu ligatura ductului și evacuarea revărsatului, respectiv pleurectomie +/- decorticare. Când acumularea chilului este bilaterală, este necesar să se intervină prin toracotomie posterolaterală dreaptă, cu ligatura dublă supra-diafragmatică, datorită accesibilității ductului pe această parte. Ulterior, dacă este necesar, se intervine și pe partea stângă, atunci când ligatura ductului toracic prin toracotomie dreaptă nu a fost eficientă. În aceste situații se poate bănui existența unui duct limfatic aberant. Este obligatorie examinarea atentă a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]