267 matches
-
de la patroane, portari, polițiști și clienți. Stabilimentele erau frecventate tot restul anului, cu excepția ultimelor trei zile din Săptămâna Patimilor și în ajunul Bunei Vestiri, atunci existența lor era marcată de felinarele roși. Ordinea era stabilită de patroane, ajutate de chelărese econoame, era vegheată de portari și de polițiști. Cine sunt clienții? Vin pe rând: bătrânei dornici de ațâțări artificiale, cadeți și liceeni, copii încă, părinți de familie, bărboși, venerabili stâlpi ai societății cu ochelari de aur, tineri însurăței, logodnici amorezați, profesori
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în sus, cu sticle de votcă. Spectacolul oferit de băutori, cu toate tertipurile folosite în fața gardienilor, merită o notă specială. În Pavilion, prețuri mai mari ca în oraș cu vreun euro și ceva. Chat qui rit. Marea țeapă pentru turiști economi. Mascat într-un „self service“ ieftin chiar în spatele Pieței San Marco, cu un spațiu incredibil de mare și mâncăruri incredibil de arătoase, te trezeai că plătești pe un prânz minuscul 20 de euro, mai scump ca la un restaurant din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
niciodată, orice ar fi. Oricum, mina se va închide în octombrie, „nu era viabilă, funcționa mai mult în regim social“, cum a spus plastic ministrul Șereș. Plățile compensatorii le vor ține minerilor de foame un an, poate doi, dacă sunt economi, dar șansele de a găsi un loc de muncă în mica Anină sunt cvasinule. Doar văduvele au promisiunea primarului că vor fi angajate la primărie. Care au carte... Autoritățile au făcut ce-au putut, au alergat la Anina în frunte
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Mihai I. De altfel, Vasile Docea a notat în studiul introductiv că, în original, „scrisul este foarte mărunt, multe cuvinte sunt prescurtate, iar rândurile, înghesuite, acoperă întreaga suprafață a paginii, fără a lăsa măcar un colț nefolosit, dovadă a caracterului econom al regelui“. Multă vreme nu s-a știut nimic despre jurnalul lui Carol I, deși în tot acest timp s-a bănuit existența sa. „Surpriza a fost să-l descoperim. Calea a fost lungă, iar descoperirea am făcut-o întâmplător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
trimis o delegație reprezentativă a cultelor și învățământului care să le explice necesitatea ieșirii la lucru și trecere la întocmirea învoielilor cu proprietarii pentru arendarea pământului de pe moșiile acestora. în darea de seamă din 15 aprilie 1907, prezentată de protoiereul econom Cozma Petrovici și revizorul școlar Gheorghe Șerban, delegați care au discutat cu sătenii din cele 23 de sate răsculate din județ, se arăta: La Hudeștii-Mari acum e liniște și au intrat la învoială cu proprietarul. Dintre săteni unii ne-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de metode de aprovizionare. Cu alimentele "cumpărate" din Egipt, reușeam să rezistăm până în Argentina. Ne găteam mâncarea la colegii noștri. Ne costa mai puțin și ne mai permiteam și câte un coniac. Așa procedam noi ca tot românul sărac și econom, ca să ne putem și noi cumpăra câte ceva, câte un suvenire pentru familie sau pentru colegii din țară, însă doar câte o mică amintire. Eram tare supărați pentru că nu puteam cumpăra lucruri mai mari. Deși aveam câte două trei valize, nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
coțofană decât viperă, își bătea ordonanțele - totdeauna tineri, aleși pe sprânceană (și ea era destul de tânără); o chema pe mama la gardul ce ne despărțea, ca să-i arate ce pantofi sau ce rochii și-a mai cumpărat. Se ținea totuși econoamă, adunase o groază de bani („pentru casă în București“ - pretindea), dar într-o zi i-a scos pe toți din bancă și - fără a preveni pe nimeni - s-a dus în capitală, de unde s-a întors cu un vagon întreg
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
se mai întoarcă în țara ei decât în vizită, pentru că uitase tradiția ei și, oricum, nu se mai putea adapta. A, și un alt lucru important, poate cel mai important. Mi-a spus: — Ai grijă, italienii sunt oameni zgârciți și economi. Mama mea gătea o oală de mâncare, jumătate se mânca, jumătate se dădea la vecini. Aici totul e socotit. Se măsoară maximum 100 de grame paste pentru o porție . Ei nu sunt însă zgârciți cu ei înșiși. Doar cu noi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pe evrei - și aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clară acela va vedea că în toate măsurile noastre restrictive numai dreapta judecată și instinctul de conservare au jucat singure rolul principal"289; "Evreul e într-adevăr harnic, inteligent, econom dar el [e] o natură eminamente "comercială" bănească"290. d. Viziunea despre stat și teoria "păturii superpuse". Un alt aspect reflectat de publicistică îl constituie concepția despre stat a gazetarului. Rezultat al naturii și nu al unui "contract social", statul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aplicare, s-a combinat primer-ului și agentul de cuplare, ceea ce a determinat apariția celei de-a cincea generații de sisteme adezive, numite monocomponente sau într-un singur timp. S-au folosit 2 sisteme adezive din generația a 4-a (Te-econom și Scotchbond Multipurpose) și un sistem din generația a cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic 37 % aplicat 15s. S-a confirmat faptul că penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului realizate prin gravare acidă depinde de orientareaprismelor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
care un asemenea titlu nu ar fi insolit: informativitatea depinde deci de pertinență. Legile modalității Un anumit număr de legi ale modalității impun să fim clari (în pronunțare, în alegerea cuvintelor, în complexitatea frazelor etc.) și mai ales să fim economi (să căutăm formularea cea mai directă). Aceste norme depind, în mod evident, de genurile discursive abordate, dat fiind că nu există o normă universală a clarității: legile care prevalează în cazul unui articol de filosofie sau de fizică cuantică, de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un econom, care, lucrând DUPĂ DORINȚA EPISCOPULUI SĂU, deci PRIN DELEGAȚIE, să-i poată sluji de martor că nu se risipește averea Bisericii. (Martor și, am adăuga, și controlor; căci după afirmația lui Zonaras, din Istoria lui Isac Comnenul marele econom, ca și skevofilaxul, se numea, cel puțin până la acest împărat, de basileus însuși). Rămâne, prin urmare, stabilit că, după canoane și, deci, și după lege, actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
punct de vedere etic, evaluare care stă la baza originii criteriilor de diferențiere socială. Evoluția capitalismului românesc și prefacerile burgheziei depind de regulile enunțate, tipul și urmările acestora: "Morala burgheză e una singură: aceea a muncii sobre, sistematice, cumpătate și econome, așa cum impun nevoile capitalizării. Asemenea morală nu va putea avea țara noastră decât atunci când burghezia națională se va lărgi și întări îndeajuns ca clasă spre a se putea lipsi în conducerea țării de elementele parazitare pe care i le-a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îi germane de sociologie confirmă pe deplin a?a-zisa lege a lui Herring, dup? care adep?îi unei anumite discipline s�nt nuli exact �n domeniul lor de competen??: istoricii uitau de trecut, psihologii nu treceau de emo?îi, economi?ții dep??eau bugetul, iar sociologii erau incapabili s?-?i organizeze rela?iile lor sociale. W. Lepenies (�n Leș Trois cultures. Entre science et litterature l�av�nement de la sociologie, Ed. de la Maison des sciences de l�homme, 1990). Cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
le permit să se retragă în camerele lor și să asculte cântecele preferate sau să organizeze, în graba mare, o petrecere-surpriză. Mașina, simbolul prin excelență al societății de consum, rămâne un lux, dar scuterele și motocicletele sunt accesibile celor mai economi. Are una până și fratele micului Daniel Picouly, Roland, care provine totuși dintr-o familie modestă. Călare pe motorul său, pe care îl face să huruie, acesta epatează, explicându-i fratelui mai mic cum "se agață" fetele. "Ai să vezi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nucile, fac ulei de nuci și se pregătesc pentru iarnă împărțind tuturor trăitorilor din obște în mod egal din toate și vânzând țăranilor din satele din apropiere din merele și prunele în surplus. Autorul notează chiar cu conștiinciozitatea unui responsabil econom, câte mii de nuci au revenit fiecărui frate călugăr în acea toamnă și câte vedre de prune uscate, care era prețul de vânzare la nuci și la prune, cât ulei de nuci s-a putut obține și câte ocale de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ai furat, pedeapsă grea. Reacție promptă, atât din partea populației, cât și din partea justiției. Libertatea În cele bune, constrângere În cele rele. Acesta e marele Înțeles pe care societatea Îl dă ideii de libertate. Devii astfel mai bun, mai muncitor, mai econom, mai perseverent, mai prevăzător. Și pe deasupra tuturor e statul, care intervine când e nevoie și atât cât e nevoie, care aplică deviza: laisser faire, laisser passer, numai spre binele general. În cele mai Îndepărtate colțuri de țară, fie Nevada, fie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
comunală care în zădar m-am interesat să-l scrie un jurist, căci poporul ni-l cerea, mai departe Istoria românilor bucovineni, Constituția împărăției Austriei, Pământul nostru. Și atâta laudă prin foi și cu graiul viu n-am mai auzit. ... Economul țăran Alecu Burlă din Cireș - Opaieț zice în scrisoarea sa publicată în nr. 24 din 1893, pag.191: ...Mă poți crede, domnule Morariu, că cunosc și eu multă literatură românească și chiar de aceea trebuie săți spun, că foaie poporală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știe în sfârșit să privească lucrurile în față", nu-i cumva domnul acela trist sau poate omul încă îndemânatic pe care-l întâlnim în fiecare dimineață în oglindă atunci când ne bărbierim: chițibușar, cărpănos, stors de vlagă înainte de vreme, prost plătit, econom, temător de viitor, îngrijorat de mărimea pensiei și de starea prostatei lui? Pare să existe, variabilă în funcție de temperament, o marjă de eroare dincoace de care, odată cu încetarea dereglărilor bunului-simț, demarajul matinal se gripează, iar marșul eratic al rebelului se oprește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
călugărească. Ne spune multe lucruri, ne arată manuscriptele lui; cufundat în studiile lui, pare cu totul străin de afacerile mănăstirii. Cu totul străin în adevăr este. Foarte vesel ne vorbește și ne povestește frumos și vremea trece. Curând la arhondaric, economul părinte care nici nu catadixește să ne vadă, dă poruncă sufragiului să ne dea borș cu fasole și salată de marole cu măsline, pe care le mâncăm în tăcere, fără să crâcnim, cu destulă poftă. La despărțire, după aceia, Vlădica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fete: ciocolată, portocale, câteva sticle de limonadă. Funcționari din gară trec, o salută, îi dau mâna, îi spun cuvinte vesele, nimene nu-i cumpără nimic. E adevărat că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon restaurant 300 lei în zloți polonezi, 28 lei zlotul. La Przemysl a ajuns cu oștile sale Ștefan Vodă ș-a luat de-aici mazuri și rusnaci pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
economiei lui, îi umplea în fiecare an coșerile 140 și hambarile care, la rândul lor, îi umpleau punga. Muncea, mă rog, parcă avea o casă de copii de hrănit și de înzestrat. Apoi, în măsura în care se îmbogățea, se făcea tot mai econom, mai strâns la mână ca să nu zic mai zgârcit și, drept să spun, eu unul care îl cunoșteam bine aveam în inimă un fel de îndoială, de teamă că n-o să primească tocmai cu brațele deschise, când o vedea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
parohia din Săbăoani. Din octombrie 1949 și până în iunie 1953 am urmat cursurile Facultății de Filologie romanică, secția franceză, luând examenul de Stat la Universitatea din București. Ulterior am funcționat la următoarele parohii: 30 iulie 1953 - 18 octombrie 1955 vicar econom la parohia catolică din Iași; 18 octombrie 1955 - 1 septembrie 1959 vicar cu sediul la biserica catolică, Moinești; 1 septembrie 1959 - 1 noiembrie 1960 paroh la Nisiporești; 1 noiembrie 1960 - 21 iunie, vicar parohial la Hălăucești; 21 iunie, 1961 - 31
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ordine minore; 4 VII: profesiunea solemnă; 5.VII: subdiaconatul; 6.VII: diaconatul; 26. X: în sărbătoarea lui Cristos Rege: prezbiteratul. Numiri: 1.XII 1952: vicar la catedrala „Sf. Iosif” - București; 15. IX 1953: vicar la Hălăucești; 15. VI 1955: vicar econom la Săbăoani; 1.XI, 1956: vicar econom la Galați; 1.XII: vicar Hălăucești; 1. XI 1957: vicar la Huși; 1. XI 1960: paroh la Fărcășeni; 15. V 1975: spiritual la Seminarul diecezan din Iași; 1. IX 1979: paroh la Galați
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
VII: subdiaconatul; 6.VII: diaconatul; 26. X: în sărbătoarea lui Cristos Rege: prezbiteratul. Numiri: 1.XII 1952: vicar la catedrala „Sf. Iosif” - București; 15. IX 1953: vicar la Hălăucești; 15. VI 1955: vicar econom la Săbăoani; 1.XI, 1956: vicar econom la Galați; 1.XII: vicar Hălăucești; 1. XI 1957: vicar la Huși; 1. XI 1960: paroh la Fărcășeni; 15. V 1975: spiritual la Seminarul diecezan din Iași; 1. IX 1979: paroh la Galați; 18. X 1991: duhovnic la Seminarul din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]