1,310 matches
-
ce însemnează Moissi? Un actor cu voce plăcută. Dar eu, pe lîngă vocea intensă, am o colosală putere de expresie.)". în afara acestor "enormități" mai nimic despre alte spuse, despre alte fațete ale acestui important creator, briant intelectual, înghesuit într-o efigie caricată. Și Nae Ionescu, căruia Sebastian i-a cerut o prefață pentru romanul De două mii de ani (semn de stimă deosebită), nu are parte în marea majoritate a cazurilor decît de rețineri, sarcasme, reprimări. Naeionescian în multe din tezele la
Sebastian ca personaj (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9292_a_10617]
-
axiomatic, la problemele existenței și care substituie, în același timp, ca într-un ceremonial magic, acținunea brută și reacția vulgară. În esență, întreaga pictură a lui Florin Mitroi este o încercare de stopare a lumii, de suspendare a acesteia în efigie, și nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea expresivității ei tranzitorii. Ca dinamică sufletescă și ca stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
Am fost onorat să luăm masa împreună la Reședința din Havana, în prima zi a Paștelui Ortodox din 2005. Tot la Havana am avut relații foarte cordiale cu nunțiul papal Luigi Bonazzi, care mi-a oferit o medalie specială cu efigia papei Ioan Paul al II-lea. Am fost impresionat plăcut când nunțiul papal a oferit o "cină de despărțire" la plecarea mea din Havana. Astfel de momente erau oferite doar celor mai apropiați prieteni ai unui ambasador. Eu și familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
și expansiv, dimensionat, romantic, în sensul iubirii și proiectat în afară printr-o viziune a sentimentelor. Pe fundalul realist-socialist al epocii, cu stupida maculatură în care se proslăveau naționalizarea, cooperativizarea, stabilizarea monetară, îndeplinirea cifrelor de plan și se lichidau, în efigie, periculoșii dușmani de clasă, Nichita Stănescu modulează - cu concesiile de rigoare - un joc secund, mai pur: o lirică romantică în fond și neomodernistă în realizare. Poetul "șaizecist", un excepțional versificator, recuperează și reinterpretează modalități lirice anterioare, din interbelic și mult
Aventuri lirice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9422_a_10747]
-
care și-au păstrat sau maximalizat privilegiile în perioada de tranziție. Dincolo de zgomotul de fond, nu se poate să nu observăm, împreună cu Gheorghe Grigurcu, că, după prăbușirea regimului Ceaușescu, scriitorii au ajuns să fie reprezentanți în Parlamentul României de... trei efigii ale colaboraționismului: Corneliu Vadim Tudor, Mihai Ungheanu și Adrian Păunescu. Spectacolul cel mai grotesc al perioadei de tranziție este cel al oportunismului și al adaptabilității unor omani care pot să își schimbe convingerile precum hainele, în funcție de modă. Scrie scârbit Gheorghe
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
înșelat; numai unul - "vagabondul de geniu" Villon - a fost sincer cu noi când se întreba "unde sunt zăpezile de altădată?" (...) Acum e înnorat și plouă în dușmănie". Farmecul prozelor miniaturale ale lui Ioan Holban provine din alternanța, bine dozată, dintre efigia realului brut (figurat, uneori, prin simple monologuri, alteori prin enumerări de poncife ori de evenimente focalizate mediatic) și frisonul literar. Mâna expertă în a decupa, spre a stabili proporții, este cea a literatului.
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
volumelor V și VI din ediția critică de la Editura Minerva. E suficient? Răspund în două feluri. E și prea mult, și prea puțin. Depinde cum privim. Pe de o parte, trebuie să recunoaștem că este un Bolintineanu așezat într-o efigie de istorie literară cât se poate de generoasă - chiar prea generoasă în raport cu ce mai reprezintă el astăzi în circulația publică a valorilor. E un Bolintineanu "clasic", îmbogățit prin retușuri semnificative de imagine, atât prin adaosurile de poezii, cât, mai ales
Farmecul vetusteții by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9748_a_11073]
-
al unui om care semnifică. tu trebuie să înveți să faci semne care să rămână scrise, cu corpul. scrise în timp, în coaja copacilor, în păturile de frunze verzi, în tine însuți și în dragostea ta, care trebuie să poarte efigii pentru a ajunge dragostea ta pe care ceilalți nu o văd, dragostea cea schimbată și limpede, de la izvorul întregii dragoste, de la buzele lui dumnezeu, la care de la început a fost cuvântul. ești tristă s-au prăbușit atomii de hidrogen peste
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pensula după el, de ici-colo, pictând scene-unicat, adunându-și-le într-o sarsana, din care urma să instituie o expoziție, unica pe Terra, în felul ei, pentru a marca, pe traiectoria istoriei, momentul, și a-l încrusta, ca pe o efigie a momentului, spre perpetuarea voiei bune, la români și la țigani, deopotrivă, în egală măsură, sădită în miezul inimii și în al amintirilor de pentru totdeauna. Cine s-a întâmplat să treacă, în ziua aceea, prin valea Rășchitoarei, nu v-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
trecea de la injector la injector, de la supapă la supapă, care poate, cine știe?, se lua prin intermediul gazului de eșapament, al petelor de ulei Întinse pe caldarâm sau al lichidului de parbriz pulverizat În atmosferă. Guido, omulețul nervos din duba cu efigia pictată a propriului chip, se Îndrepta grăbit către noi. Părea extrem de agitat, iar mustața Îi tremura ca o coadă de veveriță aflată În plină alergare. — Mă scuzați că intervin, dar sunteți singurii oameni pe care-i cunosc aici... A, da
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a poveștilor, transferând-o doar în irealitate: în una care, prinsă în mirajul ficțiunii, dobândește atributele unui real fascinant. În Darurile mării, naratoarei i se pare, pe plajă, că un măgar se uită la ea cu ochii inorogului dintr-o efigie sculptată în nisip, și ai unui elev dintr-a șasea care o privea într-un anume fel, insistent, fără a-i adresa un cuvânt. O altă caracteristică a cărții se relevă prin două povestiri, Împărătița Furnică și Sub semnul Aspidei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
la mare. Soarele nu și-a semnalat de ieri prezența, iar nisipul e încă umed de dimineață, din cauza ceței. Trec din când în când cupluri ce se deplasează lent și melancolic de mână sau înlănțuiți. Ocolesc careul cu cele patru efigii fără să se oprească, totuși niciunul nu transgresează acele linii aproape imaginare. Naiba știe de ce o apariție atât de bizară pe nisipul plajei nu le atrage atenția, mai ales că figurinele nu sunt fixe, se deplasează lent, aproape imperceptibil, fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mea amintire nu putea desluși sensul acelei plaje izolate pe un povârniș atât de înalt, la marginea unei mări la care accesul era aproape imposibil. Despărțită de ape printr-un zid uriaș de nisip, plaja se profila însingurată, ca o efigie a trecutului la un etaj superior deasupra mării. Două lumi paralele: forfota în alb și negru a plajei și, dedesubt, întinderea nesfârșită de ape separate de o perdea subțire și rarefiată de ceață, ca o membrană peste cristalinul memoriei, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din care se ițeau la suprafață puzderie de gâturi de sticle de șampanie. Ai fi crezut că e o inundație datând din era glaciară ce invadase mormântul acelui împărat chinez care fusese înmormântat împreună cu mii de statui de războinici cu efigia armatei sale. -Visez, murmurai. -În felul acesta, în orice moment din zi ori din noapte, avem șampanie la temperatura ideală. -Câte sticle sunt? -Habar n-am. O mașinărie se ocupă de menținerea unui curent și de regenerarea apei în sloiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
după 1989, continuă să-l proslăvească, în bine-cunoscutul stil rudimentar-imnic de pe vremea Festivalului Național „Cântarea României“, pe Nicolae Ceaușescu: „Cu sudoarea frunții și cu brațe tari, / De la Cernavodă până la Agigea, / Construiau în arșiți bravii militari, / «Epocii de Aur» îi zideau «Efigia»! / ... / Prin tot ce-ai pătimit și făurit, / Popor reînviat, trăi-vei în istorii... / Pierit-a Ceaușescu, cu visul împlinit, / Jertfindu-se, ca toți cutezătorii!“ (Florin Iodache) Metoda aceasta de scriere a unor cărți proaste s-ar putea numi „fantome ale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
caraghioase cum sunt, au și ceva înspăimântător, evocând anii de teroare ideologică în care glorificarea dictatorului comunist devenise obligatorie: „Cu sudoarea frunții și cu brațe tari, / De la Cernavodă până la Agigea, / Construiau în arșiți bravii militari, / «Epocii de Aur» îi zideau «Efigia»! /... Prin tot ce-ai pătimit și făurit, / Popor reînviat, trăi-vei în istorii... / Pierit-a Ceaușescu, cu visul împlinit, / Jertfindu-se, ca toți cutezătorii!“ (Canalul DunăreMarea Neagră) Umorul involuntar din textele acestui Vezuviu al poeziei românești seamănă în mare măsură
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu au voie să se întîlnească miresele în fața bisericii, semn rău. Noaptea, cel care o ia înainte ronțăie secundele celui care numără pe silabe. Cel rămas în urmă începe să moară cîte o secundă la fiecare asfințit de soare.") COLECTIA efigii In curs de editare: Doina POPA 224 223
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
paradoxală pe atît de incitantă prin ingeniozitate, sînt cei care l-au interpretat mai mult sau mai puțin inteligent, în funcție de interesele momentului. Oricum, toți au contribuit la monumentul spiritual închinat lui Machiavelli, chiar și cei care l-au ars în efigie. A-l citi astăzi pe Machiavelli fără prejudecăți, cu o anumită ingenuitate, este calea regală care duce spre acel "așa cum a fost" fondul gîndirii sale. Să alegem în tăcere ceea ce mai poate să fie activ, dacă el, gînditorul, a fost
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
personalizată). Dimensiunea comportamentală se prelungește, în partea a doua, Giuvaerul, cu universul erotico-estetic, surprins în coordonatele care, pe noi cel puțin, ne-au captivat. În fine, ca sinteză a precedentelor, al treilea corpus de texte, Oglinda, poate fi plasat sub efigia cunoașterii de sine, reflectând atât chipul în care sunt percepuți japonezii (deopotrivă de europeni și de ei înșiși), cât și modul în care europenii sunt percepuți de niponi (și, implicit, de ei înșiși). Din dorința expresă de a simplifica argumentația
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Mishima, comitea harakiri, ajutat de fidelul său prieten (și presupus amant) Masakatsu Morita, într-o încercare de revitalizare a vechiului spirit ce-i anima pe samuraii de demult. Încă mai semnificativ, teribila scenă avea loc într-o cazarmă din Tokyo, efigie duală a gloriosului trecut militarist, pe de o parte, și a impotentului prezent pacifist, pe de altă parte. Întreaga acțiune fusese pregătită cu minuțiozitate: protagoniștii nu uitaseră să compună tradiționalele jisei (poeme scrise înaintea morții, sugerând impermanența vieții; foarte populare
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
imaginarul nipon". Fără a întreprinde o analiză detaliată care ar necesita apelul la teoriile moderne ale imaginarului, voi încerca, în rândurile de mai jos, să schițez profilul câtorva figuri arhetipale principale, prezente în acest tip de imaginar. Astfel, prima dintre efigiile care se impun este constituită de arhetipul persona. Deja teatrul no vehiculează masca și accesoriile ei ca pe un tampon între lumea interioară și cea exterioară. Cum persona este, în primul rând, un arhetip social, transpare cu claritate că singura
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
așa este, de fapt. Însă, deși lipsurile m-au silit la un astfel de trai, am fost soldat toată viața și există lucruri peste care nu pot trece. Dominicanul, care pe durata dialogului de mai sus rămăsese nemișcat ca o efigie, tresări, aplecându-se peste masă de parcă ar fi vrut să-l spulbere cu privirea pe Alatriste chiar atunci pe loc. — Nu poți trece?... Voi, soldații, sunteți scursura lumii, declară, cu o nesfârșită scârbă. Gloată Înarmată, hulitoare, jefuitoare și violatoare. Despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
din populația lumii deține 70 % din bunurile și serviciile disponibile, 65 % nu au telefon, iar 40 % nu au nici măcar curent electric. Dar "generația papagal" bagatelizează totul. Ben Laden a devenit deja păpușă, este prezent pe tricouri și va sfîrși ca efigie la Disneyland. Vremea dominației cvasitotale a neoliberalismului economic începe să apună, după mai bine de 20 de ani, respectînd astfel presupozițiile teoriilor ciclicității, cu precădere pe acelea care se referă la marile mișcări seculare, la ciclul lung, sau ciclul Kondratiev
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Karel Liechtenstein (care în 1664 a restaurat cetatea inițială, transformând-o într-un superb edificiu baroc). Până și astăzi, chiar dacă într-o nuanță de, să zicem, pianissimo, există iubitori de artă care investesc în proliferarea unor programe vitale pentru durarea efigiei de oraș eminamente cultural. Într-un fel, Kromeriz-ul seamănă cu Sighișoara noastră, numai că, spre deosebire de urbea transilvană, localitatea moravă este dichisită cu obstinație, dereticată cu acribie și îmbrăcată permanent în straie festive. Festivalul "Forfest" nu face altceva decât să-i
De la arsenal la ofrande by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8057_a_9382]
-
Pavel Șușară După cum bine se știe, încă de pe vremea romanilor, schimbarea împăraților - prin extensie, a regimurilor - aducea după sine schimbarea capetelor vechilor busturi sau, la rigoare, înlocuirea în întregime a unei statui cu alta. Existența simbolică, în efigie, cea care prelungește o prezență determinată, și cu atît mai mult una exemplară, dincolo de parametrii săi omenești, declanșează stări și comportamente care se înscriu într-un registru foarte larg, de la reculegerea smerită și pioasă și pînă la revolta morală și
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]