219 matches
-
în permanentă evoluție iar pentru a se adapta acestor schimbări, instituția este nevoită să-l cerceteze, activitatea de marketing a organizației efectuându-se în acest context, raporturile de forțe desfășurându-se între unitatea școlară, consumatorii de educație (beneficiarii primari), familiile educabililor, comunitate și societate în general. Figura nr. 5.1. Interacțiuni între actorii educaționali Cercetarea în profunzime a publicului țintă presupune analizarea structurii demografice și sociale, situația economică a familiilor educabililor cât și nivelul de instruire al acestora și cercetarea nevoilor
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
-se între unitatea școlară, consumatorii de educație (beneficiarii primari), familiile educabililor, comunitate și societate în general. Figura nr. 5.1. Interacțiuni între actorii educaționali Cercetarea în profunzime a publicului țintă presupune analizarea structurii demografice și sociale, situația economică a familiilor educabililor cât și nivelul de instruire al acestora și cercetarea nevoilor, intereselor, moivațiilor membrilor comunității din care face parte populația țintă. Politica promoțională de marketing educațional trebuie să țină cont de aceste caracteristici cât și de atitudinea lor în ceea ce privește oferta educațională
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
și desfașoară activitatea membrilor catedrei sunt circumscrise atingerii țintelor stabilite prin Planul de Dezvoltare Institutională a școlii sau de către Inspectoratul Școlar Județean ( prin inspectorii de specialitate). Mai precis, membrii catedrei sunt preocupați, în special, de următoarele aspecte: -formarea în rândul educabililor a competențelor stabilite prin programele școlare, -accesibilizarea conținuturilor prin metode moderne de predareînvățare, -creșterea prestigiului școlii prin rezultatele obținute de către elevi la examenele naționale de evaluare, -formarea continuă prin participarea la cursuri de perfecționare, implicarea în activitatea cercurilor pedagogice, parcurgerea
CATEDRA MATEMATICĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dorel Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1835]
-
de către conducerile Facultății de Matematică Iași, sau a Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial Iași unde absolvenți ai noștri sunt studenți merituoși. Ca rod al preocupării cadrelor didactice din catedra de matematică spre formarea competențelor specifice în rândul educabililor precum și ca o modalitate de colaborare interdisciplinară în interiorul școlii și nu numai a apărut în anul școlar 2008-2009 “Concursul județean de limba și literatura română și matematica - MATEROM” care oferă elevilor și părinților ocazia obținerii unui feed-back realist asupra nivelului
CATEDRA MATEMATICĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Dorel Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1835]
-
indivizilor și școlii, prin favorizarea comunicării sau prin asigurarea autonomiei în realizarea efectivă a schimbării. În plan educațional, a devenit o certitudine faptul că reforma nu mai poate fi evitată, ceea ce impune ca efectele acesteia să se reflecte la nivelul educabilului, al atitudinilor, cunoștințelor și competențelor acestuia. Școala nu-și mai permite să se conformeze doar mediului, ci trebuie să-și propună activarea schimbării, anticiparea și planificarea acesteia. Schimbarea are uneori, cel puțin la debut, aparența unei dezordini totale, provocând dezorientare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de organizare și desfășurare a procesului de predare-învățare-evaluare; * redefinirea parametrilor comunicării profesor-elevi și a relației pedagogice dintre aceștia; * îmbunătățirea activității de management educațional etc. Accentul cade pe proces, pe mecanismele de îmbunătățire a calității acestuia, reflectată în performanțele demonstrate ale educabililor, în competențele pe care aceștia le dovedesc după parcurgerea procesului educațional. b) dimensiunea psihologică, prin care schimbarea educațională devine un proces de durată, focalizat pe: * dezvoltarea particularităților dezvoltării cognitive ale elevilor; * respectarea particularităților procesului de învățare la diferite vârste; * dezvoltarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se produce prin acțiuni repetate, care se apropie treptat de model prin corectare permanentă. Exercițiile de educare a auzului și a pronunției vin în sprijinul ortografiei acolo unde norma ortografică concordă cu norma ortoepică. În cazul pronunției regionale, aceasta este educabilă într-o măsură mai mică, așa încât regulile ortografice sunt de multe ori în dezacord cu pronunția elevilor. în acest caz, în predarea ortografiei, sprijinul pronunției trebuie înlocuit prin învățarea regulii, prin alte tipuri de exerciții și prin practica scrierii. Educarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
global din societate, și educația integrată, ca practică efectivă și concretă, reprezentând, în mod indubitabil, ceva nou și original, surprinzător și controversat, pe fondul tradiționalismului de secole al educației. Pentru a delimita mai bine cele două perspective privind școlarizarea copiilor educabili cu cerințe speciale/dizabilități, putem recurge la următoarea sinteză (Ungureanu, 2000): perspectiva integrativă, comprehensivă urmărește identificarea unor strategii, modele, metode și tehnici prin care școlile obișnuite să se adapteze și să fie capabile de a acorda asistență educativă eficientă și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de integrare, modul de alocare a resurselor umane și materiale, proiectarea curriculumului etc. elemente care influențează decisiv reușita integrării). Modelul lui Kaufman și colaboratorilor săi a apărut în anul 1975 și a avut în vedere integrarea copiilor cu retard mental educabili (EMR Educable Mentally Retarded). Autorii acestui model evidențiază trei aspecte fundamentale implicate în structura programelor de integrare: conceptul de integrare analizat sub trei aspecte: aspectul temporal vârsta copilului și timpul petrecut de acesta în compania altor copii; aspectul instruirii nivelul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
existența tuturor indivizilor, oricât de diverși și diferiți de noi, printre și împreună cu noi. B. Principiile specifice Principiile specifice sunt conturate din anumite perspective, fiind circumscrise unor subdomenii ale educației integrate și școlii incluzive. B.1. Principii de cuprindere a educabilului cu nevoi speciale în școala incluzivă principiul rejecției zero se referă la cuprinderea totală, necondiționată sau nelimitată în vreun fel sau într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale în sfera educației integrate și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
referă la cuprinderea totală, necondiționată sau nelimitată în vreun fel sau într-o anumită proporție, a oricărui și oricâtor cazuri de elevi cu cerințe speciale în sfera educației integrate și a școlii incluzive; principiul respectării proporțiilor naturale reclamă ca procentajul educabililor cu cerințe speciale într o clasă integratoare să nu depășească nivelul maxim de 10%; principiul disponibilității teritoriale a școlii integratoare presupune deschiderea pentru integrarea educativă către toate cazurile/solicitările care parvin din zona sa de acoperire; principiul libertății de opțiune
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
instituțională se referă la faptul că elevii interesați pot avea o totală inițiativă personală pentru a-și alege o anumită școală incluzivă sau integratoare din comunitate sau din zonă; principiul eterogenității globale presupune cuprinderea într o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, în mod natural, spontan, dar real; principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sau integratoare din comunitate sau din zonă; principiul eterogenității globale presupune cuprinderea într o școală/clasă incluzivă a educabililor, oricât de diferiți ar fi, în mod natural, spontan, dar real; principiul omogenizării minim-acceptate se referă la faptul ca acei câțiva educabili cu cerințe speciale dintr-o clasă integratoare să prezinte același tip de deficiență, nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv în scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nepermițându-se sub nici o formă dizabilități radical diferite; principiul valorificării diferențelor presupune profitarea exclusiv în scop integrativ de energia socioeducațională rezultată din eterogenitatea și diferențele din grupurile educaționale ale unei școli incluzive. B.2. Principii ale abordării de fond a educabilului cu nevoi speciale în intenții integrative principiul integrării exhaustive se referă la acoperirea tuturor modurilor și gradelor posibile de integrare, precum și la perseverarea în timp, până la finalizarea procesului de integrare; principiul continuității în integrare reclamă desfășurarea într-o manieră fluentă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
educativă; principiul colaborării continue și intense în educația integrată presupune interacțiuni concrete și frecvente ale unor persoane cu diferite arii de competență. B.3. Principii de intervenție/influențare educativ-integrativă principiul mainstreaming ului rațional, sistematic și continuu se referă la introducerea educabililor cu cerințe speciale în curentul principal al educației cu toate precauțiile de rigoare și cu toată responsabilitatea, cu moderație, tact, dar și cu perseverență și promptitudine; principiul adaptării, dezvoltării și diversificării curriculare se referă la faptul că întotdeauna trebuie plecat
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
rigoare și cu toată responsabilitatea, cu moderație, tact, dar și cu perseverență și promptitudine; principiul adaptării, dezvoltării și diversificării curriculare se referă la faptul că întotdeauna trebuie plecat de la un curriculum existent deja, supus unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; principiul interacțiunii în predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, în clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; principiul învățării interactive deplasează accentul de pe învățarea academică pe învățarea în grup. B.4
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
trebuie plecat de la un curriculum existent deja, supus unor adaptări succesive, cerute de evoluția educabilului beneficiar; principiul interacțiunii în predare presupune corelarea activității curente a doi agenți educativi, în clasă, la lecție, dincolo de interacțiunea substanțială a fiecăruia dintre ei cu educabilii; principiul învățării interactive deplasează accentul de pe învățarea academică pe învățarea în grup. B.4. Principii de întărire a influenței educative principiul dezvoltării rețelelor de sprijin se referă la multiplicarea locurilor în care se află potențialele resurse ale integrării educative; principiul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și estimat pentru valorificarea ulterioară prin adaptări succesive, cât și la curriculumul obținut în urma adaptării, care trebuie să fie relevant, realist, oportun și flexibil, deschis la adaptări ulterioare; principiul evaluării în raport cu nevoile se referă la faptul că nevoile stringente ale educabilului cu cerințe speciale devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale îl constituie doar progresele realizate de aceștia; principiul evaluării factuale presupune evitarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
la adaptări ulterioare; principiul evaluării în raport cu nevoile se referă la faptul că nevoile stringente ale educabilului cu cerințe speciale devin hotărâtoare ca unic și operațional reper de evaluare; principiul evaluării pozitive se referă la faptul că obiectul predilect al evaluării educabililor cu cerințe speciale îl constituie doar progresele realizate de aceștia; principiul evaluării factuale presupune evitarea unor obiective educaționale operaționalizate, riguros prestabilite, fixist și obsesiv așteptate și evaluarea faptelor concrete. B.6. Principii de raportare/atitudinale principiul ultimei alternative educaționale se
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
vieți intervine mai ales în afara școlii, în mediul social general de zi cu zi al persoanei cu cerințe speciale, chiar și mult după ce aceasta a părăsit sfera formală a educației integrate/incluzive; principiul demnității riscului se referă la faptul că educabilii cu cerințe speciale au dreptul, în evoluția lor spre autonomie, normalizare, responsabilitate, libertate și, în ultimă instanță, spre demnitate, la situații de viață și activitate care implică și un risc minim acceptat ca strict necesar. Notă Principiile enumerate anterior menționează
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de manifestare ale vitezei, pe traseul viteza de reacție-viteza de deplasare, au o structură tot complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
traseul viteza de reacție-viteza de deplasare, au o structură tot complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema din această perspectivă, viteza ca
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de deplasare, au o structură tot complexă și depind de tot mai mulți factori, dintre care o parte sunt relativ independenți de planul proceselor nervoase. În consecință, formele complexe sunt mai educabile, cele simple mai puțin educabile. Cea mai puțin educabilă este viteza de reacție. Astăzi, este unanim acceptat faptul că viteza mișcărilor omului este o calitate mai mult înnăscută decât dobândită, constituind o zestre ereditară, și este programată genetic. Analizând problema din această perspectivă, viteza ca zestre ereditară, vorbim despre
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Motto: ,,Copilul nu este o sticlă pe care să o umpli, ci un foc pe care trebuie să-l aprinzi “Montaigne. Creativitatea este o însușire complexă a personalității .Ea implică anumite calități ale proceselor afective,voliționale,de personalitate. Creativitatea devine educabila de la vârsta preșcolara în condițiile în care educatoarea este preocupată pentru crearea unui climat corespunzător, propunându-și să utilizeze metode active,să realizeze corelații interdisciplinare, să promoveze manifestarea liberă a copiilor în învățare,dar în primul rând să cunoască și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Predescu (utilizează terminologie psihiatrică): intelect de limită; oligofrenie gradul I (deficiență mintală ușoară); oligofrenie gradul II (deficiență mintală medie); oligofrenie gradul III (deficiență mintală gravă). După criteriul mixt medico-educațional-social se identifică: a) codificare după OMS și J. Lang: deficienți mintali educabili (IQ= 55-70, VM= 10 ani, VC=14 ani); deficienți semieducabili sau parțial recuperabili (IQ= 50-55, VM= 9 ani, VC=14 ani); deficienți mintali irecuperabili (IQ= 35-50, VM= 5 ani, VC=14 ani); b) codificare după S.A. Kirk și G.O.
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]