603 matches
-
precedente în uz, deja verificate, în cuprinsul unor centre urbane situate îndeobște în hotarele Imperiului Habsburgic și/sau în lumea germană. Domnitorul Moldovei s-a arătat favorabil proiectului întocmit de inginerul ("idraulicul") Hodocin, recomandându-l atât Sfatului Administrativ, cât și Eforiei târgului Focșani pentru punerea în lucrare, iar Departamentul Lucrărilor Publice l-a și împuternicit pe inginerul francez Mornand cu studiul aspectelor sale tehnice și cu avizul de rigoare. Din păcate, lipsesc alte informații relative la demararea și finalizarea acestui proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îngăduit odihnă sau răgaz nelucrativ, ce putea fi motivant sau numai invocat, în condițiile prezenței trupelor de ocupație străine în țară și a potențialei insecurități generate de acestea, incompatibile cu spiritul de francez Lagan 1. Încă din vara anului 1833, Eforia orașului încheiase un contract cu Petre Mavrogheni pentru "pavarea cu piatră și facerea canturilor pentru scurgerea apelor de pe uliți"2, lucrare menită a înlocui vechile pavele de pe străzile principale Ulița Mare, Sf. Spiridon, Podul Vechi, Golia și Sf. Vineri cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
străini și să dreagă erorile nu a avut rezultatul așteptat de ieșeni și dorit de autorități. Dificultățile financiare întâmpinate, conjugate cu nerespectarea instrucțiunilor și a regulamentelor elaborate de administrația domnitorului Sturdza în domeniul urbanismului (păstrarea lărgimii ulițelor, obligativitatea aprobării de către Eforie a noilor construcții potrivit unor planuri prealabile, utilizarea cărămizilor ca material pentru zidiri, mâna de lucru calificată etc.), au constituit cauze care au condus, finalmente, la compromiterea proiectului din 1833 și la persistența pavajului cu lemn, care asigura, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
următoarea disertație a d<umisale> profesorului doctor aga C. Vârnav. Cinstitul Sfat Administrativ, prețuind asemenea temeiuri, au supus Preî<nălțatului> Domn, prin anafora, acest proiect, carele au câștigat și luminata întărire, încât au rămas a se pune în lucrare de Eforia capitaliei. Disertație asupra scăldătoarei reci și asupra înotului Precum nu putem tăgădui că sănătatea omului este cel mai scump dar ceresc care se revarsă asupra noastră, de asemene nu putem tăgădui că sănătatea trupului atârnă de la puterea sa. Un mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
op. cit., p. 261). 33 "Albina Românească", XVIII (1847), numerele 77-80, din 28 septembrie, 2, 5 și 9 octombrie 1847, pp. 319-333. 34 Colecție de ofisuri domnești..., p. 192. 35 SJIAN, Secretariatul de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842, ff. 5-7. 37 SJIAN, Secretariatul de Stat..., dosar 754/1840-1860, f. 31. 38 N. Suțu, Notiții statistice asupra Moldovei, Iași, 1852, p. 16. 39 Colecție de ofisuri domnești..., pp. 236 și 250. 40 I. Cojocaru, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
al Moldovei, dosar 752/1840-1852, f. 265. 15 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 109/1842, f. 1. 16 Ibidem, f. 18. 17 SJIAN, fond Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 3/1825-1856, f. 61. 18 SJIAN, fond Eforia Iași, dosar 25/1841, f. 34. 19 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 109/1842, f. 16. 20 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1768, op. 1017, dosar 184/1853, f. 186. 1 Vezi, de exemplu, Gh. Platon, Populația orașului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
III, f. 277. 8 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 1902/1855, f. 1. 1 M. Holban, Un raport francez despre Moldova al consulului Lagan, în "Buletinul Comisiei Istorice a României", an IX (1920), București, p. 177. 2 SJIAN, Eforia Iași, dosar 22/1833, ff. 2-45. 3 "Analele parlamentare ale României", vol. V, partea a II-a, București, 1895, pp. 784-785. 4 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosare: 308/1835; 332/1839; 239/1841; 281/1843; 285/1844; 270/1846
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
importante asupra banilor lăsați de defunctul Castroian. Iată ce mai scria contabilul șef: „...prin Decretele-Lege promulgate și în urma Ordinului Ministerului (probabil, al cultelor, n.n.) de către Primărie s’a predat toate bunurile lăsate de legatari pentru a fi administrate de Primărie, Eforiei Sanitare a Spitalului comunei Huși”. Finalul acestui document poate fi ghicit cu ușurință. Iată-l: „...Primăria Huși nu mai are nici un angajament față de această Biserică, urmând a se adresa Eforiei Huși”. Pe 21 noiembrie 1941, șeful poliției, I. Balea, trimitea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bunurile lăsate de legatari pentru a fi administrate de Primărie, Eforiei Sanitare a Spitalului comunei Huși”. Finalul acestui document poate fi ghicit cu ușurință. Iată-l: „...Primăria Huși nu mai are nici un angajament față de această Biserică, urmând a se adresa Eforiei Huși”. Pe 21 noiembrie 1941, șeful poliției, I. Balea, trimitea primarului „nota informativă confidențială”, cu nr.8845, în care îi aducea la cunoștință un fapt jenant pentru comunitatea romano-catolică din urbe: „...avem onoare a vă înainta alăturat una notă informativă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a promontoriului de terasă, cu o structură răsfirată și o singură grupare liniară de locuințe, situate pe axa nordsud”. Principalele edificii erau cele în jurul cărora gravita viața administrativă și cea religioasă: casa lui Morțun (1774) - sediul isprăvniciei și, ulterior, sediul Eforiei/Primăriei Bacău - și vechile biserici creștine ale orașului - biserica Precista (1491), biserica catolică și biserica Sfântul Ioan (construită între anii 1803-1813). Mai mult ca sigur, structura socială a așezării era una specifică perioadei fanariote: o elită politică și una cultural-religioasă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu totul inutile. Aici, arhitectura urbană era una specifică „începuturilor de drum”. Bacăul, de pildă, chiar și la jumătatea secolului al XIX-lea lăsa impresia unei așezări al cărei viitor citadin era, încă, incert: centrul localității este dominat de sediul Eforiei (casa lui Morțun) și oborul de vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848), biserica catolică Sfântul Nicolae (1841), biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (1842-1845) și biserica
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Lăuntru. Dintre atribuțiile medicului din Roman - ale cărui competențe erau extinse la nivelul județelor Roman, Bacău și Neamț - cele mai importante vizau „vaccinările antivariolice, combaterea epidemiilor, luarea măsurilor pentru asigurarea salubrității locuințelor și asanarea localităților”. În funcție de resursele financiare ale fiecărei Eforii, administrațiile comunale puteau angaja, pe propria lor cheltuială, un medic specialist. Așa cum rezultă din documentele de arhivă, primul medic angajat de Eforia Bacău a fost Constantin Prodan (1852). Slaba lui pregătire, dar și pretențiile salariale ridicate au dus la destituirea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vaccinările antivariolice, combaterea epidemiilor, luarea măsurilor pentru asigurarea salubrității locuințelor și asanarea localităților”. În funcție de resursele financiare ale fiecărei Eforii, administrațiile comunale puteau angaja, pe propria lor cheltuială, un medic specialist. Așa cum rezultă din documentele de arhivă, primul medic angajat de Eforia Bacău a fost Constantin Prodan (1852). Slaba lui pregătire, dar și pretențiile salariale ridicate au dus la destituirea acestuia, la niciun an de la angajarea sa. De altfel, acest tip de relație dintre Primăria Bacău și medicii comunali avea să se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hrisovul de reconfirmare din anul 1823, întărea această danie, precizând foarte clar limitele folosirii sale: „(...) acest pământ să fie pentru folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în istoria Bacăului drept singura încercare de asociere comunitară și de promovare a intereselor specifice ale localnicilor. Jurnalul boierilor și negustorilor poate fi echivalat cu un veritabil „manifest” de autoadministrare, sau, mai bine spus, de creare a unei instituții paralele Eforiei locale, un fel de „guvern din umbră”, menit să apere țarina târgoveților. Maniera de organizare, dar și nivelul de reprezentativitate, erau cât se poate de democratice. Astfel, pe lângă cei patru ocrotitori aleși, mai exista și un for de dezbatere, un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
procesul de dizolvare lentă a acestei moșii. Taxele și impozitele percepute pentru construcția de noi locuințe și, ulterior, pentru dezvoltarea industriei s-au dovedit a fi mai importante decât vechile cutume. Jurnalul din 22 mai 1840 surprinde foarte clar tendința Eforiei Bacău de nesocotire a acestor cutume: „Pentru locurile acele care de la 1823 și încoace, fiindcă tote acele locuri s-au dat cu catahrisis de către acei rău înărăviți, călcând legiuirile Domnescului Hrisov din 1823 iulie 23, care de la sine luând însușire
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sili a răspândi în public gustul teatrului românesc”. În anul 1852, mandatat de obștea târgului, acesta a încercat să scoată instituția din sfera privată și să o ridice la rangul de Teatru Național. Având în vedere „mărginitele mijloace”, pe rând, Eforia Bacău și Ministerul de Interne (Departamentul Trebilor Dinlăuntru) și-au exprimat incapacitatea de a susține financiar un astfel de demers. După cum se preciza în document, banii trebuiau folosiți pentru „cheltuieli de folosință publică, precum poduri, ulițe, apăducuri și altele, iar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decedaților de holeră "după științele primite" de la Comitetul Sănătății, pe localități 241. Protomedicul Gh. Cuciureanu, împreună cu membrii Comitetului Sănătății, a instituit, în afara carantinelor, și comitete de combatere a molimei pe ținuturi. Aceste comitete locale erau alcătuite din "fizicul" ținutului, prezidentul eforiei târgului de reședință și un boier din partea locului. Pentru ținutul Roman, de pildă, unde s-a propagat holera, comisia sanitară din orașul de reședință omonim, compusă din dr. Alexandru Theodori, "veteran" din 1831, aga Strat și pitarul G. Andrei, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sprijinindu-i financiar. Prestigiul școlii crește, diplomele sunt recunoscute în străinătate, Franța și Italia fiind primele care atestă diplomele medicale românești. După Unirea Principatelor, Carol Davila ajunge inspector general, directorul școlii de medicină al serviciului sanitar civil și militar, al Eforiei Spitalelor civile. Excepțional organizator, Davila unește toate serviciile militare și apoi pe cele civile din ambele Principate. Societatea medicală științifică ca și presa medicală. în 1859 la inițiativa sa apare Medicul român. în 1857 ia ființă la București Societatea medicală
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
poetul și fabulistul Grigore Alexandrescu. Născut în 1810 la Târgoviște într-o familie modestă, a studiat la Colegiul Sf. Sava din București. A fost membru al Asociației literare a României, redactor la „Poporul suveran“ în timpul revoluției de la 1848, director al Eforiei Spitalelor Civile, director al cultelor, membru al Comisiei Centrale de la Focșani. Opera sa literară este redusă, dar a avut o rezonanță deosebită în romantismul românesc. A fost deosebit de înzestrat pentru epistolă și fabulă și a avut meritul că a intuit
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
vadă iar viu printre noi, că vechiul conflict nu va mai exista între mine și el... Câteva zile a fost bine... Până ce socru-meu mi-a cerut să-i dau tot salariul. Eu tocmai terminasem facultatea și fusesem angajată de eforia spitalelor, să construim niște clădiri noi... Aveam datorii față de rude, care mă ajutaseră în timpul studenției și acum așteptau să-i ajut și eu pe ei, fiindcă le era și lor greu... Dimpotrivă, domnul avocat Nicolau câștiga bine, era șeful unui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dat orice să nu se-afle cu noi, închis într-o mașină, noaptea pe-o șosea spre nicăieri. Doar Mihnea părea că se simte bine, ca unul care-a citit continuarea. Am trecut de Lazu, apoi de Eforie Nord și-Eforie Sud. Rămăsesem singura mașină de pe șosea, nici TIR-urile nu circulau pe vremea asta. Cine se mai plimba în noiembrie, la 11 noaptea, între Constanța și Mangalia? În Eforie Sud, am ocolit centrul și hotelurile sindicaliștilor. Când trăia nea’ Nicu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Piatra-Neamț sau cu cine se nimerea să ți-l repartizeze-n pat. Noaptea veneau controalele, milițienii băteau la toate ușile și răscoleau cu lanterna fețele adormite. Care se știa deștept tocmea pe-altul să-i ia locul și fugea-n Eforie la „Steaua de Mare“, etajul 14 (era singurul bar de pe Litoral deschis toată noaptea, până la 4 dimineața) sau rămânea ascuns pe-acoperiș, până trecea controlul. Nici dacă nu te găseau, nu era bine, puteai să ajungi pe vreo listă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
e peste putință că, atunci când se votează mii și iar mii de lei cheltuieli de reprezentație pentru înalți demnitari ai statului român, să nu aibă bani pentru întreținerea unui prea slab dotat institut de binefacere. În același timp vedem că Eforia Spitalelor, din ale cărei venituri s-a întreținut pîn' acum institutul de la Pantelimon zidește case nouă, plantează grădini, pune grilajuri frumoase, ba dărâmă chiar o biserică spre a putea zidi alta în locul ei; nu înțelegem dar cum Camera și cum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-l curăți în Senat. Un raport de cumătru citit înaintea unor slugi guvernamentale fu de ajuns. De atunci criminalului, spălat de complicii săi, nu i s-a mai cruțat nici o onoare. Pe rând senator, comandor al Stelei României, director la Eforia spitalelor, director la Ministerul de Interne, înfruntă opinia publică speriată, se bucură de bani adunați din sudoarea și sângele nenorociților pe care i-a trecut în Bulgaria în toiul iernei ca pe niște vite de jug, și acest exemplu strălucit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]