215 matches
-
părintele“ Ioan Alexandru), și după vreo șase ore de lălăială ne-ntor ceam la dor mitoarele noastre. Deja după o săptă mâ nă nu mai puteai spune care era dormitorul fetelor și care al băieților. Ne amestecaserăm com plet. Într-o după-masă, D. mă trimisese să-i cumpăr nu știu ce - eram pe atunci încă doar prieteni, ceva mai mult decât colegi -, așa că la întoarcere am intrat la fete în dormitor. Haosul de-acolo era de ne descris: una-și făcea unghiile de la picioare
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să numim déjà vu mai fiecare moment pe care-l trăim), ci răvășirea pe care ți-o produce, magia intensă pe care, fără să știi de ce, o simți întotdeauna într-o astfel de situație. Stai la televizor, plictisită, într-o după-masă, te uiți absentă la vreo emisiune care nu te interesează și brusc parcă explodezi într-o sferă de lumină intensă: hei, dar clipa asta ai mai trăit-o o dată! Sigur, sigur, exact așa a fost! Dar nu știi ce anume
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Mircea Cărtărescu (1956 ...) nu se așeza nicioda tă la masa de lucru dacă nu avea în fața ochilor...“ ce? Cine știe ce chestie. N-aveam cum să știu de pe-atunci. Scriitorii de obicei înnebuneau brusc, când erau deja oameni mari. Într-o după-masă, nea vând ce face, am adunat pe „masa mea de lucru“, unde-mi făceam temele, mai multe obiecte dis parate, cam cum se pun pe tăvița copilului la un an, când i se taie moțul. Mă gândeam să-mi aleg
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Hoopa, se schimbă tărășenia! Dacă până mâine nu-mi deschideți și-mi închideți șantierul, și dacă nu-mi săpați, de aici până aici, dă benga în voi!" Până am reușit noi să dăm cu sasul și s-o tulim, o după-masă întreagă am șmotruit ca electrocutații și-am săpat niște șanțuri, de putea să se plimbe metroul prin ele și să intri în ele pîn' la perciuni... După ce-am scăpat noi de acolo, a angajat niște gudulani maramureșeni, oameni râioși
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
când i se propunea să se expună prea apăsat, era: "Atenție la lumină!", "Atenție la lumină!" - Îhî... Scuzați-mă... mi-ați adus aminte că am avut și eu un prieten, Constantin, care priza și el o vorbă asemănătoare... Într-o după-masă, în care se plimba singur printr-un parc, prietenul meu s-a așezat pe o bancă și-a citit, într-o revistă, că opera de creare a lumii încă nu s-a sfârșit. A fost o revelație pentru Constantin. S-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
minunea de țâștar... fluturi ... flori de oleandru ... sfor-sfor! Va a hălăduit prin imperiul moșului cel bun, care leagănă copiii În vis și leagănă visele copilăriei transformându-le În amintiri greu de Înlocuit de trăirile de mai târziu ale adulților, până În după-masa acelei zile. L-a trezit Lupu, câinele Ochenoaiei, care schelălăia, bucurându-se de revenirea stăpânei sale, sărea În două picioare, se gudura de scutura lanțul și saluta buna intenție a bunicii lui Va de a-i oferi ceva bun de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Paula... — Ce e? Te tot vînturi pe-aici ca fluturele pe lîngă lampă. (Se apropie de mine și Îmi studie pupilele.) Ai luat ceva? — Nu ce crezi tu... Uite ce-i, nu-s convins că mă descurc cu Frank În după-masa asta. — De ce nu? Charles? — Du-te singură. Crede-mă, nu-i ziua potrivită pentru mine. S-au Întîmplat prea multe. — Dar pe tine a cerut să te vadă, spuse Paula, Încercînd să-mi deslușească expresia feței. Ce naiba o să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cerceteze razele soarelui, ca un rechin care se orientează pe deasupra unor ape necunoscute. M-am lăsat pe spate pe locul din dreapta al Citroënului, cu un Wall Street Journal pe piept, neobservat printre șoferii de taxi care-și făceau siesta de după-masă moțăind parcați pe partea umbrită a străzii. Vila lui Sanger era chiar vizavi, cu obloanele trase și cu camerele de supraveghere fixate pe pachetele goale de țigări și pe fluturașii publicitari adunați pe alee. Împinse de vînt, gunoaiele se adunau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vine vorba de domnul Crawford - un antrenor de tenis cu o mașină care să facă treaba În locul lui. Măcar dumneavoastră stați locului de regulă. — Slujba mea se desfășoară aici, domnule inspector. De dormit, tot la Clubul Nautico dorm, dar În după-masa asta Îmi aduc toate lucrurile În Residencia. Doamna Shand a Închiriat o vilă pentru mine - din Întîmplare, chiar lîngă doctorul Sanger. Am fost ieri după-amiază să văd casa. — Bun. Atunci, o să știm unde vă aflați. (Privirea lui Îmi cercetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
strălucitoare se zăreau jocurile firelor de praf și chipurile celor care intrau. Mereu alte buchete umpleau masa încărcată a Mântuitorului. Tineri și vârstnici, mai mici și mai mari, păcătoși și din cei cu sufletul curat, toți se adunau în această după-masă la biserică. Oamenii pupau icoanele așternute pe flori, se aplecau și mergeau pe sub masa de brad. Dincolo, îi aștepta un crucifix înalt, pe care era desenată răstignirea. Babele treceau și ele pe sub sfântul aer și sărutau piroanele bătute în picioarele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care se adunaseră prin ogradă, așa, încet, de plăcere - „lent”, vorba dumneavoastră. Dar a început ploaia, așa că a trebuit să renunț. Și m-am hotărît să fac un downshifting în pat : ce poate fi mai plăcut decît un somn de după-masă pe ploaie ? și am dormit, Doamne, cît am dormit ! Cred că nu am mai dormit așa din copilărie... Cînd m-am sculat, eram „vindecat”. Începuse să-mi placă „lentoarea” asta, îmi trecuse și sentimentul de vinovăție că nu am făcut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
treptat pentru totdeauna, în el însuși, ca un canar în colivie, ar fi stat altfel de vorbă cu el, l-ar fi privit altfel și poate, i-ar fi dat importanță și l-ar fi mângâiat mai des. În acea după-masă de decembrie, cu nămeți de zăpadă topiți pe alocuri de ploaia măruntă, mocănească, deasă și rece, Epa ieșise ca tot omul, să se plimbe pe stradă. Prefera să se abată mai întâi puțin de pe strada lor și să se preumble
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mult decât frapat, cred, de ceea ce scriam prin mai ’77, despre acel februarie care acuma mi se pare tot mai grozav. Și nu mă interesează cum trăiam atunci. Trăiam. „Când ajungea doamna Iozefina în separeul bibliotecii, unde dactilografia în fiecare după-masă de zor, aducea cu ea aproape toată lumina din oraș. Aducea atâta lumină, încât umbrele rafturilor cu cărți, cele ale mescioarei și cele ale lor prindeau pe-ncetul, vlagă. Da, raza de lumină făcea ca masa unde scriam să fie
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pe covor și-o pasăre pirpirie cânta pe antena TV a casei de vizavi. Auzeam sunetul unei mașini la distanță de câteva străzi, din ce în ce mai slab pe măsură ce se îndepărta. Crăpăturile acestei lumi frânte se întindeau sub picioarele mele. La 3.30 după-masa, în a doua zi a vieții mele de-a doua, un motan mare și roșcat intră în bucătărie. Își strecură anevoie trupul greoi prin geamul deschis, se plimbă pe mese și dulapuri și se înfipse hotărât în mijlocul podelei. Apoi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
unul la celălalt și porneam iar la drum. Treceau bucăți de timp incolor. După-amiaza devenea seară și rămâneam în pană de glume și jocuri, călătoria devenind un marș în mare parte tăcut, meditativ, care ne chinuia picioarele. În jurul orei șase după-masa, Scout hotărî în sfârșit să ne oprim și ne pregătirăm pentru noapte. Ajunseserăm într-un depozit părăginit, unul dintre cele cu acoperiș sprijinit pe stâlpi, țuguiat, ruginit, cu două rânduri de panouri mate pentru a lăsa lumina să intre. Mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sala obișnuită, de dușuri. Cadă albă, lucioasă. În cuiere, prosoape mari, pufoase, colorate. Săpun, sticluțe de tot felul. Papuci, ojă. La revenirea în celulă, o aștepta o cană cu ceai cald. Iar acum iată : a patra zi. „La ora cinci după-masă, e bine ?“, întrebase cu o zi în urmă, ca într-un libret de operetă, supraveghetoarea. Ziua așteptată, deci. Dimineața, deținuta fusese dusă în altă parte a clădirii. Într-o cameră elegantă, cu covoare moi. Pereții acoperiți cu carouri mari, lustruite
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
curioasă ? — Ba da. N-am înțeles de ce. — Manole a căutat în condică să vadă cine a lipsit miercuri după-amiază. Bănuindu-te, aștepta ultima confirmare. Unul singur rămânea mereu în afara suspiciunii. Eu, bineînțeles ! ! Nu te speria, întâmplător ai fost în acea după-masă la birou. M-am uitat și eu în condică. E prudentă, chiar dacă nu cu tine. — Ești sever cu ea... — Nu-mi inspiră sentimente sau resentimente. Caută compensații pentru o căsnicie care i se pare nefericită. Poate, bovaric nefericită. E suficient
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
se întîmplă să fie duminică și Grigore se sculă mai târziu. Coborând grăbit să plece, întîlni în poartă pe Titu Herdelea, care, după o noapte de amărăciune și decepție, revenise să-și mai încerce norocul. Luară o nouă întîlnire pe după-masă, spre marele regret al Mariucăi, fiindcă n-a avut răgaz să-i spuie lui Grig nici un sfert din câte ar fi dorit și ar fi trebuit. Ca să repare uitarea de ieri, Grigore stătu apoi cu Titu Herdelea până seara, îl
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
liceului, cum erau cele ale lui Möricke, Keller și Schiller. Urmărea să le dezvolte deprinderile de gândire îndeosebi prin predarea matematicii. Aici întâmpina cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați. Cea mai mare parte a timpului liber de după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de bunuri materiale și de plăcerile obișnuite ale vieții, care îi intriga. La Trattenbach și, mai târziu, la Otterthal, un alt sat sărac de munte în care Wittgenstein a funcționat ca învățător, ei erau foarte nemulțumiți îndeosebi pentru că îi reținea după-mesele departe de casă pe elevii mai dotați și motivați. Iar insistența lui Wittgenstein de a i pune la treabă pe copiii leneși și neinteresați a dus la incidente. Ceea ce îl indigna pe învățător în comportarea unor copii erau cu deosebire
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
liceului, cum erau cele ale lui Möricke, Keller și Schiller. Urmărea să le dezvolte deprinderile de gândire îndeosebi prin predarea matematicii. Aici întâmpina cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați. Cea mai mare parte a timpului liber de după-masă și-o petrecea dând lecții particulare celor mai înzestrați și motivați elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de bunuri materiale și de plăcerile obișnuite ale vieții, care îi intriga. La Trattenbach și, mai târziu, la Otterthal, un alt sat sărac de munte în care Wittgenstein a funcționat ca învățător, ei erau foarte nemulțumiți îndeosebi pentru că îi reținea după-mesele departe de casă pe elevii mai dotați și motivați. Iar insistența lui Wittgenstein de a i pune la treabă pe copiii leneși și neinteresați a dus la incidente. Ceea ce îl indigna pe învățător în comportarea unor copii erau cu deosebire
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o iau pe ocolite. Așa m-am trezit traversând o mulțime de bărbați sporovăind la umbră, în timp ce soarele dogorea tăcut deasupra capetelor lor. Mai văzusem prestația asta și pe la alții, grecii leneveau și ei în spațiul public în locul somnului de după-masă. Era varianta mediteraneană a babelor noastre care ies pe la uluci: ai vazut-o, maică, p-aia? Mai către zidul palatului, unul dintre ei făcea figură aparte, stând retras și privind pe sub ramurile unui măslin uriaș, legănându-se pe un scaun
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
vadă. Sunt documente secrete de gradul 1, 2, 3. Apoi, însăși cu deputații va trebui de ținut câteva conferințe, lecții despre ce au de făcut și cum trebuie să privească problema și cum s-o rezolve. (Ședința se amână pentru după-masă) (Redeschiderea ședinței la ora 16,30) Tov. Gheorghiu-Dej: Aș propune să trecem direct la discuții. Noi am invitat la ședința Biroului Politic tovarăși de la Justiție, Procuratură și Securitate întrucât raportul Prezidiului despre activitatea sa atinge un șir de probleme care
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dă dispozițiuni să pun control la toate barierele orașului Arad, ca să înregistrăm toate mașinile ce intră în orașul Arad și să identificăm persoanele ce intră în Arad, însă nu mi-a spus în ce scop se întreprinde această acțiune. În după-masa zilei de 13 iunie avea loc meciul de fotbal U.T.A Arad cu Locomotiva Timișoara, venind o serie de spectatori din orașele din împrejurimi. În timpul desfășurării meciului, cu cca. două minute înainte de terminarea jocului, mingea ieșind din teren a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]