245 matches
-
Cabinetului de la Petersburg să apere, prin alte argumente decât acele ale unei voințe și ale unei puteri superioare, prelungirea șederii unui corp de armată atât de considerabil în Principate... Iar la 6 noiembrie următor, dând seamă de primirea lui Fuad Efendi la Curtea rusească, Poujade scria aceluiași: ... mi se pare că această putere (Turcia) suferă o nouă înfrângere morală, deși voalată, și care poate numai să sporească puterea redutabilei sale vecine. Deplorabila purtare a lui Suleyman pașa, înțelegerea de la Balta Liman
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
apud Mușat și Ardeleanu). Tratativele încep pe 19 octombrie 1811 la Giurgiu și se continuă la București în hanul lui Manuc. Are ca negociatori pe Italinski, fost ambasador al Rusiei la Constantinopol, și pe generalul Sabaneev, iar din partea turcilor, Golib Efendi și Dumitrache Moruzi. Partea turcă refuza să cedeze Moldova întreagă. Alexandru I, sub presiunea iminentei înaintări a armatei napoleoniene cere lui Kutuzov încheierea grabnică a păcii cu Turcia, acceptînd Prutul ca graniță pînă la vărsarea lui în Dunăre. Delegații turci
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
DIMITRIE CANTEMIR: M-am căsătorit cu fiica domnitorului muntean Șerban Cantacuzino, Casandra, care mi-a dăruit doi copii, Maria și Antioh. REPORTER: În ce împrejurări ați ajuns domn al Moldovei? DIMITRIE CANTEMIR: Am fost sprijinit în acest sens de Ismail efendi, un prieten și un admirator. A contat foarte mult și faptul că eram fiul lui Constantin Cantemir care nu a trădat niciodată Imperiul Otoman. Bineînțeles, că nimeni nu știa că în adâncul sufletului meu, eram un admirator al reformelor țarului
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
a nu arunca țara sub o ocupație străină. Prezența generalului rus Duhamel la București exacerbase temerile privind o iminența operațiune militară țaristă în Principate. Același apel la moderație l-a făcut Colquhoun și în întrevederile sale cu trimișii otomani Talaat Efendi și Musurus, care au avut loc la 10, respectiv 19 iunie 1848, arătând că recursul la arme nu putea decât înrăutăți situați. Când Musurus l-a informat că Poarta încuviințase că trupele rusești să intre în Principate, Colquhoun i-a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
această tipăritură găsim lucruri interesante asupra luptei dintre pompieri și armata turcă în ziua de 13 septembrie 1848 pe dealul Spirei. Dar să vorbească Beizadeaua: „Câteva săptămâni mai târziu - [în urma revoluției care a răsturnat pe George Bibescu] - comisarul împărătesc Fuat efendi, convocând a doua zi după sosirea sa pe locuitorii Capitalei în delegațiune pe câmpia Cotrocenilor, nici suferințele, nici prescripțiile medicilor nu mă putură ține în casă. Una din acele presimțiri ce ne vin nu știm de unde, dar a căreia existență
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fu efectul acestei manevre neașteptate. O tăcere de consternație se făcu deodată pe câmpie, multe fețe păliră, multe guri rămăseseră căscate de surprindere sau de spaimă. Aproape un sfert de oră trecu astfel, în chinurile așteptării. Rustan-bey, secretarul lui Fuat efendi, vine din partea șefului său și cere să-mi vorbească. șirurile se deschid, înaintează până la mine și mă vestește că vine să mă conducă din partea comisarului imperial. Deși am fost mișcat de procedarea lui Fuat-efendi, m-am gândit la poziția compatrioților
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
mare mulțime de turci și de tătari care au venit în sprijinul lui Ștefan cel Mare; în Letopisețul țării se arată că, în urmărirea armatei polone, alături de moldoveni, au fost și două mii de turci. Cronicarii turci Sa’adeddin și Hodja Efendi vorbesc de 600 de turci care au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat că, de la Silistra, sub comanda lui Mesih pașa, au venit în Moldova 1.200-2.000 de oșteni. Numărul mic de turci se explică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din cristelnița Sfântului Petru de la Roma! Când burtoșii neguțători venețieni, pe Canal Grande, se vor ploconi înaintea stăpânilor: "Salamalec! Salamalec efendi!"... Am auzit că Luminăția sa, Padișahul, jinduiește la o catedrală de la Paris, de-i zice Notre-Dame! Ce trăsnaie și aiasta, să-ți duci iapa să se balige prin toate catedralele lumii!... Zău!... Ar merita să le-o tragem! hohotește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sta cu brațele-n sân? bolborosește Șendrea. Domnul? Turcit! Au, mai bine, domn străin, să n-aibă milă de țară! Oastea? Lichidată! Cetățile? Dărâmate! Scaunul Moldovei, Moldova scoasă la mezat pe tarabele zarafilor din mahalaua Fanarului: Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Aferim! Salamalec efendi!" "Prieten prietenului și vrăjmaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Cine dă mai mult, efendi?!" După Sfânta Sofia, va fi rândul Mirăuților. În locul clopotelor de vecernie, veți auzi glasul muezinului din minarete: "Alllalllah Allah, Allah!!" În loc de binețe, vă veți ploconi cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Aferim! Salamalec efendi!" "Prieten prietenului și vrăjmaș vrăjmașului!" Vor târî oastea Moldovei în războaiele de jaf și cotropire împotriva popoarelor pașnice... Casă, muiere, fiică, fiu... nimic din ce-i "al nostru" nu va mai fi "al nostru". Mereu te vei întreba: "Oare cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și pedestrașii asupra oștirii musulmane... încât cea mai mare parte bău acolo paharul muceniciei și mulți viteji pieriră în luptă. Plin de durere pentru această nenorocire, pașa abia putu scăpa el însuși prin fugă de primejdioasa strâmtoare." Soad eddin Hodja Efendi, Cronica originii și dezvoltării Otomanilor * "Nicicând, de la începutul Islamului, nicicând oștirea otomană n-a suferit o înfrângere atât de mare, un așa crunt dezastru." Mara Sârboaică, mama lui Mohamed, către Giralomo Zorzi, ambasador al Veneției la Înalta Poartă * "Verus Christiani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Tutova cu 700 lei și dobândă de 16 lei, Vaslui 800 lei și dobândă 16 lei. Deosebit de birul și zaharele plătite porții, alte cheltuieli făcea țara cu slujbașii turci aflați în orașele Moldovei care nu erau deloc puțini (de la Divan Efendi până la beșlegii de ținuturi - de la care ne-a rămas și vorba de beșleagă - capichihaiele de la pașale și cele de la Țarigrad, unii din ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conacelor suma de 10.606 lei și 11 bani, o sumă ridicată. Se menționează aici că numai în 7 luni s-au înregistrat 22 conace pentru mai mulți demnitari turci și moschiești, care se deplasau la Țarigrad. Solul turcesc Resmi Efendi, de exemplu, sosit la 26 iulie în Galați, în deplasare spre Brandibur, pe 30 iulie se găsea la Puțeni, la 2 august la Bârlad, la 3 august la Vaslui, la 4 august a poposit la Frumoasa unde a stat două
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ulterioare, cu menținerea domiciliului în străinătate 1. Ciurea Mihai, fiul lui Ion-Constantin și Liliana, născut la data de 27 iunie 1971 în București, România, cetățean elvețian, cu domiciliul actual în Elveția, Rue de Lausanne 66, 1110 Morges. (17203/2003) 2. Efendi Metin, fiul lui Bahri și Atige, născut la data de 1 iunie 1959 în București, România, cetățean turc, cu domiciliul actual în Turcia, Istanbul, Kadikoy, Kayisdagi Cd. Icerenkoy, Karaman Ciftilk Yolu, nr. 33, Eston Camlievler Sedir nr. B-3 Blk. (1434
HOTĂRÂRE nr. 959 din 26 iulie 2006 pentru redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179584_a_180913]
-
Fawzi și Faiza, născut la data de 5 ianuarie 1971 în localitatea Șaida, Liban, cetățean libanez, cu domiciliul actual în municipiul București, str. Aviator Sănătescu nr. 18, et. 2, ap. 2, sector l. (4280/ 2004) 11. ERMIȘ ONER, fiul lui Efendi și Cemile, născut la data de 15 decembrie 1978 în localitatea Pertek, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul actual în municipiul București, B-dul Camil Ressu nr. 10, bl. 3, sc. 3, et. 3, ap. 101, sector 3. (5180/2004) 12. GHABEN
HOTĂRÂRE nr. 348 din 16 martie 2006 privind acordarea cetăţeniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175856_a_177185]
-
Germania, 38302 Wolfenbuttel, Werner Schrader Strase 12. (6.958/2009) 121. Mekeyan Murat Can, fiul lui Piyer și Emel, născut la data de 12 iulie 1982 în localitatea Șișli, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul actual în Turcia, Istanbul, str. Esret Efendi Sok Gunes, ap. 104-106, D.10 Kurtuluș. (7.316/2009) 122. Mielchen Lucia, fiica lui Iovin Radinca, născută la data de 23 iulie 1949 în localitatea Checea, județul Timiș, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 26215 Wiefelstede, Usedomstrasse
ORDIN nr. 3.064/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217328_a_218657]
-
palatului domnesc. O descriere interesantă a curții domnești de la Frumoasa și a împrejurimilor sale este realizată de către abatele Giuseppe Boscovich, care îl însoțea pe ambasadorul englez James Porter în călătoria sa din anul 1761 prin Moldova: Ministrul turc Resmi Ahmed Efendi a trecut prin Iași în anul 1763 în drum spre „raiaua“ Hotin. El a locuit aici două săptămâni, scriind următoarele: Pe lângă aceștia, aici au fost găzduiți și alți oaspeți însemnați: Suleiman pașa (carte a stat aici timp de patru zile
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
banii, ostașii rămași în corturi s-au răzvrătit și au pornit către Cetățuia pentru a-și cere lefurile. Domnitorul a poruncit închiderea porților și cu lefegii rămași credincioși i-a silit pe răzvrătiți să se potolească. Comandantul turc Mehmet iazagi efendi s-a dus la Cetățuia de mai multe ori, cerându-i domnitorului să se alătura armatei turcești, dar Cantemir a refuzat pe motiv că moldovenii s-ar răzvrăti. După cum spunea cronicarul Nicolae Costin, "„Iară Mehmet iazagi efendi și alți turci
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
turc Mehmet iazagi efendi s-a dus la Cetățuia de mai multe ori, cerându-i domnitorului să se alătura armatei turcești, dar Cantemir a refuzat pe motiv că moldovenii s-ar răzvrăti. După cum spunea cronicarul Nicolae Costin, "„Iară Mehmet iazagi efendi și alți turci ce-au fost mai fruntea, pricepând lucrurile, mers-au la Cetățue de atâte ori de au dzis lui Dumitrașco vodă în față, strigându, de vreme că nu purcede la oaste este hain. El punea pricină că să
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
meargă împotriva lui Derviș-Pașa.Dar,în 1605 Handan-Sultan moare,iar Derviș Pașa își mărește influența asupra sultanului.În curînd,se stîrnește un conflict între Sokolluzade Mehmed-Pașa și Derviș-Pașa în urma căruia Mehmed-Pașa a fost trimis să înăbușe Revolta Jalal.Șeyhülislam Sunullah Efendi a fost demis din funcție din cauza că el încerca să-i arate sultanului adevăratul scop al Marelui Vizir,dar el totuși rămîne în Istanbul.Însă toate deciziile luate de către Derviș-Pașa a dus la nemulțumirea poporului și ura lui Ahmed I.
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
proclamarea Republicii în 1924, după ce a fost adoptat principiul laicității, acest minister s-a desființat și locul i-a fost luat de "Ministerul Afacerilor Religioase". De la acordarea acestui titlu lui Molla Fenârî în 1424 până la ultimul șeyhülislam otoman, Medenî Nuri Efendi în 1922, și demisia acestuia împreună cu întregul cabinet au trecut 498 de ani. Între 1424 și 1922 au fost 131 de șeyhülislami numiți de 175 de ori. Cel mai longeviv a fost Ebu's-Suud Efendi care a stat în funcție
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
ultimul șeyhülislam otoman, Medenî Nuri Efendi în 1922, și demisia acestuia împreună cu întregul cabinet au trecut 498 de ani. Între 1424 și 1922 au fost 131 de șeyhülislami numiți de 175 de ori. Cel mai longeviv a fost Ebu's-Suud Efendi care a stat în funcție 29 de ani, în timp ce Memikzade Mustafa Efendi a rezistat doar 13 ore. Dintre cei 131 de șeyhülislami, doar 9 nu au fost de etnie turcă (arabă, bosniacă, gruzină, cerkeză, albaneză). Printre șeyhülislami s-au numărat
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
întregul cabinet au trecut 498 de ani. Între 1424 și 1922 au fost 131 de șeyhülislami numiți de 175 de ori. Cel mai longeviv a fost Ebu's-Suud Efendi care a stat în funcție 29 de ani, în timp ce Memikzade Mustafa Efendi a rezistat doar 13 ore. Dintre cei 131 de șeyhülislami, doar 9 nu au fost de etnie turcă (arabă, bosniacă, gruzină, cerkeză, albaneză). Printre șeyhülislami s-au numărat savanți, scriitori, poeți, caligrafi, compozitori și legiuitori. Adunând la un loc toate
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
Kemal Pașa i s-a acordat și titlul de Müftî-yüs-sekaleyn (cel care dă "fetva" oamenilor și ginilor). Până în timpul lui Soliman Magnificul (1520-1566) nu exista o regulă obligatorie de numire a șeyhülislamului, însă, după o lege întocmită de Ebu’s-Suud Efendi, acesta a devenit o instituție în ierarhia otomană. În legislația lui Mahomed Cuceritorul, șeyhülislamul și învățătorii padișahului erau mai sus ierarhic decât vizirii. Conform acestei legislații, șeyhülislamul era șeful ulemalelor (învățaților-religioși), la mijlocul secolului al XVI-lea fiind considerat și șeful
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
sus ierarhic decât vizirii. Conform acestei legislații, șeyhülislamul era șeful ulemalelor (învățaților-religioși), la mijlocul secolului al XVI-lea fiind considerat și șeful savanților. În secolul al XVI-lea, venirea în funcție a unor alimi (învățați musulmani) puternici ca Zenbilli Ali Cemâlî Efendi, İbn-i Kemal Pașazâde și Ebu's-Suûd Efendi a adus și mai mult prestigiu instituției. Aceștia au avut o contribuție deosebită în ascensiunea Imperiului Otoman. La început o funcție de rang secund ca judecător militar și consilier al sultanului, instituția de șeyhülislam
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]