3,147 matches
-
venea să-i ating coapsa, să-mi apăs încheieturile degetelor de la mâna stângă peste gura lui. Trebuie să-i spui Verei. - Cui? întreba, cu ochii limpezi pentru o clipă. Vera - ea știe deja. Scoase din buzunar un pătrat soios de eșarfă din mătase. Îl întinse cu grijă pe scaun, între noi. În mijlocul pătratului era un triunghi de piele cenușie pătată de sânge aproape proaspăt, încă de un roșu aprins. Încercându-l cu buricele degetelor, îl duse la gură și gustă picăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mai ales la ieșirea din schimb, era un furnicar de oameni pe stradă, plecau pe jos, în coloană, ca la demonstrație sau agățați de uși, mulțumiți c-au mai scos vreun cupon ascuns în cracii pantalonilor sau sub fuste, niște eșarfe și sutiene bune de schimbat pe vegeta, conserve rusești sau fiare de călcat și vreo sticluță de colorant după care se dau în vânt ăia din mahalaua de la Palat. Acum e o liniște suspectă. Cei mai mulți au luat drumul Irlandei sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Roagă-te de banii ăia pentru robul lui Dumnezeu Leonard... căruia a-nceput să i se rupă de toate... *** Lumea se plimbă agale între Mitropolie și Palat, pe strada închisă pentru mașini în fiecare sâmbătă. Tineri de partid împart baloane, eșarfe, pliante. În fața sediilor se strâng semnături. Pe băncile din fața teatrului, lângă artiștii ce expun ghivece cu flori, peisaje de iarnă, cai în galop, femei la fântână și icoane, obișnuiții locului joacă șah și discută politică. - De câte ori ți-am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
trei paragrafe mai încolo: Sari la pagina nu știu care. După care sari înapoi. Or să fie zece mii de stiluri distincte care, amestecate și îmbinate, poate c-or să dea naștere la cinci rânduri de toalete rafinate. Un milion de accesorii trendy, eșarfe și curele, pantofi și pălării și mănuși, și nici o haină adevărată cu care să le porți. Și chiar ai mare, mare nevoie să te obișnuiești cu senzația asta, aici, pe autostradă, la serviciu, în căsnicia ta. Asta-i lumea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
modifica. Așa că Brandy nici măcar nu-ncearcă să și le ascundă. Am fost în prea multe case ca asta ca să mai aibă vreo importanță pentru mine, iar agentul pe care-l întâlnim zâmbește întotdeauna. Asta poartă uniforma standard, costumul bleumarin cu eșarfă roșu, alb și-albastru în jurul gâtului. Pantofi albaștri cu toc în picioare și poșetă albastră agățată la îndoitura cotului. Agenta imobiliară își mută privirea de la mâna mare a lui Brandy Alexander la signor Alfa Romeo, în picioare lângă Brandy, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
înfățișare care spune: Mulțumesc că nu mă implicați. — Dați-mi voie să v-o prezint, zice Brandy, pe domnișoara Kay MacIsaac, secretară personală a prințesei Brandy Alexander. Agenta imobiliară, în costumul ei albastru cu nasturi Chanel de alamă și cu eșarfa legată la gât ca să-și ascundă pielea căzută, îi zâmbește lui Alfa. Când nu se uită nimeni spre tine, îi poți fixa până-i găurești cu privirea. Să observi toate micile amănunte pe care nu le-ai putea privi destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lumina soarelui de dimineață în sufragerie și dacă guvernul provinciei ar autoriza crearea unui helioport particular în spatele piscinei. Înaintând spre scări, uite spatele delicios al prințesei Brandy, o haină de vulpe argintie aruncată pe umerii lui Brandy și metrii unei eșarfe de brocart legate în jurul chicii fâlfâitoare de păr roșcat a lui Brandy Alexander. Vocea reginei absolute și umbra de L’Air du Temps sunt trena invizibilă dindărătul a tot ceea ce reprezintă lumea lui Brandy Alexander. Fâlfâitorul păr roșcat prins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de brocart legate în jurul chicii fâlfâitoare de păr roșcat a lui Brandy Alexander. Vocea reginei absolute și umbra de L’Air du Temps sunt trena invizibilă dindărătul a tot ceea ce reprezintă lumea lui Brandy Alexander. Fâlfâitorul păr roșcat prins în eșarfa de brocart mi-amintește de-o gogoașă din tărâțe. O uriașă brioșă cu vișine. E un fel de nor-ciupercă roșcat-fraise care se înalță deasupra unui atol din Pacific. Picioarele astea princiare sunt într-un soi de pantofi-capcană ortopedici din lamé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
treacă. Am putea avea trabucuri cubaneze. Fructe proaspete. Diamante. Boli. Hapuri, zice Brandy. Brandy ne zice să tăcem cu un kilometru jumate înainte de graniță, și noi așteptăm la rând, în liniște. Brandy își deșiră de pe cap metri după metri de eșarfă de brocart. Brandy își lasă părul să cadă pe spate și își leagă eșarfa peste umeri să-și ascundă decolteul torpilă. Brandy trece la cercei simpli de aur. Își dă jos perlele și-și pune un lănțișor cu cruciuliță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ne zice să tăcem cu un kilometru jumate înainte de graniță, și noi așteptăm la rând, în liniște. Brandy își deșiră de pe cap metri după metri de eșarfă de brocart. Brandy își lasă părul să cadă pe spate și își leagă eșarfa peste umeri să-și ascundă decolteul torpilă. Brandy trece la cercei simpli de aur. Își dă jos perlele și-și pune un lănțișor cu cruciuliță de aur. Asta cu o clipă înainte să ajungem la grănicer. — Naționalitățile dumneavoastră? zice tânărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
te schimb în Harvey Wallbanger. Tipul de la graniță zice: — Ca să vă dau voie să intrați în Statele Unite, trebuie să vă controlez pașapoartele, vă rog. Brandy își udă buzele cu limba și le face să lucească, cu ochii umezi și luminoși. Eșarfa ei de brocart alunecă pentru a-i arăta decolteul, în timp ce se uită la tipul de la graniță și zice: — Scuzați-ne o clipă. Brandy se lasă pe spate în scaun și geamul lui Seth urcă de tot, zumzăind. Torpilele mari ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
într-o mașină decapotabilă, cu o pușcă încărcată și-un ostatic c-o supradoză. Brandy își ascunde ochii în spatele ochelarilor Ray-Ban, să poată conduce în intimitate. Glamour, instantaneu de pe-o altă planetă în anii ’50, Brandy își trage o eșarfă Hermès peste părul roșcat și-o leagă sub bărbie. Eu nu mă văd decât pe mine reflectată în ochelarii Ray-Ban ai lui Brandy, mititică și oribilă. Încă încordată și debusolată de aerul rece al nopții în jurul parbrizului. Cu capotul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-mi pot închipui cum o să scap din asta basma curată fără ajutorul ei. Pentru că, în clipa de față, am nevoie de ea. Nu că aș iubi-o cu adevărat. Pe el. Pe Shane. Deja cuvântul iubire sună destul de șubred. Cu eșarfa Hermès pe cap, cu ochelarii Ray-Ban la ochi, cu machiaj pe față, mă uit la regina absolută în bătaia, apoi bătaia, apoi bătaia farurilor venind din sens opus. Ce văd când mă uit la Brandy, asta-i ce-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
-i explic în scris lui Brandy în noaptea asta, dar ca Manus să aibă leziuni permanente pe creier e redundant. Păcat că sunt doar Valiumurile. Brandy își dă joc ochelarii Ray-Ban ca să arunce o privire mai atentă. Își dă jos eșarfa Hermès și-și eliberează tot părul, arătând bine, mușcându-și buzele, umezindu-și buzele cu limba doar în caz că Manus se trezește. — Cu tipii frumușei, zice Brandy, e de obicei mai bine să le dai barbiturice. Cred c-o să țin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nebunei de Evie Cottrell, Evie pistolara fericită, proaspăt căsătorita domnișoară Evelyn Cottrell Skinner, de parcă mi-ar putea păsa îna momentul ăsta. Și. Asta-i, o, așa de răpitor. Evie, Evie ar putea fi tortul de nuntă, strat după strat de eșarfe și flori înălțându-i-se în jurul uriașei ei fuste cu crinolină, sus-sus până la talia-i strânsă, apoi sânii ei mari, texani, săltați de un corset fără bretele. E-atât de mult din ea de decorat, exact ca un pom de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Iată primul meu început adevărat. În vreme ce Shane doarme, surorile Rhea i se adună în jur, decorându-l cu mici cadouri. Îl înfășoară pe Shane în L’Air du Temps ca și când ar fi o ferigă de Boston. Cercei noi. O nouă eșarfă Hermès în jurul gâtului. Cosmetice întinse în șiruri perfecte pe-o tăviță chirurgicală suspendată lângă pat, și Sofonda zice: — Hidratant! Și întinde mâna cu palma în sus. — Hidratant, zice Kitty Litter și trântește tubul în palma Sofondei. Sofonda întinde mâna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de alt cuvînt, prințe, alt cuvînt?!" Pangratty îl prinse pe după umeri și ușurel îi împinse către grupul tinerilor ofițeri, care, deși stăteau ca înmărmuriți, părea că zumzăie, că freamătă de entuziasm, de nerăbdarea de a fi totuna cu Italo Balbo. Eșarfa albastră a unei decorații îi traversa pieptul bombat, făcîndu-l să pară mai mare, mai impunător decît era în realitate. Mai degrabă mărunțel de statură și cam grăsuliu, ochii negri și umezi, tenul închis și din păcate poros, nasul cu nări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ministru, dar conta mai mult decît o jumătate de guvern, molfăia un pateu cu brînză, pe care îl ținea cu vîrful degetelor, împrăștiind firimituri în jur, încuviința fără nici o expresie ceva ce explica inginerul Corvino. Italo Balbo își potrivea nervos eșarfa azurie de pe piept și se străduia să zîmbească, umezindu-și buzele cu vîrful limbii. Avea dinți puternici, albi-scînteietori și din această cauză atunci cînd rîdea părea și mai tînăr. Cînd a ajuns chiar în apropierea grupului, Pangratty l-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Domnilor, m‑am aflat la câțiva pași de el“ va povesti la popota ofițerilor chiar În aceeași seară același ulan cu mustăți zbârlite. „Când i‑au pus ștreangul de gât, se uita calm la mâinile călăului, de parcă Îi lega o eșarfă de brocart... Vă dau cuvântul meu de onoare, domnilor!“ Ar fi posibile două concluzii. Ori tânărul aristocrat a murit brav și demn, fiind conștient de sfârșitul său, cu capul sus, ori a fost o scenă bine regizată În spatele căreia s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
revărsa torentele roșii și albe peste privitor. Camioa nele erau pe jumătate roșii, pe jumătate albe, fetițele Își prinseseră părul cu panglici colorate În roșu și-n alb, ca și acadelele pe care le sugeau, tineri legați la cap cu eșarfe roșii cu alb care fluturau În vânt și le dădea o Înfățișare marțială, cocoțați câte trei pe câte-o motocicletă, se strecurau printre mașini roșii și albe pe străzi roșii și albe. La fiecare pas, orașul roșu și alb era
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
în carouri, până la jumătatea pulpei, o îmbrăca aproape zilnic, de vreo câțiva ani, pentru că era foarte practică. Bineînțeles, frigiderul era extrem de cochet, așezat acolo în colțul holului, și cuierul cumpărat de ocazie, capitonat cu vinilin și plin de haine, căciuli, eșarfe, era fără îndoială de un gust desăvârșit. Toate aceste impresii, schimbate între ei cu cea mai mare seriozitate, o amuțiră. Derutată le arătă drumul către cameră și, înainte ca ei să-și dea seama, încremeni în prag: peste tot, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se pare că e sfârșit de august. Ceasurile ticăie, dar nimic nu pare să se schimbe, oricât de mult ar înainta acele lor. Mama lui Clio a trecut pe acasă acum cam o săptămână să ia niște fotografii și o eșarfă veche, pe care Clio o purta în copilărie și pe care, cine știe cum, a păstrat-o toată viața. Nici măcar nu văzusem eșarfa vreodată, dar m-am prefăcut că e ceva important pentru Clee și am încuviințat din cap atunci când mi le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acele lor. Mama lui Clio a trecut pe acasă acum cam o săptămână să ia niște fotografii și o eșarfă veche, pe care Clio o purta în copilărie și pe care, cine știe cum, a păstrat-o toată viața. Nici măcar nu văzusem eșarfa vreodată, dar m-am prefăcut că e ceva important pentru Clee și am încuviințat din cap atunci când mi le-a cerut și am dus niște șervețele de hârtie când mama ei a început să plângă. Adusese cu ea câteva albume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
i-a plăcut. Nu și lui Iordan: "Mata te-ai născut în secolul trecut, coane Victorache. E demodată, nu-i șade unei fete de șapteșpe. Să vedem cum o dregem". Mama și-a tremurat genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator și-n tehnica batik". Eu, una, eram convinsă că unchiul Iordan știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai, Dințișor, la tătișor!" M-a ridicat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai, Dințișor, la tătișor!" M-a ridicat pe masa de sub măr și m-a rotit lent. "Mda..." Fusta plisată a devenit minijupă. Cît un abajur. Eșarfa (motive geometrice de un albastru rece, pe fond galben, tare) a fost prinsă asimetric în talie, aruncată pe-un umăr și lăsată să spînzure pe spate: "Știi ce spune asta? Suivez-moi, jeune-homme!" Mama a bătut din gene, dar, printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]