551 matches
-
muncii, asigurările sociale, jurisdicția muncii precum și pentru toate celelalte probleme legate de muncă. Articolul 2 Codul muncii se aplică, pe de o parte angajaților- muncitorilor și funcționarilor- iar pe de altă parte organelor și instituțiilor de Stat, întreprinderilor și organizațiilor econom ale Senatului, organizațiile cooperatiste și celor cu caracter obștesc, precum și persoanelor fizice și persoanelor juridice din sectorul particular, care folosesc muncă salariata. Capitolul 2 Despre contractele colective de muncă este o convenție care se încheie între Comitetul Sindical din întreprindere
CODUL MUNCII din 1950 (LEGE nr. 3 din 30 mai 1950). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127618_a_128947]
-
comunicată instituțiilor interesate. Despăgubirile pentru terenurile trecute în proprietatea statului se stabilesc în condițiile prevăzute la art. 2. Articolul 6 Din sumele ce urmează a fi restituite potrivit art. 3 și 5 se vor reține și varsă la Casa de Economi și Consemnațiuni împrumuturile nerambursate pentru construirea de locuințe proprietate personală în regie, precum și sumele neachitate unităților socialiste pentru lucrări executate la aceste imobile cu plata în rate. Articolul 7 Restituirea sumelor stabilite conform art. 3 și 5 se face din
DECRET nr. 98 din 7 martie 1979 privind trecerea în proprietatea statului a unor imobile proprietate personală construite în judeţul Neamt cu încălcarea dispozitilor legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134365_a_135694]
-
producției planificate în perioada următoare, reducînd în mod corespunzător repartițiile aferente de materiale, fie va distribui aceste materiale altor unități; ... b) în cazul în care economiile realizate de unii salariați la materialele prevăzute în lista alăturată nu se regăsesc că economii nete pe întreaga întreprindere sau se referă la alte materiale decît cele stabilite în această listă, premiile cuvenite vor fi acordate în limita fondului total de salarii scriptic al întreprinderii. ... B. Premierea pentru economii de forță de muncă 6. Salariații
HOTĂRÂRE nr. 151 din 19 februarie 1970 privind acordarea de premii din beneficiile realizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133734_a_135063]
-
la dispoziția directorului întreprinderii depunătoare. Articolul 5 Beneficiile și economiile prevăzute la art. 3, se vor determina în mod provizoriu și cumulativ la încheierea bilanțurilor trimestriale și în mod definitiv, la încheierea bilanțurilor anuale. Depunerea cotelor de beneficii și de economii prevăzute la art. 3 se va face trimestrial, în proporție de 50%, pentru primele trei trimestre și după rezultatele provizorii arătate în bilanțurile trimestriale odată și în termenul legal în care se depun și celelalte cote părți de beneficii, restul
DECRET nr. 164 din 1 ianuarie 1949 privind fondul directorului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132446_a_133775]
-
4014 25212 H7A CONTURI DE DEPOZITE 4000 2531+2532+2533 4014 H101 DEPOZITE LA VEDERE 4014 2531 H102 DEPOZITE LA TERMEN 4014 2532 H103 DEPOZITE COLATERALE 4014 2533 H80 CERTIFICATE DE DEPOZIT 4000 2541 4014 H6A CARNETE ȘI LIBRETE DE ECONOMII 4000 2542 4014 H90 ALTE SUME DATORATE 4000 2621 4014 H98 DATORII ATAȘATE 4000 2327+2437+25172+2527+2537+2547+2627 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CLASA 3 OPERAȚIUNI CU TITLURI ȘI OPERAȚIUNI DIVERSE ──────────────────────��─────────────────────────────────────────────────────── COD CORELAȚIA CU DOCUMENTE LA POZIȚIE PLANUL DE CONTURI CARE SE
NORMA METODOLOGICĂ nr. 2 din 19 martie 1998 privind întocmirea şi verificarea bilanţurilor contabile ale societăţilor bancare pe anul 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145403_a_146732]
-
1) Lunar, de la data aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1995 , fiecare regie autonomă și societate comercială cu capital majoritar de stat urmărește încadrarea salariului mediu realizat în nivelul salariului mediu calculat potrivit normelor. (2) Diferențele reprezentind economii la salariul mediu, rezultate din aplicarea prevederilor alin. (1), se cumulează, în luna următoare, cu salariul mediu calculat potrivit normelor. ... (3) La regiile autonome, în lunile în care, prin aplicarea prevederilor alin. (1) sau, după caz, alin. (2), rezultă o
ORDIN Nr. 241 din 28 iulie 1995 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 1/1995 , asa cum a fost aprobată prin Legea nr. 66/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112633_a_113962]
-
break-even, cantitatea de produse fabricate și vândute de la care este rentabil acest proces, este: ROMprog PP NRE N min Unde Pprog și PROM sunt prețurile unitare cu care fabricantul de semiconductoare livrează dispozitivele în versiune programabilă, respectiv cu mască ROM. Economii suplimentare se fac la producătorul sistemelor embedded în acest caz și cu eliminarea unui pas din procesul de fabricație programarea dispozitivelor. 6. O altă recomandare este dezvoltarea de sisteme embedded folosind doar componente aflate pe stoc sau disponibile rapid la
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
break-even, cantitatea de produse fabricate și vândute de la care este rentabil acest proces, este: ROMprog PP NRE N min Unde Pprog și PROM sunt prețurile unitare cu care fabricantul de semiconductoare livrează dispozitivele în versiune programabilă, respectiv cu mască ROM. Economii suplimentare se fac la producătorul sistemelor embedded în acest caz și cu eliminarea unui pas din procesul de fabricație programarea dispozitivelor. 6. O altă recomandare este dezvoltarea de sisteme embedded folosind doar componente aflate pe stoc sau disponibile rapid la
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
dincolo de monedă și dincolo de toate celelalte mărfuri. Poziția sa actuală de marfă rară, demonetizată 568 îl pune într-o situație privilegiată. Moneda modernă este o măsură în primul rând a competitivității, dinamismului și capacității de adaptare la noi și noi economii. Chiar dacă pare să fi pierdut contactul cu aurul, lumea monedei moderne rămâne în căutare de etaloane fixe, de păstrare și prezervare a valorii 569. Pe de altă parte, dimensiunile noi ale folosinței monedei au îndepărtat moneda de aur. Nu mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
criza din 2007 a prilejuit după estimarea noastră "cel mai mare transfer de avuție și proprietăți din istorie"715. Banul contemporan a creat o economie globală în care atacurile armatelor de altădată au fost înlocuite de atacurile financiare și monetare. Economii întregi au fost devastate și pot fi devastate ca urmare a ingineriilor financiare și presiunilor pe cursul de schimb valutar. Moneda este, iată, o instituție extrem de complexă în plan intern și internațional. Capitolul VI Transformarea pietrei în pâine 1. ,, Neutralitatea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că în evoluția sa inflația a devenit, imediat după momentul liberalizării prețurilor, una prin ofertă. Determinismul cerere-ofertă s-a autoalimentat până în anul 2000, când economia noastră începe să se stabilizeze. Bumerangul monetar 1039, moștenit din perioada regimului socialist, concretizat în economii mari ale populației, a fost intensificat de către erori de politică economică. De exemplu, retrocedarea sumelor reținute ca "părți sociale", micșorarea săptămânii de lucru, lentoarea privatizărilor. Toate acestea se derulau pe fondul unei instabilități pronunțate de tip social, în care revendicările
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
381-384. 1050 Vezi și Paul Samuelson, Economics, Fourth Edition, McGraw-Hill Book Company, pp 381-384. 1051 Despre acomodarea monetară și non-monetară, vezi și Richard G. Lipsey, K. Alec Khrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, București, 1999, pp. 857-858. 1052 Când discutăm despre economii deschise trebuie să ținem în permanență seama de inflația importată, ca element de presiune permanentă asupra cererii și ofertei din economie. Susan Strange arată: "Prin piața euro valutară, corporațiile americane au continuat să încaseze și să trimită bani în afara Statelor Unite
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sau, mai formal, Grupul celor douăzeci de miniștri ai finanțelor și guvernatori ai băncilor centrale (The Group of Twenty Finance Ministers and Central Bank Governors) este un grup de miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din 20 de economii cele mai mari 19 economii naționale, plus Uniunea Europeană. Grupul celor 20 de economii incluse în G-20 reprezintă 90% din produsul național brut al planetei, 80% din comerțul mondial (incluzând comerțul din interiorul UE) și două treimi din populația lumii. 94
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mizerabile, parcarea sfidător de neîncăpătoare era la fel de asfixiată de gheață jegoasă și zăpadă nestrânsă de dinainte de Crăciun, pe scurt, sărăcia și tristețea obișnuită în orașul păstorit de patronul penal al Politehnicii Iași. Odată intrat însă în scara vraiște a blocului (economi, vecinii s-au zgârcit la cei 30 de lei necesari reparării interfonului și a închizătorului aferent - spre ușurarea veselă a câtorva homeleși care s-au aciuat noaptea pe holurile etajelor superioare ale blocului) am simțit că ceva e în neregulă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
este nefericit, acțiunea pare să afecteze mai mult confortul interior decât inacțiunea. Confort interior (clasament mediuă 4 3 2 1 0 Paul (statu Frank George Henry (statu quo-inacțiuneă schimbareschimbarequo-acțiuneă inacțiuneă acțiuneă O astfel de descoperire sugerează că cei care fac economii sunt sensibili la prezentarea alternativelor ce le sunt propuse. O opțiune în lipsă va avea mai multe șanse să fie «aleasă» decât o opțiune care ar necesita o acțiune personală și implicantă. Madrian și Shea (2001Ă confirmă ideea de față
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
numai pentru că am fost foarte strâmtorat, m-am apucat să scriu atunci foarte contondent, să spun așa. Voiam să fac ceva narativ, dar am scris poezie. Au fost publicate în Irlanda. Era un experiment, din care am învățat să fiu econom în scriitură și să nu folosesc foarte multe cuvinte. Româna ai învățat-o din mers sau ai luat lecții? Din mers. Nu prea citesc în românește, doar vorbesc. Nici presa n-o citesc, trebuie să recunosc. Ai idee despre ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și pe atitudinile și credințele despre "lucruri"", care ascund "caracteristici și evaluări adesea declarat subiective" și pe care Coșeriu le-a exclus din sfera semanticii "idiomatice"353. Asemenea aserțiuni ("spaniolii sunt cinstiți/ cavaleri/buni luptători", "catalanii sunt negustori/muncitori/ harnici/ economi", "rușii beau mult", "englezii sunt flegmatici", "indienii sunt ipocriți", "turcii fumează foarte mult" etc.) ascund, într-adevăr, stereotipuri etnice care sunt acceptate în numeroase comunități lingvistice. Însă ele nu sunt configurate și în planul limbilor "istorice" pe care le vorbesc
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cenzura statului. Valabilitatea întregului raționament este în funcție de valabilitatea celei de-a doua afirmații: Patriarhul nu execută chestiuni de ordin material. Canonul 26 al Sinodului al IV-lea Ecumenic nu interzice episcopului să administreze averea, ci îi impune să aibă un econom, care, lucrând DUPĂ DORINȚA EPISCOPULUI SĂU, deci PRIN DELEGAȚIE, să-i poată sluji de martor că nu se risipește averea Bisericii. (Martor și, am adăuga, și controlor; căci după afirmația lui Zonaras, din Istoria lui Isac Comnenul marele econom, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și controlor; căci după afirmația lui Zonaras, din Istoria lui Isac Comnenul marele econom, ca și skevofilaxul, se numea, cel puțin până la acest împărat, de basileus însuși). Rămâne, prin urmare, stabilit că, după canoane și, deci, și după lege, actele economului, respectiv ale consiliilor, se execută după dorința chiriarhului, deci prin delegație. În acest caz însă, patriarhul face acte de gestiune financiară și, ca atare, cade sub controlul Ministerului Cultelor 11. Nae Ionescu cercetează, din perspectivă canonică, argumentele vicarului arhiepiscopal Tit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de constituție persistă); sau a depus atribuțiunile judecătorești și administrative, și atunci nu mai e patriarh. Aceasta din urmă însă nu se poate, pentru că de la ea suntem opriți de Epistola Sinodului al III-lea Ecumenic către Sinodul din Pamfilia". 7 Econom D. Popescu-Moșoaia, Regența patriarhală. Ce e cu "noul curs" în Biserică. Conspiratorii și profanatorii de la ziarul "Cuvântul". Un clovn în Biserică, în "Crucea", an V, nr. 47-48, pp. 1-2. 8 Nae Ionescu, Apărătorii patriarhului, în "Cuvântul", an III, nr. 839
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
doar opt funcționari, dintre care, cinci cu studii superioare 104. Cu toate acestea, presa locală indică existența unui Cerc al funcționarilor publici ce iniția, în 1919, un festival literar-artistic pentru strângerea de fonduri destinate unei biblioteci și unei case de economii 105. Capitolul III INTELECTUALUL PROVINCIEI ÎN FORMARE. REȚEAUA DE ÎNVĂȚĂMÂNT SECUNDAR INTERBELIC DIN NORDUL MOLDOVEI 3.1 O diagnoză a învățământului secundar interbelic Anul 1918, ca moment de cotitură în istoria românească, marchează pe axa timpului metamorfoza idealului de stat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a unei epoci sau a unei colectivit??i date. Deci (istoria( să nu se poate reduce nici la aceea a unei (g�ndiri( luate drept un fenomen natural, inseparabil de obiectul s?u � a?a cum o fac anumi?i economi?ți � nici la aceea a societ??ilor �n care ea se dezvolt?, ceea ce ar da �ntr-un obiectivism istoric cu suflu scurt. Ipoteza autorilor acestei lucr?ri este c? disciplină lor, ivit? la sf�r?ițul secolului al XIX-lea dintr-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
O figur? exemplar? a acestui curent este aceea a lui Adolphe Quetelet, astronom ?i matematician belgian, care va da scrisori de noble?e ingineriei sociale. Dup? un sejur la Paris (1823) care i-a dat ocazia s? frecventeze statisticienii ?i economi?ții cei mai de vaz?, decide s? publice un buletin numit Correspondence math�matique et physique, el fiind principalul redactor, dac? nu unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al?turi de Michels. Sociologia german?: o disciplin? cu statut incert Sistemul universitar german nu este lipsit de suple?e, acelea?i discipline puț�nd fi �nv??ațe �n facult??i ?i institute diferite. �n anul 1870, juri?ții ?i economi?ții s�nt cei mai activi �n organizarea reflexiilor asupra ?tiin?elor sociale ?i utilit??îi lor. Astfel, Alfred Schmoller, profesor de economie la Berlin, fondeaz? un cerc de studii intitulat Verein f�r Socialpolitik care regrupeaz? universitarii de toate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
știm?, Small nu distoneaz? �n concertul academic. Timp de doi ani universitari (din 1879 p�n? �n 1881) el st? �n Germania, la Leipzig ?i la Berlin pentru a-?i �nsu?i �nv???turile, nu ale filosofilor, ci ale unor economi?ți sociali, precum Schmoller ?i Wagner. Se �ntoarce �n State convins c? dezvoltarea social? nu poate fi declan?at? dec�ț de grupurile organizate care, �nfrunt�ndu-se �ntre ele, ajung s? conduc? societatea spre progres. Influen?a lui Gumplowicz ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]