259 matches
-
capabil să gestioneze conflictul cu puritanii. El nu susținea ideea dreptului divin cu argumente teologice, cum făcuse Iacob I, ci mai degrabă dintr-un sentiment de superioritate și de autoritate cultivat în atmosfera coruptă de la Curte, pe care religia puritană egalitaristă nu le mai putea accepta. În afară de asta, este suficient să ne gândim la evoluția economică ulterioară a Angliei protestante (și a coloniilor engleze), ca să ne dăm seama că imperialismul economic al puritanilor nu putea fi satisfăcut de politica comercială a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
dintâi erau prezbiterieni, puritani atașați de ideea unei biserici naționale după model anglican, având respect pentru instituțiile anglo-saxone și pentru Prayer Book, deși erau adversari ai episcopatului; ceilalți erau puritani independenți și sectariști, animați de un spirit mistic, revoluționar și egalitarist. Dacă parlamentul era format în majoritate din prezbiterieni, "armata era formată în majoritate din independenți și sectari, oameni pasionați, inspirați, fiecare fiind un predicator și un profet, toți democrați care [...] nu mai respectau ierarhia [...]"25. Aceștia nu doreau nici religia
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Ne vom referi, în continuare, la modele de politici privind reconcilierea vieții profesionale cu cea familială. Aceste politici sunt foarte semnificative pentru politicile de gen și pentru statutul femeii, în general. Astfel, Lohkamp-Himmighofen și Dienel 12 propun următoarea tipologie: • modelul egalitarist prietenos față de femei (statele nordice), care introduce egalitatea de șanse între femei și bărbați în toate aspectele vieții, stimulând implicarea bărbaților în activități casnice tradițional feminine (îngrijirea copiilor) prin concedii parentale. Modelul egalitarist dezvoltă o infrastructură solidă de servicii pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și Dienel 12 propun următoarea tipologie: • modelul egalitarist prietenos față de femei (statele nordice), care introduce egalitatea de șanse între femei și bărbați în toate aspectele vieții, stimulând implicarea bărbaților în activități casnice tradițional feminine (îngrijirea copiilor) prin concedii parentale. Modelul egalitarist dezvoltă o infrastructură solidă de servicii pentru îngrijirea copilului mic și stimulente pentru întoarcerea tinerelor mame cât mai rapid pe piața muncii; • modelul demografic (Franța, Belgia) este caracterizat prin politici prietenoase față de femei, dar nu din principiu, ci pentru a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
El Raiul în ceruri, dar tata, mama și cu toți prietenii noștri îl vom construi pe pământ, ca toată lumea să se bucure de el"71. Revoluțiile pot fi clasificate și din perspectivele lor asupra sexelor: unele revoluții sunt modernizatoare și egalitariste, având ca scop explicit emanciparea femeii, altele fiind patriarhale, legând-o pe femeie de familie și accentuând mai degrabă diferențele de sex decât egalitatea sexelor 72. În cadrul revoluției bolșevice, emanciparea femeii a însemnat o transgresare a rolurilor tradiționale de gen
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
par auxiliare pe lângă eforturile fundamentale depuse de bărbat, implicat în industrializare, agricultură intensivă, responsabilități politice 24. Egalitatea sexelor, în societate și în familie, a fost unul din elementele asupra căruia s-a făcut cea mai agitație în perioadă. Inserarea principiului egalitarist în constituția statului și apoi în Codul Familiei a fost, fără îndoială, un pas uriaș pentru societate românească, fără ca acest lucru să însemne, neapărat, transferarea deplină a principiului din codul de legi în viața de zi cu zi, din teorie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
vârstă demonstrează o evidentă ruptura de valori între generațiile din societățile occidentale cele mai prospere. În aceste societăți, cei născuți între anii '20 și '50 se dovedesc a fi cei mai conservatori în privința rolurilor casnice ale sexelor, în timp ce atitudini mai egalitariste sunt apanajul celor născuți după război. Aceștia s-au socializat în atmosfera mișcărilor feministe, a lărgirii cadrului educativ al femeilor și la pătrunderea masivă a acestora în rândul gulerelor albe, al managerilor și administratorilor. Aceste schimbări în atitudini între cei
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
paralele Noica este cu totul prematur de enumerat și de între onformism și libertate studiat în detalii. Lipsește și perspectiva și mai ales o amplă documentare. Dar o definiție globală poate fi totuși încercată: într-o perioadă de populism cultural egalitarist, de totală depersonalizare și nivelare, Constantin Noica scria despre Ce înseamnă cultură de performanță (1981), Despre cei douăzeci și doi sau cultura de performanță (1981). Textele au fost publicate recent în Simple introduceri în bunătatea timpului nostru. El patrona și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rândurile opoziției. Aceste idei parcă au fost eliminate ireversibil din conștiința politică. Și, totuși, numai din această direcție poate veni salvarea: prin consolidarea mentalității liberale ca idee-forță, militantă , restaurarea capitalismului, burgheziei de mijloc, proprietății individuale, libertății de întreprindere, fără mituri egalitariste. A fi bogat sau mai bogat decât altul, trebuie spus pe față, nu este o rușine. Or, acest complex de culpabilitate este întreținut încă din plin în masele populare. Populismul latent, rezidual, al societății comuniste, constituie încă o largă stare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Național șovinismul actual se înscrie, din plin, în această tradiție. După cum ar trebui aprofundată, cu același sânge rece, și psihologia solidarizării (evidentă, chiar dacă încă nu... dominantă) cu trecutul ceaușist. Mulți, într-adevăr, se simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici democratică, nici citadină, nici partizana economiei reale de piață. Pentru un motiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mentalitate socială, lipsită de toate criteriile vechii societăți, care nu mai acceptă să i se spună burgheză. Libertatea rămâne pentru ea o noțiune pur abstractă și, în orice caz, mult mai puțin importantă decât condițiile materiale imediate de viață. Este egalitaristă și populistă, pasivă și defensivă, nivelată și timorată. Este produsul dresajului, deprinderii (factor psihologic esențial), al suprimării radicale (din toate cauzele amintite) a ideii de alternativă, schimbare, nouă perspectivă. O Românie O nou cultură politică arestată în prezent, fără trecut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în primul rând o afacere particulară, o problemă de inițiativă și realizare personală, cu avantajele și riscurile tipice activităților societății deschise, pluraliste și ale economiei de piață. De unde și transformarea psihologiei și concepției despre literatură. în timp ce scriitorul oficial cultivă mentalitatea egalitaristă la care nu renunță (toți scriitorii sunt scriitori, deoarece toți sunt membri egali ai Uniunii Scriitorilor, cu carnet în regulă), scriitorul, așa zicând particular este partizanul selecției libere de valori și al ierarhiei corespunzătoare. El respinge din instinct nivelarea, nediferențierea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cele din urmă, dacă toate lucrurile din lume au valoare, atunci ele cad în sfera moralității, susțin eticienii mediului 63. Dar cum le vom lua în considerare? Este viața unei muște la fel de importantă ca a unui om? Propunem o abordare egalitaristă sau una ierarhică? Abordarea egalitaristă riscă să devină una radicală, dar cred că se poate susține și de pe poziții moderate, în etica mediului, dacă vom considera că omul are, totuși, un statut special ținând seama de modul în care este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lucrurile din lume au valoare, atunci ele cad în sfera moralității, susțin eticienii mediului 63. Dar cum le vom lua în considerare? Este viața unei muște la fel de importantă ca a unui om? Propunem o abordare egalitaristă sau una ierarhică? Abordarea egalitaristă riscă să devină una radicală, dar cred că se poate susține și de pe poziții moderate, în etica mediului, dacă vom considera că omul are, totuși, un statut special ținând seama de modul în care este capabil să-și apere dreptul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
agent moral nu depinde de interesul și aprecierea pe care o au alți agenți morali față de acesta. Un om singur, uitat și nedorit, are o valoare intrinsecă egală cu aceea a unui individ aflat în centrul admirației celorlalți. Așadar, teza egalitaristă propusă de Regan este însoțită de o poziție non- perfecționistă 219. Nici o încercare de a justifica utilitarist diverse prejudicii aduse agenților morali nu poate fi întemeiată din perspectiva teoriei egalitariste și a postulatului valorii intrinseci. Teza că prin anumite vătămări
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a unui individ aflat în centrul admirației celorlalți. Așadar, teza egalitaristă propusă de Regan este însoțită de o poziție non- perfecționistă 219. Nici o încercare de a justifica utilitarist diverse prejudicii aduse agenților morali nu poate fi întemeiată din perspectiva teoriei egalitariste și a postulatului valorii intrinseci. Teza că prin anumite vătămări aduse unor agenți morali, de exemplu, uciderea agenților secreți sau privarea de libertate a indivizilor violenți, am produce consecințe bune asupra celorlalți, nu corespunde postulatului valorii intrinseci. Așadar, teoria lui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
respinge și teza că sunt acceptabile vătămări aduse pacienților morali. Drept consecință, rezultă că teza valorii intrinseci este aplicabilă și pacienților morali, altfel ar însemna să adoptăm o poziție teoretică arbitrară în locul uneia raționale. S-ar putea susține împotriva tezei egalitariste a lui Regan că pacienții morali au mai puțină valoare intrinsecă dacă îi comparăm cu agenții morali. Dar în acest caz n-am face nimic altceva decât să mutăm și să reluăm discuția despre diferențele dintre agenții morali. Ca urmare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rezultă că animalele sunt egale. Raționamentul lui Regan decurge astfel, de la cap la coadă: 1. Respingem teza datoriei indirecte și corolarele ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali umani, apoi extindem la toți
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali umani, apoi extindem la toți pacienții morali. 5. De unde rezultă, acceptând termenii discuției, că toate animalele sunt egale. Din perspectiva postulatului valorii intrinseci nici o caracteristică biologică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
rolul criteriului de a fi subiect al unei vieți nu este de a arăta că agenții sau pacienții morali au valoare egală, ci el intervine în discuție numai după ce am postulat că aceștia au valoare în sine egală. Acest postulat egalitarist nu este un principiu moral deoarece nu ne impune cum să tratăm indivizii. Totuși, acest postulat ne oferă o bază pentru o interpretare a principiului formal al dreptății. Aceasta înseamnă că orice principiu care stabilește ce tratament li se cuvine
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care stabilește ce tratament li se cuvine indivizilor pornind de la ideea de dreptate trebuie să țină seama de valoarea intrinsecă egală a indivizilor. De aici derivăm principiul respectului, adică cerința de a trata indivizii cu valoare intrinsecă potrivit valorii lor, egalitarist și neperfecționist. Dar ce fel de respect trebuie să avem? Vom spune că nu tratăm indivizii cu respectul cuvenit potrivit ideii de dreptate dacă îi tratăm ca și cum le-ar lipsi valoarea intrinsecă, adică, îi tratăm fie ca simple receptacule ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
că merită respect și cer atenție în sens moral, adică prin manifestarea datoriei, toate acele fenomene organice care au statutul unor forme de viață, oricât de simple. Principalul subiect de controversă în acest caz îl reprezintă disputa dintre o perspectivă egalitaristă și una ierarhică. În primul caz, acordăm un respect egal oricărei forme de viață, pe când în al doilea caz introducem un criteriu, așa cum ar fi acela al complexității biologice pe scara evoluției, și realizăm o ierarhie a formelor de viață
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
În privința vânătorii, revin la discuția despre vânătoarea terapeutică. Dar nu există oare situații în care oamenii au neapărat nevoie de carne, de exemplu, din motive medicale? De ce ar fi imoral consumul de carne în asemenea cazuri? Singer formulează un argument egalitarist în sensul că oamenii și animalele sunt ființe înzestrate cu sensibilitate în egală măsură. Raționamentul său decurge astfel: dacă o ființă suferă, atunci nu poate exista nici o justificare morală în virtutea căreia să refuz a-i lua în considerare suferința și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-se tolerant unele de altele, ar eroda diferențele dintre ele până la reînfrățirea generală de protozoare? Nivelul zero al vieții, poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea ultimă a decăderii. Ehei, de n-ar fi fost fulgerele care să tulbure tihna egalitaristă a supei primordiale...! Cum ar suna oare un toast cu cafea sărată pe corabia-fantomă: "beau pentru frăția de protozoare și involuția la sânul marin al vieții"? Ar fi trântit-o numai așa, în glumă, ca să vadă cum mai stă strigoiul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a putut remarcă (Lipset, 1963) c�ț de mult s-a transformat reflexia social? pe parcursul a dou?zeci de ani � trec�nd de la pesimism la optimism ?i, prin efect, de la un anumit radicalism la un conservatorism critic fă?? de valorile egalitariste inspiratoare a New Deal-ului. Sociologia american? analizeaz? ?i conjur? fenomenele de devian?? ?i de dezorganizare social?, dar studiaz? acum posibilit??ile schimb?rîi sociale �n condi?îi de stabilitate. Ea socote?te c? toate societ??ile industriale converg c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]