200 matches
-
moral și ca înălțare sufletească, complectează personalitatea aceluia care este destinat a fi conducător. A rămâne în țară - a însemnat aci, în România - o cauză de inferioritate. Atingerea cu mentalitatea și cu sufletul superior al omenirii mai desăvârșite ca moral, educațiune și cultură, dacă nu desăvârșește întotdeauna, dar purifică și înalță. Dar mai este un motiv, hotărâtor motiv acesta: aproape toți studenții cari au stat în fruntea mișcării de la 1884 au fost naturi independente, pe când, spre a ajunge în România - afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
desăvârșire lui sau vreunei rude a familiei care dirijează casa de prostituție dreptul de orice amestec În afacerile casei de prostituție. Art. 15. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: aă În vecinătatea bisericilor, școlilor, institutelor de educațiune și autorităților publice; bă În vecinătatea imediată a grădinilor publice, a teatrelor, cazărmilor etc; că În hoteluri, birturi, cârciumi, berării, cafenele, grădini, restaurante, săli de spectacol, cafenele-șantante și În săli publice de dans. Art. 16. O femeie prostituată sau o
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a trebuit să se-ntîmple astfel cum s-a întîmplat, atunci vedem ce absurditate e de-a reduce principiile de morală la această hazardoasă și relativă simțire. Una din două: sau omul are răul ce-l comite în caracterul apropriat prin educațiune - și atunci nu-i de vină el, ci cei ce l-au crescut; sau răutatea îi e dată în condițiunile fiziologice și fiziognomice ale esistenței sale - și atunci nu-i de vină el, ci-i natura care l-a făcut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu Înțelegere și chiar compasiune) pe Edgar Bostandaki-Turturel, nimeni altul decât Mișu Văcărescu-Claymoor, tânăr ce trece drept un „perfect gentilom”, care „vorbește franțuzește de când era mic și se pricepe foarte bine la mode și confecțiuni”, „om de spirit și cu educațiune distinsă”, parcă „născut a fi cronicar high life”1. Și a doua oară, când vituperează În bloc acest „Olimp românesc” - „lumea bună”, făcând bilanțul a ceea ce vede „pe stradă, la Șosea, la spectacole, În magazine, În baluri, la București, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
150. 4. Vezi: Sava Ariton, ,,Pentru N. I. Bibiri”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 56, 18 martie 1929, p. 3. 5. ,,Știri”, în ,,Secerea”, 4, nr. 6, 17 august 1923, p. 3. 6. Sava Ariton, loc. cit. Despre pedanți 1. Ioan Slavici, „Educațiunea morală”, 3. Corectitatea, în Opere, 11, Text ales și stabilit de C. Mohanu, Ed. Minerva, 1983, p. 505. 2. „Educația”, în Părerile mele, Versuri și proză, ediția cit., p. 60. 3. „Dicționar grotesc”, în Proză, Ediție îngrijită de G. C.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
legătura intuiției destinului cu experiența socială a individului este anulată, fiind presupusă doar experiența internă, subiectivă: "Ea (intuiția destinului n. C.) are o existență subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației. Prezentarea factorilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 253) În două decenii, rețeaua școlară s-a extins considerabil cu peste 10.000 de unități, iar efectivul corpului profesoral a crescut de aproape patru ori. Totodată, în raportul în care C. Angelescu, în calitatea de fost ministru al "Educațiunii Naționale" în trei mandate (1999, 1922-1927, 1933-1937), face o sinteză a Evoluției învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani, acesta își prezintă realizările în privința creșterii ratei de încorporare școlară. Dacă în anul 1922, dintr-un număr total de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existență și de conservare a patrimoniului național, câștigat cu atâta trudă și cu atâtea jertfe de către generațiunile trecute. Atât închegarea unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal, școala a fost programată să acționeze ca instrument de modelare umană al cărui produs finit să fie Românul total devotat statului său națiune. Școala dobândește acum ultimele reglaje instituționale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în 1909, o dată cu agenția de informații pentru meseriași Unirea din Bârlad, ca o „sentinelă ne adormită spre a 339 contribui la dezvoltarea culturii și a tehnicii meseriașilor” („Vechea Tutovă” nr. 1/20 noiembrie 1909). George Lazăr George Lazăr, revistă pentru educațiune și instrucțiune, iese o dată pe lună, anul I nr. 1 - la 15 aprilie 1887 și ființează timp de trei ani, în comitetul de redacție făcând parte: S.M Haliță prim‐ redactor, apoi director, G. Constantinescu Râmniceanu, Gh. Ghibănescu, Gavril Onișor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
numai și numai viciul, iar nu pe om, În comediile și satirele voastre, și veți deveni suveranii tuturor politicilor. Ocupați-vă cîți simțiți În voi darul de sus, vocația preoției, ocupați-vă de vera teologie, de vera morală, de știința educațiunii, Însurați-vă și deveniți părinți de familie, simțiți amorul conjugal și patern În inimile voastre; simțiți durerea părinților cînd Își pierd copiii, și a copiilor cînd Își pierd părinții; simțiți suferințele și jugul fiecărei familii prin suferințele voastre proprii și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
p. 1, 10, 26, 393, 420, 33, 35, 37, 30, manuscrise ori ziare de prin 1870-1871. ă Ibrăileanu se referă la articolele: Natura și statul, Despre luptele naționale, Despre partidele politice din România (fragmente din manuscrise), Scrisoare către D. Brătianu, Educațiune și cultură, Scrisoare către I. Negruzzi, Să facem un Congres, publicat de I. Scurtu cu titlul Rolul românilor în regenerarea Austriei.î 2 Ibidem, p. 31. ăEducațiune și cultură, publicat de I. Scurtu cu titlul Despre politica de deznaționalizare.î
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
primea un rând de haine și o sumă de bani "pentru înlesnirea așezării lui" (art. 24-27 din lege și 64 din Codul penal). Un "Regulament general al Casei Centrale de minori" stipula înființarea unui penitenciar sub denumirea de "Casa de Educațiune corecțională" pentru minorii delincvenți sub 15 ani "osândiți că au lucrat cu pricepere", pentru minorii între 15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
15 și 20 ani osândiți conform art. 63 C. pen. și pentru minorii între 8 și 15 ani "socotiți că au lucrat fără pricepere, din care, în loc de a fi retrimiși în familie, au fost trimiși de justiție spre fi supuși educațiunii corecționale pe un timp determinat sau până la vârsta de 20 ani, în baza art. 62 C. pen.". Minorii mai puteau fi internați la cererea tatălui sau a mamei văduve nemăritate. Perioada istorică respectivă corespunzând totodată acestor eforturi legislative și începutului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în spitalele de psihiatrie, în proiectul de poliție sanitară, publicat în 1863. Rezultă, cum am amintit, un spirit general reformator în cadrul căruia asistența socială, medicală, juridică, medico-pedagogică etc. recunoaște criterii identice. După 1874 în Moldova au funcționat următoarele " Case de Educațiune Corecțională": Bisericani, Dobrovăț (Vaslui), Iași, Pângărați (Neamț), Reni (Ismail) (1878), Răchitoasa (Tecuci). (Peste două decenii, în 1898, la București, la închisoarea de la Văcărești, se înființează, în același spirit, o secție a alienaților criminali.) Pe lângă aceste unități, se prevedea înființarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cele indirecte. Impozitele indirecte au fost considerate mai puțin evoluate În planul practicii fiscale, comparativ cu impozitele directe. În acest sens, Victor Slăvescu aprecia că „ponderea prea mare a impozitelor indirecte față de impozitele directe exprimă un nivel mai redus de educațiune fiscală”78. Impozitele indirecte vor fi detaliate În capitolele următoare ale lucrării. Poate fi semnalată și existența unor sisteme de impozite cu predominanță complexă, care se caracterizează prin prezența unor structuri cu anumite forme de impozite directe și indirecte dominante
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de guvernământ al unei monarhii constituționale", sau ca "organizație de muncă și de jertfă", respingând caracterizarea lui drept "asociație de exploatare a unor împrejurări trecătoare". În aprilie 1932, georgistul Paul Negulescu aprecia că rolul partidului politic este de a face "educațiunea politică unitară a membrilor". Răspândindu-i ideologia, fiecare membru devenea un propagandist, iar partidul politic se transforma într-un "organism de luptă"326. Paul Negulescu analizează și raportul între prevederile Constituției și caracteristicile regimului politic din România, concluzionând că, deși
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viața politică a statelor cu o puternică opiniune publică căutând și reușind să creeze curente de opinie publică și ajungând prin propagandă să canalizeze încrederea corpului electoral. Dar pentru a ajunge la acest scop, partidul se organizează pentru a face educațiunea politică unitară a membrilor partidului în vederea de a alcătui programul conform cu nevoile țării. [...] O activitate organizată este superioară unei improvizațiuni, unei executări instructive sau lăsate cu totul norocului. Oragizarea reprezintă civilizația, instinctul și norocul călăuzesc animalele și oamenii inferiori. În
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
puterile emană de la națiune și că, prin urmare, un guvern trebuie întâi să aibă încrederea nației [...], la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor. Aceasta însemnează că poporul nu are încă educațiunea politică. Oamenii noștri politici au crezut că forțele reale și situațiunile istorice pot să nu fie ținute în seamă și că viața socială poate să fie reglementată de concepțiuni abstracte [...] Un partid modern și serios cum este al nostru înțelege
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat raportul dintre Biserică și școală, precum și necesitatea și rolul acestei instituții în educarea populației. Autorul articolelor atenționa cititorii (mai ales părinții) să fie atenți la influența negativă (din punct
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cuprins Lista tabelelor / 7 Lista figurilor / 9 Introducere: Cartea facerii naționale: La început a fost cuvântul / 11 Capitolul 1. Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" / 19 1.1. Drumul mnemonic spre națiune / 19 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ / 43 1.2.1. Literatura didactică românească: de la bucoavnă, prin abecedar, către manual / 45 1.2.2. Manualul de istorie națională: "armă de instrucție în masă" / 55 Capitolul 2. Chestiuni de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de sine, să fie necesară identității naționale. Conștiința de sine a colectivității se cristalizează progresiv pe măsură ce memoria istorică este articulată prin descoperiri imaginative ale trecutului. Din aceste motive, drumul spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 253) În două decenii, rețeaua școlară s-a extins considerabil cu peste 10.000 de unități, iar efectivul corpului profesoral a crescut de aproape patru ori. Totodată, în raportul în care C. Angelescu, în calitatea de fost ministru al "Educațiunii Naționale" în trei mandate (1999, 1922-1927, 1933-1937), face o sinteză a Evoluției învățământului primar și secundar în ultimii 20 de ani, acesta își prezintă realizările în privința creșterii ratei de încorporare școlară. Dacă în anul 1922, dintr-un număr total de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existență și de conservare a patrimoniului național, câștigat cu atâta trudă și cu atâtea jertfe de către generațiunile trecute. Atât închegarea unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal, școala a fost programată să acționeze ca instrument de modelare umană al cărui produs finit să fie Românul total devotat statului său națiune. Școala dobândește acum ultimele reglaje instituționale pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]