200 matches
-
p. 1, 10, 26, 393, 420, 33, 35, 37, 30, manuscrise ori ziare de prin 1870-1871. ă Ibrăileanu se referă la articolele: Natura și statul, Despre luptele naționale, Despre partidele politice din România (fragmente din manuscrise), Scrisoare către D. Brătianu, Educațiune și cultură, Scrisoare către I. Negruzzi, Să facem un Congres, publicat de I. Scurtu cu titlul Rolul românilor în regenerarea Austriei.î 2 Ibidem, p. 31. ăEducațiune și cultură, publicat de I. Scurtu cu titlul Despre politica de deznaționalizare.î
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
onor. public că cursurile anului școlar 1871-1872 în acest institut se vor începe cu 1 septembre a.c. Acest institut, luând de bază experiențele lungii sale vieți va conlucra din răsputeri și pe viitor la împlinirea marii sale misiuni care este: «educațiunea morală și intelectuală a junimii noastre române»“ (TEL., an. I, nr. 122, marți 31 august s.v. [stil vechi], 1871, p. 4). 5. Clădirea Palatului Justiției (Tribunalul Capitalei) de pe Splaiul Independenței colț cu Calea Rahovei a fost ridicată între anii 1890 și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să le fac? Păzește-ți lucrurile mai bine altă dată! Aceasta era a doua decepție. Venisem de acasă cu alte principii, cu ideea că orice faptă rea, că, mai ales furtul, trebuie aspru pedepsit; dar aci, într-un institut de educațiune, furtul nu era nici măcar urmărit. Aveam printre colegi chiar hoți de profesie. Îmi aduc aminte de unul care avea un belciug cu vreo patruzeci de chei de toate mărimile și pentru toate felurile de broaște. Oriunde găsea o cheie și-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de cap sau altă indispoziție, se aducea un pahar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceste imputări nu trebuiesc adresate nici poporului în general, nici mie personal, ci mai ales acelora cari, născuți chiar în Principate, au pus mâna pe guvernul lor. Acești oameni cari, uitând situațiunea patriei lor, s-au dus să-și facă educațiunea politică și socială în străinătate, n-au alta în gând decât să aplice la dânșii și fără discernământ niște idei admise acolo și învestite într-o oarecare formă utopistă. Astfel această nenorocită țară, care a trăit mereu în cea mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
precum: Medeea de Ernest Légouvé, Maria Stuart de Schiller, Fedra de Racine ș.a. 108 bucureștii de altădată a talentului său arzând, într-un oraș de mai bine de două sute de mii suflete, rasă latină, italieni de sânge și francezi de educațiune 89 (?). A se vedea gentilul teatru ce a primit pe marea artistă gol, când se știa că joacă Ristori pe Phedra, pe Phedra pe care a mânzălit-o Racine manieratul și etichetosul de pe cum a creat-o Europides în Hyppolit; a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stărui ca învățământul general, gratuit și obli gatoriu să devină o realitate și să fie distribuit într-un mod proporțional și prac tic, astfel încât să răspunză la toate trebuințele noastre politice, sociale și economice. Presa va cere desființarea institutelor de educațiune iezuitică « Sacré cœur» și altor asemenea, cari s-au înființat în țară cu scopul de prozelitism. VI Autonomia județeană și comunală, în limitele unității naționale, este o chestiune vitală pentru români. Alegerea tuturor magistraților județeni și comunali este unul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Teatrul Național sau Teatrul cel Mare „Artiștii asociați“ încep cu piesa Boierii și ciocoii de Vasile Alecsandri. La Teatru-Circ Pascaly începe cu melodrama Liberi, dramă istorică în 5 acte, în traducțiune.21 Prin spirit de opozițiune, cât și din reaua educațiune a gustului făcută în atâția ani de teatrul melodramatic, publicul, mult-puțin cât era atunci, se abate aproape tot către Circul Suhr și ocolește Teatrul Național. Și cu toate acestea, la Teatrul Național (Teatrul cel Mare) erau întruniți toți cei mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vor putea fi dezvoltate printr-un regulament de administrație publică întocmit de Ministerele competente. ART. 13. Se poate ridica atributul puterii părintești, asupra copilului său creștin, tatălui evreu, dacă se constată pe cale judecătorească, că acesta dă copilului său creștin, o educațiune potrivnică principiilor religioase sau naționale. Instanța va fi învestită prin cererea Ministerului public. ART. 14. Evreii din orice categorie, nu pot dobândi nume românești. Actele de atri buire potrivnice acestei dispozițiuni, sunt nule. Cei ce încearcă să dobândească și cei
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Persoanele chemate la munca de folos obștesc Art. 12 - Tineretul din școlile primare, secundare, profesionale și cele de învățământ superior, va presta munca după programul și în condițiunile ce se vor fixa prin regulamentul ce-l va întocmi Ministerul Instrucțiunii, Educațiunii, Cultelor și Artelor. Art. 13 - Tineretul care nu frecventează școala, după împlinirea vârstei de 12 ani și până la 20 de ani, va fi chemat la lucrări cu caracter educativ și de pregătire tehnică. El va putea fi întrebuințat și la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Național Român punctul de vedere al grupului mocionist, avea și un program de acțiune culturală, definit de V. Braniște și C. Diaconovici în editorialul primului număr. Ei își propun să publice „scrieri originale și traducțiuni alese”, prin care să realizeze „educațiunea politică, literară și economică a poporului”. Totodată, publicistica gazetei trebuie să sprijine așezămintele culturale și școlare naționale din Banat. Între colaboratorii literari ai ziarului s-au numărat Viora Magdu, Elena din Ardeal, Victor Onișor, Silvestru Moldovan, Enea P. Bota, Aurelia
DREPTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286871_a_288200]
-
mizând direct pe ambivalența "luminii" ("Lumina este principiul vieții. Astfeliu aceia carii doresc reînvierea unui popor trebuie să se îngrijească a sparge mai întâi întunerecul care-l ține înfășurat sub vălul său mortuariu și să-l lumineze prin învățătură și educațiune"86), fie prin ilustrarea riguroasă a ideii de raționalitate triumfătoare: "un singur lucru îi lipsește: încă nu are destulă lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
boieri, care compuneau Guvernul, dispuneau în folosul lor, de toate stările obștești și particulare. Clasa de mijloc și cultivatorii de pământ, robiți prin acțiunile prevaricatoare ale înaltei aristocrații, erau aruncați în sărăcie și în ignoranță; nici o instituție binefăcătoare, nici pentru educațiune, nu s-a arătat în această epocă de activitate generală; și o țară atât de bogată, prin producțiunile națiunii, înfățoșa spectacolul unei impustieri peste tot locul." În condițiile creșterii neîncetate a atribuțiilor statului, a amplificării problemelor pe care le ridica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat raportul dintre Biserică și școală, precum și necesitatea și rolul acestei instituții în educarea populației. Autorul articolelor atenționa cititorii (mai ales părinții) să fie atenți la influența negativă (din punct
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în prezent, slujește la această frumoasă și îngrijita biserică preotul Cozma Doru Mihai). Înainte de 1863, în Bădeni se menționează existența a doua mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit că învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu. Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, si pe Ion Onu, care va
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Seminarii și facultăți de teologie, cat pentru disciplină și materiile religiose. ... e) Legile pentru înființarea de biserici. ... Articolul XVIII Atributele administrative ale Sinodului generale porta asupra: a) Hirotonirea Mitropoliților și a Episcopilor. ... b) Regularea parohiilor și a preoților parohiali. ... c) Educațiunea Clerului. ... d) Cercetarea, amendarea, și tipărirea cărților cultului. ... e) Autorisarile de calugeri, în marginile legiuirilor civile. ... f) Privegherea administrării bisericesci a Eparhiilor de Mitropoliți și Episcopi. Articolul XIX Atributele judiciare a) Conflictele dintre Episcopii Eparhioti și Mitropoliți. ... b) Apelul în
DECRET nr. 1.703 din 3 decembrie 1864 pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale, pentru afacerile Religiei Române.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151814_a_153143]
-
Ciofu Petru, Coșmincu Adrian, Cozma Marius(în prezent, slujește la această frumoasă și îngrijită biserică preotul Cozma Doru Mihai). Înainte de 1863, în Bădeni se menționează existența a două mori, prima școală luând ființă abia pe la 1870, odată cu venirea la conducerea „educațiunii” a ministrului Spiru Haret. Școala din Bădeni a fost înființată în anul 1867, când este numit ca învățător Mihai Busuioc, celebrul dascăl al marelui povestitor Mihail Sadoveanu.Același dascăl îl va învăța, la Pașcani, și pe Ion Onu, care va
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
război din cealaltă conflagrație, iar în 1945, după ce cunoscuse rigorile detenției, se vede îndepărtat de la catedră de autoritățile comuniste, care îi trec numele la index. Acestea au fost posibile prin aceea că pe timpul guvernării legionare (ministru Traian Brăileanu la Ministerul Educațiunii, Cultelor și Artelor) a fost director al învățământului secundar, dar a contat mult mai mult inflexibilitatea sa față de orânduirea bolșevică și sloganurile sale. A publicat în "Ideea europeană, Gândirea, Gând românesc, Revista de filosofie, Revista Generală a Învățământului," revista "Arhiva
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
în birouri sau funcționari în serviciile publice. În anul 1910, școala trece sub egida Ministerului Industriei și Comerțului, devenind astfel instituție de stat; în anul 1920, este preluată de Ministerul Muncii și Ocrotirii Sociale; după anul 1936, este preluată de Ministerul Educațiunii Naționale, când devine Liceul de Construcții Industriale și Civile, având și o secție postliceală de 2 ani, de antreprenori în construcții și extinzându-se, prin grija S.U.C.R., într-o clădire cu parter și patru etaje. În anul 1948
Colegiul Tehnic de Arhitectură și Lucrări Publice Ioan N. Socolescu () [Corola-website/Science/312319_a_313648]
-
de comunicare, la 27 aprilie, din nou la Berlin, la Societatea de filozofie. La 28 noiembrie obține la Paris diploma de licență în drept, cu teza "Du régime dotal". În ziua de 10 decembrie el începe ciclul de conferințe despre „"Educațiunea în familie"”. Tot în decembrie se întoarce în țară și se stabilește în București. Întors în țară la sfârșitul lui 1861, Titu Maiorescu este dornic să contribuie din toate puterile la înscrierea statului recent format în urma Unirii din 1859 pe
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
ale Fundației „Regele Ferdinand I” a fost publicat un an mai târziu, în "Monitorul Oficial" din 24 februarie 1927. Prin statut se prevedea crearea unui Consiliu, însărcinat cu conducerea și administrarea Fundației, și a două Comitete („Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României” și „Comitetul pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor”), toate trei trebuind să funcționeze în sediul central al Fundației din București. Din Consiliul Fundației, al cărui președinte a fost mult timp
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
Tzigara-Samurcaș, Gheorghe T. Kirileanu, I. Pompilian, ministrul Gheorghe Balș, Petru Bogdan, rectorul Universității din Iași. Pentru realizarea scopurilor pe care și le propunea Fundația, două structuri subalterne au fost create în Iași: Fundația Universitară, administrată de „Comitetul pentru încurajarea și educațiunea culturală a tineretului și pentru cercetările științifice consacrate cunoașterii României”, al cărui prim Director administrativ a fost G.T. Kirileanu, bibliotecarul Regelui, avea ca obiective: Pentru a adăposti sediul Fundației Universitare a fost decisă construirea unei clădiri monumentale pe un teren
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
fost asigurat de Regina Maria care a donat casa Cantacuzino-Pașcanu, casă în care locuise în timpul Primului Război Mondial în perioada în care conducerea țării se aflase în refugiu la Iași. A fost decis ca acest Institut să primească numele de «Institutul de Educațiune „Regina Maria”». Fundațiunea „Regele Ferdinand I” a rămas în memoria ieșenilor, devenind un eponim. Chiar și după dispariția oficială a Fundației după 1946, ieșenii au continuat să numească "„La Fundație”" locul unde se află Biblioteca Centrală Universitară, statuia poetului Mihai
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
Război. După război clădirea a rămas în proprietatea reginei Maria, aceasta donând-o în 1929 Fundațiuni „Regele Ferdinand I” pentru a instala aici un institut cu internat pentru educația fiicelor de ofițeri, institut care a primit numele de «Institutul de Educațiune „Regina Maria”». Această instituție administrată de Fundațiunea „Regele Ferdinand I” a funcționat aici până spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În 1944 clădirea devine întâi un lagăr pentru militarii Armatei Roșii iar apoi, după ofensiva trupelor sovietice în
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
La sugestia lui Maiorescu conducerea școlii este acordată de la inceput Emiliei Humpel, sora să, care avea deja experiență în domeniul organizării și conducerii unei instituții de învățământ doearece înființase la Brașov în 1870, împreună cu soțul său, Wilhelm Humpel, "Institutul de educațiune și instrucțiune pentru fete". Soții Humpel accepta propunerea și se mută la Iași, în toamna anului 1872 fiind deschise cursurile Institului Humpel sub conducerea Emiliei Humpel, administrația fiind asigurată de Asociația Institutului Academic. Începând cu anul 1876 profesorii asociați se
Institutul liceal de domnișoare Humpel () [Corola-website/Science/328258_a_329587]