1,061 matches
-
lui Bradbury au devenit parte a unor spectacole de televiziune printre care se numără "Tales of Tomorrow", "Lights Out", "Out There", "Suspense", "CBS Television Workshop", "Jane Wyman's Fireside Theatre", "Star Tonight", "Windows" și "Alfred Hitchcock Presents". "The Merry-Go-Round", o ecranizare de o jumătate de oră a povestirii "The Black Ferris" difuzată în "Starlight Summer Theater" în 1954 și "Sneak Preview" în 1956, a fost lăudată de "Variety". În aceeași perioadă, unele povestiri au cunoscut adaptări radiofonice, unele în emisiuni SF
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
care seamănă cu Harryhausen. În următorii 50 de ani, peste 35 de spectacole și filme de televiziune au avut la bază povestiri sau scenarii scrise de Bradbury. În 1953, regizorul John Huston l-a angajat pe Bradbury să scrie scenariul ecranizării romanului lui Melville "Moby Dick", care îi avea pe Gregory Peck în rolul Căpitanului Captain Ahab, Richard Basehart în cel al lui Ishmael și Orson Welles în cel al Părintelui Mapple. O consecință a acestui film a constituit-o cartea
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
Gene Otis Shane, Henry T. Delgado, F. Murray Abraham, Anne Loos și Len Lesser. Regia a fost semnată de Charles Rome Smith, compania producătoare fiind Pandemonium Productions. Oskar Werner și Julie Christie au jucat în filmul "Fahrenheit 451" (1966), o ecranizare a romanului lui Bradbury regizată de François Truffaut. În 1966, Bradbury l-a ajutat pe Lynn Garrison să creeze AVIAN, o revistă specializată în aviație, pentru al cărei prim număr a scris o poezie - “Planes that land on grass”. În
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
lansate pe CD pe 1 mai 2010. Seria a început să fie difuzatî de BBC Radio 4 Extra pe 12 iunie 2011. Între 1985 și 1992, Bradbury a fost gazda serialului de televiziune "The Ray Bradbury Theater", care a cuprins ecranizări a 65 dintre povestirile sale. Fiecare episod începea cu Bradbury în biroul său privind diferite lucruri din viața sa care i-au dat ideea unor povestiri. În primele două sezoane, Bradbury a asigurat și vocea din fundal a fiecărei povestiri
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
muzele” (1956). Sunt anii libertății sale depline. Începe să câștige de pe urma scrisului, să cunoască numeroși autori din întreaga lume și să călătorească mult peste ocean, cu precădere în Europa. Prima colaborare cu studiourile de film de la Hollywood are loc în urma ecranizării piesei „Harfa de iarbă”. Interesat de noua lume pe care o descoperă, va scrie, singur sau în colaborare, câteva scenarii de film, teatru sau musical. Homosexual, amator de petreceri și amfitrion al unora dintre ele (celebrul "Black and White Ball
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
și-a găsit unul decât după publicarea romanului "Fight Club". La scurt timp după, a început să primească atenție din partea companiei 20th Century Fox, cu ajutorul căreia, în urma unei înțelegeri avute cu Edward Hibbert (cunoscut publicului larg din serialul "Frasier") semnează ecranizarea romanului. În 1999, la trei ani după apariția cărții, filmul cu același nume, în regia lui David Fincher, a fost lansat pe marile ecrane. Filmul a avut încasări dezamăgitoare, în ciuda faptului că a ocupat primul loc în U.S. box office
Chuck Palahniuk () [Corola-website/Science/309526_a_310855]
-
a venit odată cu lansarea DVD-ului. Romanul a fost și el relansat de trei ori, într-un format diferit față de original, în anii 1999, 2004 și 2005 (aceste ultime două ediții conținând și câteva cuvinte scrise de Palahniuk despre succesul ecranizării). O ediție revăzută a romanului "Monștri invizibili", dar și un roman nou, intitulat " Supraviețuitorul", au fost lansate în același an, transformându-l pe Palahniuk într-un lider de opinie important. La doar câțiva ani mai târziu, Palahniuk reușește să lanseze
Chuck Palahniuk () [Corola-website/Science/309526_a_310855]
-
Frank Herbert a scris un panegiric emoționant la adresa soției sale de 38 de ani. 1984 a fost un an tumultuos în viața lui Herbert. În același an în care murea soția sa, cariera sa cunoștea o ascensiune fulminantă odată cu lansarea ecranizării lui David Lynch, "Dune". În ciuda așteptărilor mari, a bugetului ridicat și a unei distribuții de primă mână, filmul a primit recenzii nefavorabile în Statele Unite. În ciuda acestei reacții dezamăgitoare în America, filmul a cunoscut succesul comercial și de critică în Europa
Frank Herbert () [Corola-website/Science/306479_a_307808]
-
DVD. În 2000, Sci Fi Channel a produs o serie de televiziune cu succes comercial intitulată "Dune". Saga a cunoscut o continuare în 2003, intitulată "Copiii Dunei", care a combinat "Mântuitorul Dunei" cu "Copiii Dunei". Paramount Picture pregătește o nouă ecranizare după "Dune", despre care speră să devină un "reper cinematografic" și deschizătorul de drum al unei noi francize bazate pe seria lui Herbert. În ultimii ani, fiul lui Frank Herbert, Brian Herbert, împreună cu autorul Kevin J. Anderson, au completat Universul
Frank Herbert () [Corola-website/Science/306479_a_307808]
-
bani din vânzarea drepturilor de retipărire în format paperback (cartea a părut în acest format cu titlul "The Rat Race"). De asemenea, Bester a primit o sumă substanțială de bani de la un studio de film care a cumpărat opțiunea de ecranizare a cărții. Se pare că Jackie Gleason era interesat să joace rolul gazdei jocului TV. În cele din urmă nu s-a făcut niciun film, dar plata pentru opțiunea ecranizării a fost destul de generoasă ca să le permită lui Alfred și
Alfred Bester () [Corola-website/Science/320398_a_321727]
-
de la un studio de film care a cumpărat opțiunea de ecranizare a cărții. Se pare că Jackie Gleason era interesat să joace rolul gazdei jocului TV. În cele din urmă nu s-a făcut niciun film, dar plata pentru opțiunea ecranizării a fost destul de generoasă ca să le permită lui Alfred și Rolly Bester să călătorească prin Europa în următorii ani. În această perioadă au locuit în principal în Italia și Anglia. Următorul roman al lui Bester a căpătat contur în timp ce locuia
Alfred Bester () [Corola-website/Science/320398_a_321727]
-
a romanului s-a jucat 20 de ani la rând. Romanul "Omul de aur" a fost ecranizat de patru ori în trei lungmetraje (unul dintre ele fiind mut) și un film de televiziune, purtând toate titlul original "Az aranyember". Prima ecranizare a fost un film mut cu durata de 83 de minute, regizat de Alexander Korda și lansat în Ungaria la 20 ianuarie 1919. O nouă versiune a fost realizată de regizorul Béla Gaál și a avut premiera la 18 decembrie
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Alexander Korda și lansat în Ungaria la 20 ianuarie 1919. O nouă versiune a fost realizată de regizorul Béla Gaál și a avut premiera la 18 decembrie 1936; acest film avea o durată de 97 de minute. Cea mai cunoscută ecranizare este cea realizată de Viktor Gertler; filmul avea o durată de 107 minute și a fost lansat la 13 decembrie 1962. Rolurile principale erau interpretate de unii dintre cei mai celebri actori maghiari ai vremii: András Csorba (Mihály Tímár), Ilona
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
maghiari ai vremii: András Csorba (Mihály Tímár), Ilona Béres (Tímea), Ernö Szabó (Ali Csorbadzsi), Marianne Krencsey (Athalie), Zoltán Greguss (Brazovics), Hilda Gobbi (doamna Brazovics), Frigyes Bárány (Imre Kacsuka), Ildikó Pécsi (Noémi), Juci Komlós (Teréza) și Zoltán Latinovits (Tódor Kristyán). Ultima ecranizare a fost un film de televiziune regizat de Péter Gárdos și prezentat în 2005. Ilustratorii Cs. Tibor Horváth și Pál Korcsmáros au realizat un serial de benzi desenate cu un total de 228 de imagini care au fost publicate în
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
este de părere că "această space opera la scară largă, centrată pe personaje, este tipică pentru Hamilton și îi va mulțumi pe fanii trilogiei "Zorii nopții"", apreciind "stilul extrem de detaliat, deși uneori arid [care] realizează o imagine vie", potrivită pentru ecranizare. Și SF Reviews constată că """ nu diferă foarte mult de celelalte epopei ale lui Hamilton în sensul că acoperă tot spectrul narativ" dar observă că "în ciuda dimensiunilor colosale și a regiei artistice desfășurată la scară largă, caracteristica esențială a lui
Steaua Pandorei () [Corola-website/Science/323496_a_324825]
-
Hermione Jean Granger este un personaj fictiv din seria de cărți Harry Potter scrisă de autoarea britanică J. K. Rowling. În ecranizările romanelor, personajul este interpretat de actrița Emma Watson. Hermione Jean Granger, născută pe data de 19 septembrie a anului 1979 este singurul copil al doamnei și domnului Granger. Fiind născută și crescută într-o familie de "încuiați", ea interacționează pentru
Hermione Granger () [Corola-website/Science/307937_a_309266]
-
(titlul original "The Shawshank Redemption") este un film american din anul 1994, scris și regizat de Frank Darabont. Filmul este o ecranizare după nuvelă lui Stephen King, "Rita Hayworth and Shawshank Redemption", publicată inițial în colecția "Anotimpuri diferite" din 1982. Actorii principali sunt Tim Robbins în rolul lui Andy Dufresne și Morgan Freeman că Ellis Boyd "Red" Redding. La imdb.com filmul
Închisoarea îngerilor () [Corola-website/Science/308472_a_309801]
-
Whitmore). Andy este capabil să ajute la extinderea bibliotecii prin trimiterea a mai multor cereri către guvern, acestea materializându-se după o perioadă de timp sub formă de donații de bani și de cărți. Frank Darabont a cumpărat drepturile de ecranizare în 1987 de la Stephen King, după ce acesta a fost impresionat de ecranizarea nuvelei sale, "Femeia din camera" într-un film de scurt-metraj în 1983. Mai tarziu Darabont regizează filmul "The Green Mile", care este o adaptare după o altă lucrare
Închisoarea îngerilor () [Corola-website/Science/308472_a_309801]
-
mai multor cereri către guvern, acestea materializându-se după o perioadă de timp sub formă de donații de bani și de cărți. Frank Darabont a cumpărat drepturile de ecranizare în 1987 de la Stephen King, după ce acesta a fost impresionat de ecranizarea nuvelei sale, "Femeia din camera" într-un film de scurt-metraj în 1983. Mai tarziu Darabont regizează filmul "The Green Mile", care este o adaptare după o altă lucrare a lui Stephen King. Închisoarea îngerilor a fost filmat în împrejurimile orașului
Închisoarea îngerilor () [Corola-website/Science/308472_a_309801]
-
fost bazate pe fotografii de incidente reale, cum ar fi eliminarea lui Joe Minaldi, bazat pe moartea lui Bugsy Siegel. Leone a dorit să facă filmul dinainte de ""Bunul, răul și urâtul"" însă a avut mari dificultăți în obținerea drepturilor de ecranizare a romanului și de a aranja o întâlnire cu singuraticul autor. Gray în final s-a întâlnit cu Leone de mai multe ori în anii 60 și 70, și a fost un fan al westernurilor lui Leone; înainte de decesul său
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]
-
70, și a fost un fan al westernurilor lui Leone; înainte de decesul său în 1982, și-a dat acordul pentru adaptare. Unul din motivele pentru care producția a durat atât de mult a fost că alt producător obținuse drepturile de ecranizare a romanului și a refuzat să le cedeze până la sfârșitul anilor 70. Leone a avut în vedere mai mulți actori pentru rolurile filmului. A fost foarte entuziasmat de Gérard Depardieu, care s-a oferit să învețe engleza cu accent de
A fost odată în America () [Corola-website/Science/307594_a_308923]
-
New York Times timp de 121 de săptămâni. În 2006, romanul a primit premiul Nene Award din partea copiilor din Hawaii, premiul cărții pentru tineret Rebecca Caudill și premiul Young Reader's Choice. Pe 15 decembrie 2006, în Statele Unite a fost lansată ecranizarea romanului "Eragon". Primele planuri pentru realizarea filmului fuseseră anunțate în luna februarie a anului 2004, când 20th Century Fox cumpărase drepturile de ecranizare. Filmul a fost regizat de Stefen Fangmeier, iar scenariul a fost scris de Peter Buchman. Pentru rolul
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
Rebecca Caudill și premiul Young Reader's Choice. Pe 15 decembrie 2006, în Statele Unite a fost lansată ecranizarea romanului "Eragon". Primele planuri pentru realizarea filmului fuseseră anunțate în luna februarie a anului 2004, când 20th Century Fox cumpărase drepturile de ecranizare. Filmul a fost regizat de Stefen Fangmeier, iar scenariul a fost scris de Peter Buchman. Pentru rolul lui Eragon a fost ales Edward Speleers., căruia i s-au adăugat în următoarele luni Jeremy Irons, John Malkovich, Chris Egan și Djimon
Eragon () [Corola-website/Science/311018_a_312347]
-
Oliver. Această relație configurează lipsa de moralitate a societății cât și diferența dintre membrii unor pături sociale divergente. Roanul a fost respins de public din cauza aparentei imoralități rezultată din legătura amoroasă a celor doi. Romanul a beneficiat de mai multe ecranizări, cele mai cunoscute fiind:
Amantul doamnei Chatterley () [Corola-website/Science/334424_a_335753]
-
să fie titlul continuării la "", dar, după mutarea lui Neil Gaiman în Statele Unite, Terry Pratchett și-a exprimat îndoiala că aceasta va mai fi scrisă. Neil Gaiman a afirmat ulterior același lucru într-un eseu intitulat "Terry Pratchett: An Appreciation". Ecranizarea cărții a fost planificată cu Terry Gilliam ca regizor. În 2002 Gilliam încă mai spera să realizeze ecranizarea pentru care avea deja scenariul, dar până în 2006 se pare că nu a ajuns nicăieri. Banii pentru proiect întârziau să apară, iar
Semne bune () [Corola-website/Science/320430_a_321759]