26,025 matches
-
L’Indépendance roumaine. Cornelia Ștefănescu distinge două etape distincte în activitatea de publicist a autorului în discuție: 1927-1930, când Sebastian scrie la Cuvântul articole al căror numitor comun ar fi autenticitatea scrisului, și cea de după revenirea lui de la Paris, ce durează până la începutul celui de-al doilea război mondial. Față de publicistul Vinea, despre care am vorbit mai pe larg într-un articol din numerele trecute ale revistei calificându-l pragmatic în alegerea subiectelor pe teme politice și sociale sau pamfletar în
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
de simbol. Este momentul punerii mâinilor pe umerii vecinilor, în scena din cimitirul satului, la parastasul părinților personajului principal din romanul Vâltoarea: „Când văzu mulțimea aceea de sute de brațe puse pe umerii celor de dinante și lanțul ce se durase”, Vasile Popovici a înțeles „legătura firească dintre el și toți acei oameni”. Este momentul conștientizării că singurătatea este slăbiciune ce trebuie și poate fi înfrântă. Și această idee se alege din mulțimea de fapte și gânduri ale romanului, a cărui
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
lupta. Apoi, pentru că nici unul dintre realizatorii de dezbateri culturale din ultima vreme nu a beneficiat de confortul temporal al emisiunilor lui Iosif Sava. Grilele de programe au devenit tot mai restrictive în materie de programe culturale (teoria rating-ului), acestea durează maximum o oră și, uneori, sînt difuzate la ore prohibitive, mult dincolo de miezul nopții (inclusiv Nicolae Manolescu a avut parte la un moment dat de o astfel de emisiune nocturnă). Vremea cînd toți cei de un anumit nivel intelectual se
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
însă că atât solul, cât și traseele au suferit puternice procese de eroziune, ce au condus la apariția unei paradigme de tip coleric. O altă lume s-a ivit. Din ce în ce mai amenințătoare. Și mai grăbită Dacă modelul sangvin al Antichității a durat, probabil, câteva milenii, modelul melancolic aproximativ un mileniu, cât va dura oare modelul coleric? Dar cel flegmatic?
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
de eroziune, ce au condus la apariția unei paradigme de tip coleric. O altă lume s-a ivit. Din ce în ce mai amenințătoare. Și mai grăbită Dacă modelul sangvin al Antichității a durat, probabil, câteva milenii, modelul melancolic aproximativ un mileniu, cât va dura oare modelul coleric? Dar cel flegmatic?
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
date, care alimentează deopotrivă cercetarea științifică și dezvoltarea Muzeului. Au fost realizate, fișate și prelucrate cu ajutorul computerului 3.000 de ore de înregistrări de istorie orală. S-a strâns, totodată, o prețioasă colecție de documente scrise, a căror cercetare va dura mulți ani de acum încolo. S-au organizat 10 simpozioane (cu sute de participanți fiecare) care au parcurs cronologic istoria României comuniste, 7 ediții ale Școlii de Vară, la care au participat mai mult de 500 de elevi din România
Lupta cu amnezia by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12201_a_13526]
-
venit la București și a văzut spectacolul de la sala Toma Caragiu. Regia, scenografia, muzica, actorii și-au spus cuvântul. Un adevărat regal pentru José, care a intuit că magia acestuia va reverbera în sufletul spectatorilor lusitani. La Porto, montarea a durat două zile și două nopți, presupunând un efort uriaș din partea tuturor: personal tehnic, regizor, scenograf; a treia zi s-au instalat luminile, s-a repetat textul pentru subtitrarea în portugheză, a urmat chiar o repetiție generală în dimineața primei zile
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
festival. Tot ce am văzut aici m-a impresionat: un spectacol coerent, sensibil, bine construit. Dramatizarea după roman este foarte bună. Personajele Oblomov, Zahar, Psenițâna impresionează, sunt caractere puternice, bine adaptate la scenă. Toți spectatorii care la început oftau: vai, durează 3 ore, ieșeau din sală fericiți, cu ochii scăldați în lacrimi. Mihai Constantin e strălucitor. E un spectacol oarecum straniu pentru spectatorii din Portugalia. Au venit foarte mulți tineri. În 1974, când a luat sfârșit dictatura lui Salazar, peste 45
Oblomov pe malurile Dourului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/12217_a_13542]
-
instituțional, "oracolul din Dămăroaia", calitate pe care și-o asumă la modul cel mai serios, așa cum o dovedește cea mai recentă carte a sa Profeții despre trecut și despre viitor. De ce a rămas România în urmă și cît va mai dura. Am mai spus-o/scris-o și cu alt prilej, oximoronul din prima parte a titlului acestei cărți nu reprezintă o ironie usturătoare la adresa lui Silviu Brucan pe care politologul și-ar fi asumat-o cu o lipsă de umor care
Pariul lui Brucan by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12229_a_13554]
-
stea la coadă), Piața Roșie, cu precizarea că în limba veche krasnâi însemna și frumos, nu numai roșu, stațiile monumentale ale metroului. în alt plan, remarcă apetitul de lectură al rușilor și sobrietatea ședințelor Comitetului Central. Cuvântarea lui Gorbaciov nu durează mai mult de 20 de minute, de neconceput la București, unde "conducătorul iubit" se poticnea citind ore în șir, într-un cor aproape neîntrerupt de aplauze. Însemnările jurnaliere ale lui Radu Ciobanu, care se încheie în 1989, după acea dată
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
dintr-o dată orice putere, prozatorii căpătaseră parcă un fel de inocență, de imunitate la ispitele cantitativului, o particulară nevoie de intimitate și căldură îi ținea departe de halele vaste ale epicului". însă a fost "prea frumos ca să fi putut să dureze". Vina pare în principal a revistelor, care au lepădat "excelenta story", din impresia că "starea vremii" i-ar fi nefavorabilă, în beneficiul unui material compozit, "căci revistele literare se pot umple azi cu de toate", de la colaborări întîmplătoare cu articole
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
a 250 de ani de la nașterea lui Goethe. Am obiectat că nu sînt germanist, dar mi s-a replicat că se dorește, în fine, un punct de vedere mai original. Cînd am aflat însă că acel discurs oficial trebuia să dureze în germană 45 de minute, am simțit că pe umeri îmi cad greutăți de plumb. Iar acum, tot cei de la Weimar, m-au invitat să țin un discurs similar în aprilie 2005 la comemorarea a 200 de ani de la moartea
Michel Tournier – "Paradisul și infernul se apară" by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/12214_a_13539]
-
declarat al oricărei ordini care ar putea îndigui șuvoiul. Nestăvilită, zbuciumată, impetuoasă, dinamica lui se dovedește incompatibilă cu structurarea unui ansamblu al imaginilor. Ceea ce contează este doar succesiunea, fluiditatea și mișcarea lor interioară. Iată de ce reprezentațiile lui Zholdak ar putea dura la infinit: nimic din desfășurarea lor nu reclamă sau nu anunță încheierea care ar urma firesc unei dezvoltări. Zholdak lucrează prin acumulare. Această energie debordantă e totuși odihnitoare, în măsura în care ne îngăduie să păstrăm o oarecare independență în raport cu spectacolul și să
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
-vă acțiunea filmului. Observ doar că, analizând primele trei romane cu Harry Potter și transpunerile lor pe ecran, se pot nota niște fapte (aparent) paradoxale. În primul rând, cel mai lung roman s-a transformat în filmul cel mai scurt (durează "numai" vreo 140 de minute). Ceea ce dovedește o schimbare de accent: adaptarea este mai puțin literală decât cele anterioare, Cuarón dorind să facă în primul rând un film valoros și abia apoi o ecranizare reușită; de aceea, arta cinematografică devine
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
pentru că la aceste manevre se aduna aviație de toate felurile. Era plăcut la sfârșit de săptămână că ne adunam cu toții la un restaurant, unde era mare bucurie, nu mai eram amici și inamici, ci toți prieteni, ne destindeam. Nu au durat decât 8-10 zile aceste manevre, și, la sfârșit, ni s-au dat niște hârtii unde spuneau că putem face față unui eventual război. Marina, după aceste manevre, a avut ideea să se înființeze o escadrilă. Eram în timp de pace
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
organizația asta, "Lotta Svard", organizație feminină de care s-a vorbit mult în timpul războiului ruso-finlandez. Astea erau soții de luptători care mergeau până în linia frontului și care benevol s-au dus să fie aproape de ei să-i ajute; războiul a durat cu Finlanda și Rusia, că au rezistat finlandezii extraordinar, era o populație de 4 milioane și Rusia se întindea pe două continente, și au rezistat; și rușii au pierdut destul pentru că au intrat în mlaștinile alea înghețate din sudul Finlandei
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
finlandezii au pierdut Carelia, partea asta ca o coadă, pe asta le-a luat-o rușii, dar au rezistat 4 ani și le-au făcut pierderi rușilor foarte mari. Și soțiile multora dintre comandanți din ăștia veneau în timpul iernii, cât dura războiul, și găteau mâncare, îngrijeau de răniți, în sfârșit; toate femeile astea ale luptătorilor s-au organizat sub președinția acestei Lotta. La întoarcere, Marina a înaintat un memoriu comandantului Aviației Militare, cerând să se înființeze o astfel de escadrilă în
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Imnului Regal, trecea fanfara militară și defilau regimentele orașului. Iar toată lumea aceea, chemată nu de damful cazanului cu fasole, ci de sentimentul Sărbătorii, arunca flori peste soldați și ofițerii lor în mare ținută. Obicei pierdut și acesta. Și totul nu dura mai mult de un ceas. După care toată omenirea aceea radioasă flana pe Corso și umplea terasele, cafenelele, cofetăriile, parcurile, Pădurea Verde, stadioanele. Pentru ca, după înserare, să se adune iar "în centru" spre a se entuziasma de trecerea acelorași regimente
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
unificate, întru împlinirea unui ideal, căutarea adevărului și slujirea omului, învățătura despre revolta pașnică. Ghandi și-a probat și consolidat principiile în perseverentă muncă politică, dedicată, la început populației minoritare indiene din Africa de Sud. Această fază a vieții sale, care a durat mai mulți ani, este pretextul istoric pentru opera lui Phillip Grass "Satyagraha", o raritate pe scenele lumii. " Credeți cu adevărat că cineva poate fi interesat de un slăbănog cu coapsele înveșmîntate într-un șorț, ce poartă un toiag?" întrebase un
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
a internatului. Nu mi-a făcut vreodată confidențe cu privire la neplăcerile suferite din partea conducerii liceului în vremea scurtei sale activități de pedagog, neplăceri la care fac referire adnotările din Agende ale lui Alexandru George. Trecerea mea pe la Liceul "Mihai Viteazul" a durat mai puțin de un an. Suportam greu internatul. îndurându-se de mine, ai mei m-au adus din nou la Constanța, de unde am revenit în capitală în octombrie 1936, fiind admis în secția de conductori arhitecți a Academiei de Arhitectură
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
și de care mă simt artistic apropiată. N-am înțeles nici pînă acum, și nimeni din partea Festivalului nu a oferit scuze și explicații, nu știu cui aparține vina, de ce s-a amînat patru ore începerea reprezentației și de ce pauza între acte a durat peste o oră, astfel încît bîntuiam ca bezmeticii pe la două noaptea pe holurile neprietenoase ale Casei de Cultură. Dacă cineva mi-ar fi spus ce se întîmplă, că sînt probleme tehnice, că pauza durează o oră și așa mai departe
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
și de ce pauza între acte a durat peste o oră, astfel încît bîntuiam ca bezmeticii pe la două noaptea pe holurile neprietenoase ale Casei de Cultură. Dacă cineva mi-ar fi spus ce se întîmplă, că sînt probleme tehnice, că pauza durează o oră și așa mai departe, decideam ce fac în cunoștință de cauză. Cînd, în sfîrșit, a început prima parte, și mă bucuram de felul în care regizorul și trupa lui extraordinară reușesc să construiască atmosferă de teatru mare pe
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
la Godard, o îmbinare de ficțiune și documentar pe lungimea de undă a unui eseu cinematografic despre "muzica noastră", muzica secolului, despre omul în istorie și istoria în om. Filmul e compus din trei părți: Infernul, Purgatoriul și Paradisul. "Infernul" durează șapte-opt minute, și amalgamează, fără o ordine cronologică în montaj, fără comentariu, pe muzică de pian, imagini de război, imagini ale cruzimii și distrugerii, oameni în derivă, exoduri, avioane, tancuri, nave de război, împușcături, execuții, peisaje devastate, orașe distruse. "Purgatoriul
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
în lipsa unor detalii ceva mai precise asupra umplerii, un cititor fără experiență nu va putea transforma cu adevărat intestinele în cîrnați. Oricum, brevilocvența încurajatoare are interes narativ: diferența dintre timpul acțiunii și cel al povestirii e mare, munci culinare care durează ore în șir sînt rezumate în cîteva rînduri: pînă și sarmalele sînt rezolvate sintetic, prin indicații de genul: "se pregătesc foile de varză, care se umplu cu carne". Ar fi instructiv să comparăm textul contemporan cu unul de acum cîteva
Tehnici și ambiguități culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12796_a_14121]
-
final al unei vieți se constată că adevăratele momente de fericire nu au nimic spectaculos, țin de starea de normalitate, de firescul relațiilor umane: "...Eram puțini și liniștiți, noi eram tineri, viața ni se părea simplă...(...) și credeam că o să dureze veșnic. Așa crezi la douăzeci sau la treizeci de ani, probabil, ne uitam cum trece timpul și nu ne păsa, eram chiar bucuroși. Necazuri - ca la toată lumea, dar le uitam repede. Eram fericiți fără să știm" (p. 209). O lume
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]