506 matches
-
lecturile numeroase, prezența constantă la reprezentații teatrale, interesul pentru orice eveniment cultural, politic, sportiv, monden conturează profilul unui ziarist înnăscut, avid să cunoască și să reflecte esența realității. Debutează în revista „Copilul evreu” (1929) cu o poezie. Colaborează la „Facla”, „Dumineca Universului”, „Păreri libere”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Cristalul”, „Discobolul”, „Floarea de foc”, „Freamătul vremii”, „Ulise”, „Rampa” (unde a susținut un timp o rubrică zilnică), „Vremea”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Reporter”, „Litere”, „Meridian”, „Opinia”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Succes”, „Lumea românească”, „Adam” ș. a. În 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
un pod, iese în calea feciorilor lui, ca să le pună la încercare curajul. Cruzimea unor episoade (precum cel al uciderii Cerbului) este foarte mare. După ce retează capul mirificului animal și „se aruncă fără sine în groapă, după cum îl povățuise Sfânta Duminecă”, Harap-Alb este amenințat de un adevărat puhoi de sânge. Omorâtorul Cerbului Vrăjit se scaldă aici la propriu în sângele victimei sale, cât pe-aci să se înece în el. În miezul povestirii Moș Nichifor Coțcariul, într-adevăr una dintre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
să se concretizeze într-o importantă activitate de traducător și animator cultural. Pe lângă elaborarea unor apreciate versiuni sau prelucrări (majoritatea în versuri) ale unor opere celebre sau doar la modă în epocă, s-a afirmat și în calitate de redactor la „Foaia duminecii” (1837) sau de colaborator la „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, periodice în care a publicat versuri și articole pe teme literare. Prima și cea mai cunoscută scriere a lui B. este Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
români”; „trădare și cinism”; „Caritasul politic și politica teroarei”. În interiorul fiecărei secțiuni temele se grupează În jurul unei idei centrale: „Generația fără aripi”, „«Disidența» tovarășilor”, „«Consens» În democrația populară”, „«Călăuze» În democrația originală”, „Asaltul șchiop al Europei”, „țara, Înainte și după «dumineca orbului»”, „Restaurație neocomunistă”, „Alegeri libere În «democrația originală»”, „«Hibrizii politici» În democrația originală”, „Sub fațada social-democrației”. Scrierile politice ale lui Corneliu Buzinschi sunt, de fapt, diagnostice tăioase, disecții lucide ale minciunilor și tergiversărilor care au marcat tranziția noastră nesfârșită. Pamfletele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
FOAIA DE DUMINECĂ, supliment social și literar al ziarului „Dreptatea” din Timișoara, apărut săptămânal între 25 decembrie 1893 și 29 decembrie 1896. De redactarea acestui supliment literar, de fapt o publicație periodică aproape autonomă, s-au îngrijit, pe rând, Valeriu Braniște, George Candrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287038_a_288367]
-
raportul semnat de către procurorul Tribunalului X, se dezvăluie Îndeletnicirea și atitudinea personajelor implicate În tramă, relațiile dintre ele și circumstanțele izbucnirii scandalului: „Ecs. sale ministru Justiției București. Raport. Cercetat imediat cazul și cu respect raportez urgent. Acu cinci zile duminecă, fiind absent anchetă județ, orele 2 p.m. directorul prefecturii Raul Grigorașcu afla cafine central jucând table cu căpitan Pavlache intedență. Mare devenă foarte iritat pronunțat dumnezeu mami, nu personal cineva, ci ghinion. Atunci Costăchel Gudurău care sta altă masă criticând
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fost.” (Five o’clock), dar ia și trenul de plăcere spre Sinaia: „S-a hotărât, care va să zică... Madam Georgescu - Mița Georgescu - cu d. Georgescu - Mihalache - pleacă la Sinaia cu trenul de plăcere.” (Tren de plăcere); „A doua zi, duminecă, la șase dimineața, mă sui Într-un vagon de clasa a treia, În trenul de plăcere pentru Sinaia. Pe cine găsesc În vagon? pe amicul X....” (Amicul X); „Duminică... Tren de plăcere... Sinaia... Lume, lume după lume!” (Gazometru). Sinaia e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lui Iacob Iacobson, medic. Orfan de tată la cinci ani, I. a urmat școala primară în orașul natal, apoi în București, unde familia se mutase, a absolvit Seminarul Pedagogic Universitar. Avea paisprezece ani când i-a apărut o poezie în „Dumineca” (1907). A scris sub diferite pseudonime în revistele umoristice „Scoica” (1909-1910) și „Nodul” (1909). Adevăratul său debut datează însă din 1911 în „Flacăra” (unde avea să publice până la sfârșitul vieții), urmat de pezența, în 1912, în revista simbolistă „Insula”. Timid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
pândit de șerpi, de flori și de lemurii. Iar trupul meu, ah numai trup, în umedul văzduh pândit era, prelung, depropriul său duh, ca de-un străin. Și slobod foarte, încă neluat în stăpânire era lutul diafan și lăudat. Fără duminecă și fără de-nceputuri mă ascundeam tăcut sub vegetale scuturi, în foi, printre liane, sub ecuatorul căldurii, iubit de șerpi, de flori și de lemurii 1141. În cadrul realizării actului de creație apar frecvent percepții halucinatorii sau viziuni care nu pot fi
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mai Înainte, este evidentă și În planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, Costache țiganul, ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca. În odăița de lîngă bucătărie, la fereastră aștepta În haine de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fiind, deține funcția de comandant al Aeronauticii Regale Române. Membru al Societății Scriitorilor Români, a avut și după 1948 unele atribuții în conducerea Uniunii Scriitorilor. Începând din 1908, a colaborat intens la periodicele vremii, între care, în mod susținut, la „Dumineca”, „Universul literar”, „Greierul” (Iași), „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Opinia”, „Tot”, „Cadran” (Iași), unde a făcut parte din redacție, „Aripi românești”, „Poporul” (ca prim-redactor), „Papagalul”, „Aripi noi” și multe altele, cu versuri, proză, articole. Inițial, a semnat Const. Em
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
și al lui Ghiorghi Bascovitz. B. a urmat Liceul „Matei Basarab” din București. După absolvire (1911), a intrat funcționar la Asigurările Sociale, unde a ajuns, către vârsta pensionării, șef de serviciu. Elev în clasa a cincea de liceu, debutează în „Dumineca” (1905), cu versuri naive și colaborează la revista școlii („Din liceu”, 1906). Vede în simbolism, încă din 1909, singura mișcare literară adecvată epocii. După o scurtă colaborare la „Convorbiri critice” (1907, 1908), se apropie de „Vieața nouă” și de cercul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285666_a_286995]
-
Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea” (unde, peste ani, își mută rubrica „Țintar”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Spectator”, „Ramuri”, „Viața românească” ș.a. Îl preocupă o varietate de subiecte, făcând dovada calităților sale de eseist și pamfletar, ca și de avizat observator al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
mă tem?" Și calul vorbește ca la Humulești, încercând să-și îmbărbăteze stăpânul: Stăpâne, de-acum înainte, ori cu capul pe peatră, ori cu peatra pe cap, tot atâta-i; fii bărbat odată și nu-ți face voie rea". Sfânta Duminecă vorbește ca o femeie cu experiență din Humulești: Ia, acum mai vii de-acasă, fătul meu..." În timp ce în basmele folclorice, interesul cade pe peripeții, în Povestea lui Harap-Alb întâlnim vorbirea directă (vorbirea personajelor), vorbirea indirectă (a povestitorului), expresii pitorești, comportamentul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru”, „Farul”, „Învățătorul”, „Naționalul Vâlcii”, „Crainicul”, „Biruința”. Mai semnează în „Dumineca poporului”, „Universul literar”, „Zorile”, „Țara de Jos”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Mișcarea” ș.a. În ultimii ani, colaborează cu inimoase articole de informație și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului”. În „zumzet de cobză și în tril de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
vorbă de radio. Oamenii se orientau atunci după stele, după soare și după lună. îmi amintesc că într-o vară tata a vorbit cu vecinul nostru, moș Vasile Ursu, un om tăcut, dar și glumeț, să plece sâmbătă noaptea spre duminecă la Dorohoi pentru a face niște cumpărături în vederea hramului de la Vatra. Tata s-a trezit devreme și s-a dus să-l ia și pe moș Vasile. Acesta i-a spus să-l aștepte puțin fiindcă vrea să se dea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
diferite domenii ar fi: părțile corpului omenesc: cap, față, ochi, nas, gură, mână, picior; legături de rudenie: mamă, tată, părinte, soră, frate, cumnat, văr, nepot, bunic; anotimpurile anului: iarna, vara, primăvara, toamna; zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminecă; numele aștrilor: soare, lună, stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din satul respectiv. Dacă nu se ivea nici un fel de discuții în termenul fixat de lege, căsătoria era oficiată la primărie și începeau pregătirile de nuntă, tinerii rămânând fiecare la casa părinților săi. Nunta în vechime, avea loc întotdeauna numai dumineca și se pregătea la casa mirelui. Socrii cei mari trebuiau să găsească în sat o femeie gospodină care să îndeplinească rolul de bucătăreasă. Tot în perioada premergătoare nunții, părinții băiatului și ai fetei trebuiau să se ducă și să prindă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
miresei. Mirele ia mireasa de mână, o duce până la un faeton, o dă în primire druștelor, iar el însoțit de vornicei, în fruntea coloanei, pe jos și în marșul fanfarei se îndreaptă către biserica din sat. Acest lucru se întâmpla duminecă pe la amiază,cam la terminarea slujbei. La biserică erau așteptați de nași (nunii cei mari) care de obicei participau la slujba din ziua respectivă. Din faetonul cu zestre se lua cel mai frumos covor care se așternea în biserică și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dacă se întâmplă să fie în Postul Mare în această zi se dă numai dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai importantă a anului este sărbătoarea Sfintelor Paști (a învierii Domnului nostru Iisus Hristos). Cu o săptămână înainte este Dumineca Floriilor reprezentând în plan spiritual intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim. Din această duminecă și până în Vinerea Mare, în fiecare biserică din comuna noastră, în fiecare seară, au loc slujbe numite Denii în care se pomenesc toate întâmplările prin care a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dezlegare la pește și vin. Sărbătoarea cea mai importantă a anului este sărbătoarea Sfintelor Paști (a învierii Domnului nostru Iisus Hristos). Cu o săptămână înainte este Dumineca Floriilor reprezentând în plan spiritual intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim. Din această duminecă și până în Vinerea Mare, în fiecare biserică din comuna noastră, în fiecare seară, au loc slujbe numite Denii în care se pomenesc toate întâmplările prin care a trecut Iisus de la intrarea sa în Ierusalim până la moartea Sa pe cruce. Această săptămână
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
167 167 numește Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. în decursul celor șapte săptămâni de post, credincioșii creștini ortodocși țin post, se spovedesc la preot și se împărtășesc cu preacuratele taine ale Mântuitorului. Acestea se întâmplă în zilele de sâmbătă și Duminecă și în zilele când sunt sărbători în post. Tot în cursul Postului Mare, noi, creștinii ortodocși prin post, reculegere și rugăciuni îl însoțim mereu pe Iisus, suntem martori la ultimele zile ale vieții lui pământești, pătimim și murim cu el
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se spovedesc și se împărtășesc. La Hudești(Lupeni) hramul bisericii este la 8 noiembrie de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, la Alba la 21 mai de Sfinții împărați Constantin și Elena, la Mlenăuți de înălțarea Domnului, la Baranca de Rusalii(Dumineca Mare) la 7 iunie și la Bașeu de 27 iulie de Sfântul Mare Mc. Pantelimon. Ziua începe cu slujba religioasă la biserică, unde de fapt ar trebui să participe toată populația din satul respectiv. După slujbă, mai în trecut, tineretul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
generație prin colinde care vesteau evenimentul respectiv. Postul Crăciunului ține 5 săptămâni și nu este așa de aspru cum este Postul Mare de dinaintea Paștilor. Și în acest post, locuitorii se pot spovedi la preot și se pot împărtăși. Sâmbăta și dumineca există dezlegare la pește. înainte de Crăciun, sătenii își taie porcii și-i pregătesc în diferite moduri. Copiii umplu beșica porcului, după ce a fost spălată și dezinfectată, cu boabe de porumb și se joacă cu ea. în Ajunul Crăciunului se umblă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]