222 matches
-
spune dacă nu i-am trebuit La ce-o pus om de-o vorbit. 11 Lunca țipă, lunca zbiară Dup-un pui de căprioară, 137 {EminescuOpVI 138} Țipă, țipă și răcnește Căprioara nu-și găsește. Lunca țipă, lunca zice: Taci, duducă, nu mai plânge, Or rochița te pre strânge, Or colanul nu te - ajunge. Dă rochița la bădița, Că bădița-i negustoriu Ș-a da-o la croitoriu Și-a lărgi-o subsuori Ș-a da mai multe parale Ș-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ia-mi, Doamne, sufletul meu Și mi-l bagă-n sânul tău Ca să scap de răutate Și de grea străinătate Și de-acum pîn-în vecie Mila Domnului să fie. {EminescuOpVI 175} F. FAMILIARE - CĂSĂTORIE 116 Fecioraș de greacă mare Frumoasă duducă are Și a scos-o de vânzare. Negustori o neguța, Turcii banii număra, Ea din gur - așa zicea: Să n-ajungă părinții Să-și mai vândă copiii, Ca să vadă tot creștinul Pe-a cui mînă-și dă copilul; Eu am fost
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
apoi într-un iureș zgomotos. Cînd a prins destulă forță începe s-o imite și cealaltă elice, care devine și ea nervoasă rău. Privesc pasagerii din avion și, surprinzător, îl văd pe Mitică Vasilescu, total absorbit de conversația cu o duducă roșcată și frumușică foc. Îmi caut altă țintă pentru ochi dar, ca naiba, revin la Mitică. Observ niște chestii abia perceptibile, un sărut pe urechiușă, un cot ușor apăsat pe un sîn și o mînuță mîngîind ușor piciorul dinspre genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
erotică potrivită mai curând fostului... student) „Ia să vedem noi - îmi zic, pregătindu-mi «spada criticăă - în ce «complicațieă a intrat și cum a descâlcit-o pînă la urmă «pudicul scriitoră P.H.L., astfel încât să nu o facă să roșească pe «duduca de la Vasluiă, cititoarea-martor invocată în cenaclul Junimea de la Iași (tocmai pe la 1870!) în momentul când se audia vreo pagină cu expresii ceva mai libere. Și citeau acolo Eminescu, Creangă, nume față de care P.H.L., ca toți românii basarabeni, are o adevărată
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
București acum treizeci-patruzeci de ani... Și câte altele n-am fi înțeles dacă am fi aflat ceva precis despre familia ei, despre copilăria ei. De ce-i plăcea să cânte, atunci, la " Floarea-soarelui", numai cântece care păreau a fi de pe vremea duducăi Ralu și a lui Anton Pann? Cum le descoperise? Cine o învățase? Acum în urmă, ai văzut, numai arareori mai cântă asemenea romanțe vetuste. Și cu toate acestea, repertoriul ei nu seamănă cu al nimănui. Iar când vreun cântec devenea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Lucian, Fluturel, tustrei, dintr-o trupă de teatru? Lucian chiar era un arlechin. Nu în iarbă, ci încadrat de bagheta sculptată a barului de la Bolta Rece. Mai ales că-și tot ridica jobenul, cu gest amplu, ca și cum ar fi salutat duduci dintr-o birjă. Chiar așa, Fluturel. L-am văzut eu pe Lucian cu jobenul lui Mihai Codreanu? Nu, mi s-a părut. A produs o iluzie. Fluturel arăta eliberat, ca după o micțiune. Asta și cred. Lucian Foișor a deprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau, cum îi ziceam noi copiii satului: cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la anul 1883 sau 1884 și duduca Henrieta, sora lui Eminescu, venind să privească și ea hîrjoana noastră a tuturora, aducea de mînuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl des mierda și îl numia într-una Mihai, zicînd că ea l-a botezat și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îl des mierda și îl numia într-una Mihai, zicînd că ea l-a botezat și ea i-a dat numele de Mihai, ca și fratele ei. Mama reclamantului, o frumoasă blondă, venea cîteodată să ia copilul și știu că duduca Henrieta ordona să nu-i zică Ilie, cum declarase tatăl la Primărie, ci Mihai și așa s-a făcut voia boierului... De atunci știu mereu că reclamantul era cunoscut cu numele de Mihai Lăzăreanu, și chiar la școală"70. Actul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și pentru teatru muzical. A apelat la versurile unor poeți ca: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Dominic Stanca, Esenin, Verlaine, Maiakovski și alții. Ea se înscrie printre compozitorii reprezentativi de operă din România. Opera Kera Duduca (1963), după romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi, reprezintă prima operă românească datorată unei femei. 4. Sarmiza Bilcescu (25 aprilie 1867, București - 26 august 1935) Sarmiza ori Sarmisa Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănișteanu) a fost prima româncă avocat, prima femeie
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactică în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu: Istoria critică a românilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui Julien e înlocuită aci cu puțină elinică. Julien intră ca preceptor la un nobil rural și devine amantul soției aceluia. Păturică intră în slujba postelnicului Andronache Tuzluc și-i ia țiitoarea, pe Kera Duduca, totdeodată jefuindu-l. Păturică uzează de mijloace mai josnice, însă una e Franța de la începutul secolului XIX și alta Valahia lui Vodă Caragea. Esențial este că energia lui Păturică rămâne mereu intactă, aspirația la înălțare nesuferind nici o oprire. El e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin marea siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând turcește pe un pat, Păturică bogat primind în casele lui marea societate bucureșteană, Păturică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
siguranță a desenului și a tonurilor fundamentale. Totul formează un album de ilustrații de neuitat, pe care cititorul le traduce în termeni epici: așteptarea ciocoiului în pridvor, întrevederea administrativă între postelnicul îngrijorat și vătaful Păturică cu condicile, Kera Duduca, Kera Duduca și Dinu îmbrățișați, Kir Costea înmînînd banii din cumpărături prin terți vătafului, Păturică jucând menuetul cu vătafii, Păturică în exercițiul funcțiunii de sameș, stând turcește pe un pat, Păturică bogat primind în casele lui marea societate bucureșteană, Păturică în audiență
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de documentare e aspectul cel mai valoros al scrierii, însă, literar vorbind, adevăratele însușiri sunt tot stilistice. Un cal are "căpușor mic, picioare subțiri și gât încolăcit ca al unei lebede". Cea mai bună proză a lui Hasdeu e în Duduca Mamuca (Micuța), istorie a unui dandy rus, a unui "roué" de tradiție franceză. Un student își pune în gând să seducă pe frumoasa fată a gazdei sale și izbutește simulând un duel și o falsă rănire. Peste spiritul libertin al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
născută Țapa, princesa Bostano Crastavetzki, născută Pitringello-Barabulla, toți aceștia paraziți mondeni, Ioniță Cocovei, burlac timid și suav, Ghiță Titirez, arhivar venal și erotic, iată câteva tipuri. Merită onorurile antologiei Un drum la Cahul, tablou hazliu al șicanelor procedurale ("cacon Manalaș", "duduca Pipița", "pròcura", "nu vom putè" etc.), și Christachi Văicărescu, tragicomedia unui ipohondru suferind de toate boalele din cauza unei fripturi de curcan. V. POGOR, MIRON POMPILIU V. Pogor (1833-1906) a fost mefistofelul "Junimii", spiritul voltairian, râzând până ce-i crăpa "cămeșa" și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactica în calitate de profesor la Academia Mihăileană, militând alături de marile personalități culturale ale timpului pentru înființarea universității ieșene. Vom cita în ordine cronologică principalele opere ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu: Istoria critică a românilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Fiindcă ești englez și în țara ta obișnuiești să săruți toate doamnele și domnițele, fără să încapă supărare, deși în acest regat nu e la fel, voi fi destul de cutezătoare pentru a te săruta și la fel vor face toate duducile mele". Și cîte altele, evident mult mai importante, în această carte, scrisă parcă să irite apetitul campionilor de-acum ai unei Europe fără granițe! Cît de dureros e prețul primirii noastre în structurile euroatlantice se vede și din silnicele compromisuri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui apare Jurubița, tânără și iabrașă, i-o fură numaidecât cumnatului său, Tudorică, ofițer de pompieri. Același lucru i-l face și lui Lefterică, „nagoda” care aduce la masă o femeie ce îi place lui Urmatecu. Jurubița pare o Kera Duduca mai inteligentă. Tipologia romanului este, în genere, bogată, fixată literar în maniera realismului din secolul al XIX-lea. Baronul Barbu are toate virtuțile și slăbiciunile unei clase vechi. Este molatec, inert social, asistă fără să se răzvrătească la ruinarea averii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Doamna Bovary • Nana Emile Zola, Nana • Marie Charlet și Myriam Pierre La Mure, Moulin Rouge • Thaïs Anatole France, Thaïs • Sonia / Sofia F.M. Dostoievski, Crimă și pedeapsă • Manka, Tamara, Katka, Jenia, Liubka, Niura, Pașa, Zoia, Vera, Sonka Alexandr Kuprin, Bordelul • Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi • Chira Chiralina Panait Istrati, Chira Chiralina • Didina, Voica, Sinefta Eugen Barbu, Groapa • Lara Boris Pasternak, Doctor Jivago • Komako Yasunari Kawabata, Țara zăpezilor • Chyio / Sayuri Arthur Golden, Memoriile unei gheișe • Yoko Takeo Arishima, Această femeie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și Myriam Hayem (Pierre La Mure), Lara (Boris Pasternak), Delgadina (Gabriel Garcia Marquez), Maria (Paulo Coehlo), Lucia (Arthus Japin), Yoko (Takeo Arishima) gheișe: Komako (Yasunari Kawabata), Sayuri (Arthur Golden). Din literatura română, am desprins câteva figuri interesante de ibovnice: Chera Duduca (Nicoale Filimon), Chira Chiralina (Panait Istrati), Didina (Eugen Barbu). Dintre practicantele sexului plătit în bordeluri, în hoteluri și pe străzi, am surprins pe: Manka, Tamara, Jenia, Liubka ș.a. (Alexandr Kuprin), Sonia (M.F. Dostoievski), Béné (Bénédicte Diéval), Belle de Jour și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
confortabile de viață. Nuanțarea psihologică a comportamentelor de curtezane și de pseudocurtezane a fost posibilă prin conturarea unor personaje din literatura universală: Manon Lescaut, Marguerite Duras, Marion Delorme, Victorine, Thaïs, Esther, Fantine, Delgadina, Komako, Sayuri, și din literatura română: Chera Duduca, Chira Chiralina ș.a. Pseudocurtezanele bordelurilor și amatoarele străzii Veche de când lumea, prostituția sau practicarea interesată a sexului (contra cost) a marcat, în anumite perioade, sau a pigmentat viața socială. Nevoia de evadare din familiile monogame și poligame, chiar din haremuri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a hotărât asanarea locurilor de pierzanie, bordelurile s-au desființat. Drept urmare, unele locatere au învățat meserii, altele, între timp, au murit, altele s-au sinucis, altele, printre care și Liubka, au hoinărit vagaboande pentru a-și câștiga existența. Chera Duduca Nicolae Filimon, Ciocoii vechi și noi Nicolae Filimon (1819-1865) s-a remarcat în lumea artistică românească în calitate de muzician și de critic muzical, în lumea literară ca jurnalist, culegător și prelucrător de basme și, în mod special, ca scriitor talentat, fiind
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
demnitar ce servea bucatele), serdar (demnitar cu atribuții militare), apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră orientală, cum o numește autorul, ieșită din rămășițele spulberate ale populației
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră orientală, cum o numește autorul, ieșită din rămășițele spulberate ale populației grecești din Fanar, este o frumusețe perfectă ce se remarcă prin inteligență și prin gusturi rafinate. Îi place luxul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-i făceau ochi dulci. Un tânăr calemgiu de la visterie (funcționar) s-a simțit fermecat de frumoasa grecoaică și a început s-o cucerească, făcându-i serenade cu lăutari. Postelnicul devenise tot mai bănuitor și a hotărât s-o spioneze pe Duduca cu ajutorul slujitorul său de încredere, Dinu Păturică. L-a trimis în casa Duducăi ca băiat de casă. Experimentata Duduca îi deconspiră intențiile de spionaj ale lui Dinu Păturică și se mobilizează în a-l deruta pe amantul ei, Andronache. Nu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]