3,503 matches
-
acoperiș./ Întors la mine găsesc un străin/ căruia îi dau uimit bună seară" (Bună seară). Alienare ce dobîndește cîteodată aspectul mirific al unor tărîmuri îndepărtate, ca un drog simbolist și post-simbolist, pe filiera Minulescu-Tonegaru, nu fără pigmentul satiric al carui echivoc vizează atît condiția existențiala, cît și conștiința metodologiei expresive, a recuzitei utilizate cu o plenară luciditate, în ciuda patetismului inclus: "La o oră tîrzie din noapte pe cînd tocmai încetasem lucrul/ la ăTratatul despre lașitatea lumii de la origini/ pînă în prezența
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
explicabil științific și un miracol. Tocmai indecizia îl face pe cititor să se simtă înfiorat (întrucât el se întreabă obsesiv în sinea lui: știu că există o explicație științifică, dar dacă totuși s-a petrecut ceva supranatural?). Atunci cand scriitorul strică echivocul și optează pentru una din cele două posibilități de interpretare, sentimentul fantasticului se evaporă. Astfel, dacă el prezintă faptul ieșit din comun, în mod explicit, ca pe un miracol, cititorul se... liniștește, înțelegând că este vorba de o poveste. Iar
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
Life), al lui Uberto Pasolini. Regizorul a fost prezent la vizionare și am putut aprecia finul său umor și subtilitatea. John May excelent interpretat de Eddie Marsan este tipul funcționarului perfect, punctual, politicos, minuțios până la pedanterie, de o onestitate fără echivoc și, în același timp, șters, cenușiu, invizibil și solitar, de un devotament exemplar față de tot ceea ce ține de slujba sa. John May lucrează la primărie, ocupându-se cu identificarea rudelor unor decedați care au murit solitari. Este evidentă similitudinea dintre
Natură moartă cu funcționari publici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2475_a_3800]
-
nu lăsa nimic esențial la latitudinea fiecăruia, la discreția diversității temperamentale, preferențiale, a naturii indecise, capricioase a omului. Chiar vorbirea, cum spuneam, firește cea de for public (dar se molipsea și comunicarea privată), se schematiza tocmai pentru a zădărnici ambiguitatea, echivocul, pentru a nu permite dizolvarea univocului în perifraze, în jocuri lingvistice arbitrare. Se tindea parcă, pe atunci, spre un esperanto, în care, pe căi artificiale, toate ideile să devină suprainteligibile, dacă se poate spune așa, dar mutilate, reduse la elementar
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
exterior și interior). Însă nu Euridice trebuie salvată, de data aceasta e Orfeu însuși - talentatul cântăreț de jazz... Și pentru a exclude orice confuzie arogantă că noi, cititorii, nu suntem vizați, mottoul redă un citat din Victor Hugo fără nici un echivoc: „Ah! Quand je vous parle de moi, je vous parle de vous. Comment ne le sentez-vous? Ah! Insensé qui crois que je ne suis pas toi! ” (Contemplations)/„ Ah! Când vă vorbesc de mine, eu vorbesc de voi. Ah! Smintit e
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
1956“, până la abjurarea definitivă petrecută la mijlocul anilor ’ 60. Desigur e vorba despre credințele intime, proces interior pe care azi ni-l dezvăluie fără reticențe. Alții încă îl tăinuiesc în timp ce Paul Cornea vorbește despre el în termeni limpezi, neapelând la formulări echivoce, la eschive verbale. „M-am rupt definitiv și irevocabil de comunism în 1968. Zdrobirea «primăverii pragheze» sub șenilele tancurilor sovietice m-a făcut să înțeleg că nu există nicio șansă de a reconcilia ideea comunistă cu drepturile omului“. Poate unii
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
în cele mai mici detalii, joacă plin de convigere rolul fiicei într-o familie burgheză în care se află alți doi băieți fără tulburări de personalitate și un tată sever. În fapt, toate modelele cu care emulează Guillaume evocă fără echivoc homofilia. Acest tânăr efeminat o adoră pe Sisi, împărăteasa Austriei, pe care o impersonează improvizând o rochie și un corset, îl admiră pe „regele lebădă”, prințul Ludovic al II-lea al Bavariei, bănuit de înclinații homoerotice, pe urmele căruia ajunge
Râsul subtil al comediei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2546_a_3871]
-
și va rămâne în anii aceia un autor mai degrabă angajat, ancorat puternic în protestul social” (mai înainte: „la acel moment” el era „destul de indiferent față de ideile avangardei”). Justețea acestei poziționări este evidentă și autorul se sprijină pe declarațiile fără echivoc ale tânărului de 21 de ani care, comentând cartea lui Julien Benda, declară peremptoriu că „rolul intelectualului conștient este să ajute forțele revoluționare prin toate mijloacele, prin scris sau prin acțiune fățișă”. Mai interesantă încă, pentru viitorul suprarealist din planul
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
obscur și dificil, de școală suprarealistă în nu puține versuri, Eugen Suciu se arată, în schimb, extrem de generos în a-și etala temele principale ale poeziei pe care ne-o oferă. Partea a doua a volumului se intitulează astfel, fără echivoc, „Frica și cuvintele” (tema spaimei și tema poemului care se scrie); într-un poem din prima parte găsim avertismente legate de o lectură adecvată a poeziei precum acestea: „Pe mine nu mă vizitează/ decât poezia și spaima.// la 60 de
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
lui R. Mareș atât singurătățile vârstelor, cât și interdicția senzualității melancolizează. De aici impresia că autorul taie prea brutal din text, pornind de la reveria voluptuoasă (o nimfetă sau o idee) ce va fi suspendată și vag politizată, dar lasă totul echivoc, rezultând un final nefericit. Sau nefertil. Firește că cititorul, urmărind aceste grile de lectură, rămâne cu impresia că Radu Mareș construiește cu insistență singurătățile unor indivizi ce așteaptă orice să-și submineze singurătățile. Privilegii ale imaginației, ele nu explică deficitul
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
ziar, însă acesta nu a fost publicat și, în aceste condiții, s-a ajuns în instanță, primul termen urmând să fie, cel mai probabil, în decembrie", scrie Reprezentanții Patriarhiei mai spun că, până când nu vor apărea probe concrete și fără echivoc împotriva parohului, acesta își va desfășura activitatea în condiții normale la Biserica Palatului Cotroceni. Un tânăr de 18 ani, care apare în dosarul de proxenetism homosexual alături de fostul director al OTV, Doru Iuga, a declarat pentru Adevărul că, în urmă
Ziarul Adevărul, dat în judecată de parohul acuzat că a făcut sex cu un minor () [Corola-journal/Journalistic/24658_a_25983]
-
așteptare până spre finalul cărții. Acest loc final spune că avem un „neo-feudalism“ (de acord, o maimuțăreală capitalistă cu instrumente, scopuri și vanități precarolingiene). Până aici, grămezi de argumente arată cum apariția libertății este o raritate istorică întâmplătoare, adesea un echivoc cultural, că teoriile progresului ei necesar sunt contrafactuale, că nici construcțiile noastre culturale, nici datele noastre biologice sau comportamentale nu ne trimit în mod necesar spre valorizarea libertății, ba chiar că gradele ei subtile de înțelegere sunt rareori tematizate. Și
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
librar, se întâlnește în fiecare marți cu un bărbat în camera unui hotel. Și-n fața dorinței soțului de a-i ucide amantul ca s-o elibereze de asemenea dependență, ea îi cere să afle motivul atracției inexplicabile. O notație echivocă avertizează că explicația o oferă cerneala: „Porii lui conțineau resturi minuscule și invizibile dintr-un lichid negru, provocator de pasiuni nebănuite. Un amestec obscur și dens, cu puteri nelimitate. Cerneala.” Librarul, Johann Walbach, caută răspunsul în cărți, iar lecturile durează
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
Andrei Moisoiu (Google) ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Prim-vicepreședintele PDL, deputatul Andreea Paul, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Satu Mare, că Victor Ponta va fi învins "fără echivoc" la ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2014 de către candidatul ACL, Klaus Iohannis. ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Potrivit acesteia, Victor Ponta a atins pragul superior în sondaje și urmează să scadă. "Sondajele relevă clar o favorabilitate în creștere pentru candidatul ACL, în timp ce Ponta a atins
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Andreea Paul crede că Iohhanis îl va învinge pe Ponta by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21395_a_22720]
-
Andrei Moisoiu (Google) ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Prim-vicepreședintele PDL, deputatul Andreea Paul, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Satu Mare, că Victor Ponta va fi învins "fără echivoc" la ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2014 de către candidatul ACL, Klaus Iohannis. ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Potrivit acesteia, Victor Ponta a atins pragul superior în sondaje și urmează să scadă. "Sondajele relevă clar o favorabilitate în creștere pentru candidatul ACL, în timp ce Ponta a atins
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Andreea Paul crede că Iohhanis îl va învinge pe Ponta by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21396_a_22721]
-
o descriere burlescă a unui alai nupțial similicanin, fixat în apa tare valahă a unui amestec de deriziune și parșivă consimțire, demn de pana lui Mateiu. Steaua balcanismului se aprinde în atmosfera unor atari rînduri, risipind asupră-le sclipirea-i echivocă: "Și atunci, unde să mai găsim sau să mai fie cu putință spectacolul sută în sută de necrezut la care am fost eu însumi un actor sau un figurant norocos, acum douăzeci și cinci de ani, cînd prin grădina Sf. Gheorghe ne
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
credeam c-o să-l termin în august, or fișele pe care le-am făcut s-au dovedit inutilizabile și în afara chestiunii. Despre naștere ar trebui scris într-un stil oracular, încercînd să nu explici nimic, să rămîi în clar-obscur, în echivoc, așa cum facem cînd scriem despre un subiect pe care nu l-am descălecat bine, așa cum fac contemporanii mei". Ideea că trebuie să scrie, totuși, articolul îl obseda. De aceea, cînd și cînd, meditațiile sale despre subiect revin: "Orice furie împotriva
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
cu care se termină cartea. Lipovetsky nu este un autor cu viziuni feministe explicite (ceea ce în mod cert va și garanta cota de interes a cărții sale în rîndurile unor categorii de cititori), dar A treia femeie e concepută fără echivoc drept reflecție pe tema poziției sociale și a coordonatelor identitare ale femeii din epoca noastră. Un asemenea subiect, enunțat limpede de la bun început, te angajează inevitabil, te obligă aproape să adopți o anumită ideologie în timp ce respingi alta. Lipovetsky izbutește, pe parcursul
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
virile. Formele închise, construcțiile monumentale cu sens ascensional marcat, nucleele dure ale majorității compozițiilor, trimit invariabil către ordine, în general, și către ordine cerebrală și exercițiu volitiv, în particular. în jurul sau înlăuntrul acestui ax explicit (al unei masculinități asumate fără echivoc) a cărui formă este invariabil rectangulară sau ovulară - și care joacă în compoziție rolul unei forțe nucleare, al unui magnet care stopează dezordinea - se revarsă, cromatic și morfologic, dansul voluptuos al feminității decorative, al fragmentului, al grației seducătoare și al
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
devenire personală: Într-un lăuntru de rază/ un înger acum îmi visează/ cuvintele care mă spun/ Nu sînt/ Mai țin de o bură/ și tot descîntul/ ce-mi este făptură/ se face floare de prun" (Într-un lăuntru). Și același echivoc între înfățișările sale palpabile și spiritualitatea sa, bineînțeles "adorată" de absolut: "Nu știu ce numeni mă duc/ dacă mai sînt/ boare beată/ cîntare sau iarbă/ Mă simt adorat din văzduh" (Nu știu). E drept că e consemnată și o aspirație spre umilința
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
a întîmplat artistic lui Felix Alexa pînă acum poate fi pus în primul rînd sub semnul acumulării, al tentației de a se defini și așeza în raport cu ceilalți și cu universul. Este printre regizorii tineri care a reușit din prima, fără echivoc, dar am simțit întotdeauna că Felix Alexa are puterea interioară care să-l facă să știe exact cîtă frumusețe și cîtă întristare are fiecare spectacol al său. Nunta lui Krecinski este poate cea mai împlinită și mai profundă punere în
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
demult, unele în urmă cu douăzeci de ani, astfel că cititorul tânăr de azi poate afla din carte impresiile lui Fănuș Neagu, din 1980, despre un periplu european, părerile din 1983 ale lui Nicolae Manolescu despre G. Călinescu, prețuit fără echivoc, sau opțiunile poetice ale Anei Blandiana care, în 1984, glosa pe marginea deosebirilor dintre poezia apolinică și poezia militantă. Mai "actuali" sunt Z. Ornea, intervievat în 1993, și Mircea Cărtărescu în 1991, când își proba talentul de bun evocator al
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]
-
discutabil. Ultima carte a autorului e intitulată The Feeling of What Happens. Body and Emotion in the Making of Consciousness (în traducere literală Sentimentul a ceea ce se întîmplă. Corp și emoție în formarea conștiinței), iar tema ei e anunțată fără echivoc din titlu - formarea conștiinței -, după cum evidente sînt și premisele metodologice - corelația dintre trăire/sentimente și conștiință. Cum ajunge făptura umană să perceapă și să înțeleagă mediul în care trăiește și celelalte făpturi din jur? Care este structura experienței? Cum devenim
Misterele conștiinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17098_a_18423]
-
frecvent spre grotescul expresionist -, Val Gheorghiu încearcă a le depăși, aspirînd spre o altă lume - de vis, de pură închipuire? - ori chiar deschisă mîntuitor în însăși carnația realului, ca o despicare de nori prin care țîșnește, orbitor și extramundan, soarele. Echivocul se păstrează precum o "pecete a tainei". Morții învie, cîte o persoană pare a avea darul ubicuității, coincidențe stranii, violente, intersectează blîndele evocări narcotizate. Lumea pare a funcționa în planuri paralele. Din datele toropelii solare, ale verii atotstăpînitoare, se declanșează
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
mai prindă, noi sîntem deci, chiar și trecînd în fugă pe ulița cernită, orgolioșii martori ai dispariției unui veac nobil". Precum un nou alai al Crailor nocturni, insomniaci, încununați de florile unei primăveri toxice, ca din alte sfere, aspirînd aromele echivoce, biblic-demoniace, personajele lui Val Gheorghiu întrupează reveria artistului care nu poate evada decît în straturile propriei arte: "Pe la două, ieșim de la Garofeni, sîntem în formație completă, Haidia, Chibici, Șaraga și Zarandi, ne simțim istoviți, dar nu renunțăm pentru nimic în
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]