395 matches
-
societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai sus, îi corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
disperare pot comite acte de suicid care însă sunt repede uitate. Fugile și furtul au un caracter impulsiv și sunt mai rar semnalate. d) Instabilii paranoici. La acești indivizi, reacțiile afective sunt caracteristice și ele constau din următoarele trăsături psihopatologice: egocentrism, orgoliu, neîncredere, susceptibilitate, agresivitate, nevoia de a comanda și de a se impune. Sunt vanitoși și au o bună impresie despre ei. Când se simt slabi devin ipocriți și supuși. În familie îi terorizează pe cei slabi, sunt cinici, răi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic al personalităților psihopatice, prin natura instabilității sale, se asociază în mod frecvent cu „accidente psihiatrice” de următoarele tipuri: - Crize da agitație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de ideea de superioritate a propriei sale persoane în raport cu ceilalți și cu lumea, suspiciozitate cu tendință la formarea de idei prevalente, sentimentul propriei sale insecurități în raport cu lumea și cu celelalte persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane, a propriilor trăiri cu culpabilizarea celorlalți și recul ulterior asupra sa, tendință la supradominare, incapacitate de suplețe în relațiile cu ceilalți, incapacitatea de a admite opiniile sau deciziile altora, intransigență, dominație și comandă, toate aceste aspecte fiind legate de egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe un teren psihologic cu o constituție specifică, ale cărei caracteristici favorizează apariția și dezvoltarea acestei afecțiuni psihiatrice. Tendințele caracteristice „personalității paranoice” sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice cu caracter constant și specific (Genil-Perrin): Orgoliul constă în supraestimarea propriei persoane (egocentrism, autofilie, hipertrofia Eului). Este, de fapt vorba despre un tip de vanitate puerilă, de infatuare ridicolă. Neîncrederea, manifestată ca o teamă, o rezervă inutilă, stare de neliniște și susceptibilitate, îndoială, sentimentul penibil de a nu fi înțeles de ceilalți, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depinde de natura personalității bolnavului. Studiul personalității bolnavilor cu suferințe iatrogene, a „bolnavilor dificili”, ne pune în evidență câteva trăsături specifice care explică „receptivitatea” sau „înclinația” acestora către tipul de patologie menționată. Aceste aspecte ale personalității lor sunt următoarele: Un egocentrism foarte pronunțat cu tendință la analiză autoscopică, privind propriul corp și starea de sănătate a acestuia. Un temperament senzitiv-emoțional, impresionabil și labil, ușor influențabil, cu dificultăți de adaptare. O mare sugestibilitate, tendința de a crede și de a accepta cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele tipuri de manifestări: apatia, nostalgia și depresia morală. Acestea sunt forme de inhibiție, de inactivitate, de renunțare ale Eului personal. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de afirmare patologică a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: egocentrismul, narcisismul, orgoliul exagerat, expunerea exhibiționistă a persoanei, histrionismul, nevoia de a fi permanent în centrul atenției celorlalți, de a fi văzut, admirat și valorizat. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de retragere a Eului și care sunt reprezentate prin următoarele tipuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de mai târziu, este descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra în relație cu semenii în mod direct și dezinteresat, depășind astfel cercul sufocant și generator de angoase al egocentrismului. În același timp, sociabilitatea nu implică renunțarea la personalitate, ci, dimpotrivă, potențarea calităților individuale ca treaptă premergătoare „prefacerii radicale” a ființei umane. În acest sens, elogiul cel mai important pe care scriitorul îl aduce criticii franceze este că ea reprezintă
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
temei tratate. (Ă). Cum se explică această deficiență a poeziei lui Baconsky? (Ă). La rădăcina răului stă, după părerea noastră, Însăși concepția de viață, mentalitatea poetului care păstrează Încă serioase rămășițe ale trecutului ce se manifestă sub forma subiectivismului, a egocentrismului. În acest sens, se poate spune că opera lui Baconsky nu este Încă suficient pătrunsă de spirit de partid. Ajutat din plin de partid, tânărul poet a făcut pași serioși Înainte, dobândind frumoase succese. Pe acest drum trebuie să meargă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a propriului eu”. O asemenea perseverență În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale, demnă de o cauză mai bună, este vizibilă mai ales În poezia din ultimele numere ale revistei Almanahul literar. Formele de manifestare a acestui mărginit egocentrism artistic, diferă; rezultatul este Însă același: nesocotirea adevărului vieții, sacrificarea realității mărețe a, vremii noastre În favoarea micului „univers” individual. În numărul 5 al revistei Almanahul literar au fost publicate trei așa-zise „poeme” ale lui Alexandru Căprariu, cuprinse sub titlul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
negativ nefiind asociat prezenței lui, cu două rezerve: exprimarea sentimentelor trebuie să nu fie confundată cu agresivitatea și să fie evitată atunci când ar putea antrena consecințe neplăcute. Putem remarca totuși că o exteriorizare excesivă a sentimentelor este semnul unui anume egocentrism, apropiații unei persoane care abuzează de acest mecanism putând prefera o comunicare mai puțin constantă. Prin urmare, există o distanță optimă ce trebuie menținută. Dat fiind faptul că Freud (1895/1965) a evidențiat rolul benefic al exprimării sentimentelor, el a
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de vedere freudian extrem de critic pe care-l vom expune ceva mai încolo. Acest contrast ne duce cu gândul la anecdota povestită de Jones (1955/1979) în cursul conferinței susținute în fața Asociației Americane de Psihologie, în care vorbitorul insista asupra egocentrismului atribuit visului în teoria freudiană. Ca reacție la afirmațiile lui Jones, una dintre auditoare s-a ridicat, protestând cu indignare. Ea putea admite prezența egoismului în visele vieneze, dar nicidecum în visele americane, care erau, cu siguranță, cât se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
astfel încât să-l putem lua în stăpânire. În acest act există întotdeauna ceva imperios și copilăresc, un refuz de a ține seama de distanță, de dificultăți.” Sublimarea ia în considerare existența celuilalt, prezent în mod virtualca eventual cititor. Ea depășește egocentrismul reveriei banale, pentru a se ridica până la statutul de operă care poate fi comunicată. Uneori însă, scriitorului nu-i reușește întru totul această distanțare. Ne vom găsi atunci în fața unor opere aflate undeva între reverie și creație (ceea ce se cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
styles of coping with HIV infection”, Omega. Journal of Death and Dying, 24 (1), 35-47. Elkind D. (1964), „Ambiguous pictures for study of perceptual development and learning”, Child Development, 35, 1391-1396. Elkind D. (1976), „Cognitive development and psychopathology: Observations on egocentrism and ego defense”, in E. Schopler și R.J. Reichler (eds), Psychopathology and Child Development, Plenum Press, New York. Elkind D. și Scott L. (1962), „Studies in perceptual development: I, The decentering of perception”, Child Development, 33, 619-630. Ellenberger H.F. (1970/1974
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
e cel mai bun climat pentru emoție; ea poate fi însă cu atât mai ușor un climat favorabil piruetelor formaliste. Pe de altă parte, dintr-o problematică și dintr-un registru de atitudini vechi, neaerisite, bântuite în schimb de orgoliul egocentrismului, nu se poate crea o poezie nouă de dragoste, în ciuda măsurilor luate de poeți de a presăra ici-colo termeni ca muncă (sau munci), veac de creșteri, luptă grea (...). Ce să mai spunem despre amintitele încercări ale tinerilor poeți Rău și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aceste „mobiluri” Își au originea tot În pulsiunile supraeului, de natura lor depinzând d orientarea către formarea sau dezvoltarea unui anumit tip psihomoral. Aceste mobiluri sunt următoarele: aă nevoia de a avea, de a acumula pentru sine, care corespunde egoismului, egocentrismului persoanei; bă nevoia de a oferi, mergând chiar până la sacrificiul de sine, care corespunde altruismului, deschiderii individului către ceilalți; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a evada, dorința de căutare sunt proprii acțiunilor idealiste; dă nevoia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
malefic, Își urmăresc ca, dincolo de propria viață, să schimbe chiar „viața lumii”, după propriul lor model. bă Spiritele reci corespund unor persoane insensibile, Închise, cu tendință la autoizolare, necomunicative, distante, necooperante. Ele se reduc la propriile interese, legate de un egocentrism foarte pronunțat. Față de ceilalți, și față lume, afișează o atitudine de mizantropie. că Spiritele pesimiste se caracterizează prin refuzul de a recunoaște valorile pozitive ale propriei persoane și ale vieții lor; sunt Înclinați să vadă totul În culori sumbre, fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
victime. Pot să zic asta pentru că am reînviat: «Pentru ce a fost nevoie ca ei să moară?» Asahara ar putea spune: «Eu nu știu nimic. Discipolii mei au făcut-o!». Ce porcărie! Să omori oamenii ca pe niște viermi, din egocentrism sau din simplu capriciu. De neiertat! Mă rog ca sufletele celor sacrificați să se odihnească în pace.“ „Pentru că lucrez în cadrul Forțelor de Autoapărare Japoneze știu câte ceva despre gazul sarin“ Ishino Kōzō ( 39 de ani) Domnul Ishino a absolvit Academia Forțelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
o artă de calitate, o dețin și pe aceea de persoane care calcă strâmb: care dau dovadă de o spectaculoasă deficiență de caracter sau de atitudine civică, de o slăbiciune sau o înclinație ce ar putea fi interpretate romantic - un egocentrism extrem, infidelitate conjugală, surzenie, orbire, o sete devastatoare, o tuse mortală, o atracție pentru prostituate, o predispoziție pentru adulter la scară mare sau pentru incest, o dependență, certificată sau necertificată, de opium, de sodomie și așa mai departe, Dumnezeu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
mă asigur că ceea ce o preocupă pe ea atît de mult este unul și același lucru cu cel În căutarea căruia e fratele ei. Parcă mi-ar fi ghicit gîndurile. RÎse disprețuitor. — Nu-l iert. Nu-i mai pot suporta egocentrismul. Și un criminal plătește pentru faptele sale. Dacă nu joacă cinstit, cum să-l iert ? A zis că sora mea nu-i decît pe jumătate femeie. Tipul e ciudat... N-are decît, dar dacă nu respectă regulile jocului... Îl fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nu-s decât cei care apar În Vogue; eu n-am cunoscut pe nici unul al cărui atelier să nu fie o văgăună nenorocită - cu excepția celor obsedați de curățenie - și a cărui artă să nu sufere de o vagă tendință de egocentrism. Poate ar fi nimerit să iau o sticlă de vin bun, ca să o servesc cu ceva de băut. Nu, dacă e Într-adevăr americană, va crede că sunt alcoolică pentru că beau după-amiaza. Cu ce-ar trebui să mă Îmbrac? Aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
salva capacitatea disensiunii, energia morală și spațiul politic al protestului. Pronunțarea cuvântului «eu» este astăzi, conform lui Lévy, un act de dizidență; ca să-l pronunți trebuie să ai curaj. Nu este vorba totuși de un protest solipsist, îndreptat spre un egocentrism aristocrat. Chiar și atunci când intelectualul pare că se separe de mase, când refuză să fie interpret, pentru că nu este de acord cu eticheta de raționalizator al simțirii comune, o face și în interesul maselor, în încercarea de a o salva
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
psyche-ului său. George avea acum impresia că își privise situația lui într-o lumină „cu totul falsă și irațională, și că schițase o imagine cu totul artificială a fostului său profesor. „Într-un fel, își spunea el, totul provine din egocentrism, eu sunt un solipsist, îmi imaginez că John Robert se gândește întruna la mine, că mă urăște și mă disprețuiește deliberat, ca și cum una dintre preocupările lui majore ar fi să creeze o vastă și complexă barieră între el și mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]