438 matches
-
lare... Suntem nevoiți a face curte străinătății! Cel puțin să nu lăsăm să se întrevadă durerea pe care ne-o pricinuiește lucrul acesta! Existau altădată numai două ieșiri din impas pentru a face față durerii unui prinț repudiat: mânăstirea sau eșafodul. Nouă ne-a revenit o a treia, cea mai grea poate: Coroana. și trebuie să suportăm, în mijlocul singurătății noastre atât de dureroase, amabilitatea echivocă a curtenilor, surâsurile iro nice ale ambasadorilor străini și aerele nerușinate ale curtezanelor și favoritelor! Iar
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Acesta a devenit pentru Biserică asemenea unui cuvânt sacramental, ori de câte ori i s-a cerut să cadă la învoială cu adevărul și cu dreptatea. Nu putem!» Câți martiri au repetat cu demnitate aceste cuvinte! Le-au rostit sub loviturile vergilor, pe eșafod, pe rugul arzând. Chiar și astăzi, ca întotdeauna, Biserica se adaptează cu o putere de elasticitate admirabilă în fața tuturor condițiilor societății, tuturor științelor și a descoperirilor, tuturor formelor de conducere, numai să nu conțină în sine ceva ce ar contraveni
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fost donată de noi casei memoriale „Grigore Tabacaru“ din Hemeiuș la 4 no iembrie 1989. În anul 1915, Constantin D. Beldie tipărea În colecția Biblio teca Minerva, sub nr. 185, traducerile din Villiers de l’Isle Adam cu titlul Misterul eșafodului și alte nuvele. Cu același prilej publica și câteva note asupra scriitorului și operei sale. Activitatea desfășurată de C. Beldie la redacția Noii Reviste Române i-a prilejuit Întâlnirea și i-a facilitat colaborarea cu mari personalități ale culturii noastre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mie mi-a prezis pustnicul de sus din pădure că voi muri tânăr. Dar că voi muri cu spada În mână, așa cum se cuvine unui cavaler, așa că nu mi pare rău! — Pustnicul a prezis și pieirea Staufenilor. Vorbea de un eșafod ridicat undeva Într-un oraș depărtat la marginea mării albastre, pe care se va rostogoli capul ultimului lor urmaș, suspină Bodo. Nu la malul mării, ci aici, În piața orașului nostru, vor muri toți vrăjmașii noștri. Vom da legi blânde
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o faimă mai bună, s-a manifestat cel mai deșănțat în secolul al XVIII-lea, cu precădere în Franța, de la Regență până la Directoriu inclusiv, în pofida Teroarei și a „virtuții” pe care aceasta încerca s-o impună cu sila. Atitudinea pe eșafod a câtorva „libertini” iluștri, Lauzun bunăoară, sau Hérault de Séchelles, a fost de natură să valideze, măcar ca stil, morala hedonistă (Hérault de Séchelles nici nu era de fapt un libertin, ci un tânăr epicurian, om de spirit înțelept și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bine, dacă vede că posibilitățile sale materiale se lărgesc, vede totuși foarte limpede că șansele sale spirituale se îngustează în aceeași măsură. Îl pândește dezastrul, și el, în chipul cel mai vădit, aleargă spre acesta. La sfârșitul veacului, se înălța eșafodul; la capătul istoriei, eșafodul care va fi înălțat va avea o altă măreție, pentru că pe el va urca regele creației. O societate care se bucură fără măsură și fără rușine de bunăstarea ei se năruie la prima lovitură: lipsită de
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
posibilitățile sale materiale se lărgesc, vede totuși foarte limpede că șansele sale spirituale se îngustează în aceeași măsură. Îl pândește dezastrul, și el, în chipul cel mai vădit, aleargă spre acesta. La sfârșitul veacului, se înălța eșafodul; la capătul istoriei, eșafodul care va fi înălțat va avea o altă măreție, pentru că pe el va urca regele creației. O societate care se bucură fără măsură și fără rușine de bunăstarea ei se năruie la prima lovitură: lipsită de orice principiu vital, fără
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o femeie, sfetnică a crimelor și suflet al hotărârilor sale, 1. Doamna de Genlis. instigatoare a uneltirilor, apologetă a ticăloșiei sale și coru pătoare a copiilor lui: o femeie care nu l-a părăsit decât când ducele a urcat pe eșafod; a asistat la moartea lui cum asiști la pierderea unei partide. Într-adevăr, supliciul acestui mizerabil a fost mai degrabă pedeapsa unui plan neizbutit, decât o satisfacție pe măsură pentru regi, pentru popoare și pentru morală. Ea, femeia aceasta, a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
să-i facă nici o concesie dovedise totuși, în culmea nenorocirii, un curaj destul de înalt, și că s-a dus spre moarte cu o măreție de suflet adevărată: „Nimic de zis - mi-a replicat ea -, s-a purtat destul de frumos pe eșafod; dar nu trebuie să-i facem un merit din asta: de copii, regii sunt crescuți pentru a ști cum să se poarte la ceremonii.“ Ironie extrem de crudă, care are mai degrabă izul de corupție al Vechiului Regim decât sinceritatea și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
-mi despre unirea dintre inimile virtuoase, lăudând energia pe care o in spiră: „Răceala francezilor mă uimește. Dacă aș fi fost liberă și dacă soțul meu ar fi fost dus la moarte, m-aș fi străpuns cu pumnalul la picioarele eșafodului; și sunt convinsă că, atunci când Roland va afla de moartea mea, își va străpunge inima.“ Nu se înșela. Sunt dator să adaug în favoarea ei că, până și în fundul temniței, își crease un domeniu al ei, foarte onorabil. Erau aruncate pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de interne între 1792 și 1793 și prieten al girondinilor, care frecventau salonul literar și politic al Doamnei Roland, femeie de spirit, plină de farmec, devotată idealului eroic antic și tezelor lui Rousseau; după căderea girondinilor ajunge, odată cu ei, la eșafod, unde - din câte spune Lamartine în Istoria girondinilor - rostește cuvintele rămase vestite: „O, libertate, câte crime se comit în numele tău“ ă8 noiembrie 1793). Girondinii, conduși de deputați ai departamentului Gironde, cu capitala la Bordeaux, ocupau din 1791 dreapta Adunării Legislative
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în legendarul Rocamadour din centrul Franței. După o uriașă documentare în care a trebuit să parcurg circa 10.000 de pagini despre Revoluția din 1789, am scris o piesă prezentată pe scena Bicentenarului sub titlul Nopți rebele (numită mai târziu Eșafodul). Piesa mi-a adus titlul de Cetățean de Onoare, ce mi s-a decernat la Rocamadour pe 14 iulie, Ziua Națională a Franței. Cunoșteam atât de bine evenimentele și protagoniștii de la 1789, încât știam și locul în care șefii revoluționari
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la moarte când s-a socotit a fi necesar. Ca să se vadă mai bine că excepția confirmă regula, Pinocet, dictatorul sângeros din Chile, care timp de 17 ani a comis cele mai oribile crime împotriva propriului popor, na sfârșit pe eșafod cum ar fi trebuit și cum ar fi vrut cei care au suferit, ci a murit de moarte naturală, i se zice bună, în patul propriu, nu demult. Faptul că Pinocet s-a răfuit cu stânga chiliană a cântărit greu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bogată activitate publicistică în presa din Români și Basarabia, este comentator la Radio Europa Liberă. Volume publicate: Schimbarea din strajă (roman), Chișinău, Editura Hyperion, 1991; Frica de diferență (articole, eseuri, cronici literare), Editura Fundației Culturale Române, București, 1999; Valsul pe Eșafod (30 de pretexte literare și un Jurnal la Praga), Editura Cartier, Chișinău, 2001; Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova. Editura Polirom, Iași, 2005. Prezent în antologiile Momentul adevărului, o culegere de texte ale unor eseiști români contemporani, Cluj, Editura Dacia, 1996
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
orbește tăind la întâmplare și mădulare sănătoase care din nefericire s-a aflat în fața tăișului ei. Cred că Napoleon nu ar fi fost posibil dacă un Robespiere, Saint Just, Danton, Desmulins și alte mii asemenea lor, nu ar fi înroșit eșafodul cu sângele lor. Fără cei căzuți în ghearele neiertătoare al teroarei revoluționare niciodată un grăjdar nu ar fi ajuns mareșal al Franței și ginere al împăratului, urmașul unui măcelar din halele Parisului devenit general nu ar fi ajuns niciodată regele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
apropiat de ea și am întrebat-o: - De ce te învinuiești, femeie? Ea nu m-a băgat în seamă, continuând să se legene și să repete: „Mea culpa“. Grimoald a făcut semn și mi-a arătat ceea ce nu văzusem. De un eșafod puțin mai la vale atârnau vreo zece spânzurați. Când am ajuns la locul supliciului, am văzut că toți erau tineri, țărani și ciobani, morți de cel puțin trei zile. Pe o tăbliță de lemn, fixată de grinda de care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o tăbliță de lemn, fixată de grinda de care erau spânzurați, erau scrise cuvintele Mea culpa. Puțin mai departe se afla un sat distrus de flăcări. De departe, Cividale părea neatins, dar, pe măsură ce ne apropiam, ruinele deveneau tot mai fățișe. Eșafoade la tot pasul: cel puțin o sută de leșuri înfipte în țăruși ascuțiți ce le ieșeau prin maxilarul inferior, iar pe fiecare fusese pus înscrisul Mea culpa. Am oprit un țăran mai în vârstă, care mergea cu capul în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
în satele de pe munte și le-au cerut țăranilor și ciobanilor să sară în ajutorul orașului. Aceștia însă au fugit și s-au ascuns în păduri. Iată de ce Grasulf i-a prins și i-a spânzurat, punând înscrisul acela pe eșafod. Marciano l-a convins să pună capăt măcelului, altfel n-ar mai fi rămas bărbat care să muncească pământul și să pască turmele. Longobarzii de pe domenii s-au adunat ulterior într-o întrunire și l-au numit duce pe Grasulf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
paisprezece ani ca să-ți vezi desăvârșită munca, Giotto nici măcar n-a apucat să-și vadă Campanila gata, Domul, porțile paradisului, mulțime de aparate de fotografiat, apoi orașul cu casele îngrămădite, străzi înguste, Palazzo del Podesta, fostă închisoare, în mijlocul curții cândva eșafodul, astăzi soarele și obiectivele aparatelor de fotografiat, Santa Maria Novella, cu fațada ca o coală de hârtie pe care un matematician cu fantezie a îmbinat la perfecțiune toate figurile geometrice cunoscute, Ponte Vecchio peste Arno, prăvălioare ce adăpostesc bijuterii rare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
general pedeapsa capitală și diferitele modalități de administrare a morții - avea să fie marea problemă a vieții mele.” Șocul a survenit la vârsta de cinci-șase ani, când mama lui l-a dus să vadă filmul Afacerea curierului din Lyon. Scena eșafodului l-a chinuit în somn luni de-a rândul. Se trezea înspăimântat că i se tăia capul sau că era despicat de-a lungul trupului. A trăit toate decapitările reale de mai târziu ca pe niște coșmaruri, n-a putut
Filmele din carte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5951_a_7276]
-
ridicându-și glasul de protestatare împotriva fatalității istorice": "în vremurile acelea eram singurul român din Regat care aveam putința și dreptul să vorbesc în numele Basarabiei românești", cu vulnerabilitatea de a bea "până la fund paharul umilinței", de a fi trimis la eșafod, sfâșiat în bucăți, "fiindcă prin mine grăiau toate generațiile stinse în robie și nemângâiere, memoria fraților de luptă pieriți în furci și în ocnele uitate ale Siberiei."194 A rămas să-și ducă blestemul și sub ocupația germană din București
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Omorâți într-o țară inospitalieră Dar nu întotdeauna replierea către miazănoapte prin Polonia, a Domnilor maziliți (de obicei din Moldova) ori aflați în pericol să-și piardă scaunul (cale mult mai sigură decât drumul sudic, ce ducea, de regulă, către eșafod ori spre surghiun; fugile în răsărit - cum a fost refugierea la Moscova a lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu - au fost rare) însemna și salvarea. însoțit de familie, de câțiva boieri - între ei vornicul Drăghici Spancioc și Ion Moțoc (care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2.2.17. Se montează grinzile prefabricate pe toată înălțimea pilelor. 4.2.2.18. Se montează carcasele, cofrajul și se toarnă betonul în stâlpul central până se ajunge la cota inferioară a planșeului. 4.2.2.19. Se montează eșafodul pentru așezarea predalelor pentru porțiunea de planșeu cuprinsă între trompă, pilele executate și stâlp. 4.2.2.20. Se așează predalele pe porțiunea în care eșafodul a fost executat. 4.2.2.21. Se montează carcasele pentru pilele rămase de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
până se ajunge la cota inferioară a planșeului. 4.2.2.19. Se montează eșafodul pentru așezarea predalelor pentru porțiunea de planșeu cuprinsă între trompă, pilele executate și stâlp. 4.2.2.20. Se așează predalele pe porțiunea în care eșafodul a fost executat. 4.2.2.21. Se montează carcasele pentru pilele rămase de executat. Se montează cofrajul. Se toarnă betonul. Se continuă executarea pilelor rămase până la cota inferioară a planșeului. 4.2.2.22. Se montează grinzile rămase de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
Se montează carcasele pentru pilele rămase de executat. Se montează cofrajul. Se toarnă betonul. Se continuă executarea pilelor rămase până la cota inferioară a planșeului. 4.2.2.22. Se montează grinzile rămase de montat. 4.2.2.23. Se montează eșafodul pentru restul planșeului. 4.2.2.24. Se montează predalele până ce toată suprafața planșeului este acoperită. 4.2.2.25. Se cofrează lateral tot planșeul (conform proiectului întocmit la montare)panourile fiind ancorate de predale care vor rămâne înglobate în
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]