268 matches
-
lacul Hailborn în anul 1230 și a fost pescuită în anul 1497. Lungimea știucii era de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar ce a trăit circa 200 ani, într-un eleșteu de lângă Moscova. În anul 1794, când s-a cutățat eleșteul, a fost pescuită o știucă cu un inel de aur trecut prin opercul. Pe inel se putea citi,,a fost marcată de țarul Boris Fiodorovici ''(Boris Godunov), care a domnit
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
anul 1497. Lungimea știucii era de 6,27 metri iar greutatea de 129,2 kg. Pe locul doi se situează un exemplar ce a trăit circa 200 ani, într-un eleșteu de lângă Moscova. În anul 1794, când s-a cutățat eleșteul, a fost pescuită o știucă cu un inel de aur trecut prin opercul. Pe inel se putea citi,,a fost marcată de țarul Boris Fiodorovici ''(Boris Godunov), care a domnit între anii 1598 - 1605. Locul trei îl ocupă un exemplar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Deși pare atât de dizgrațioasă, este o creatură de basm. Tocmai de dragul visului am prins într-o zi o broască și am închis-o într-un borcan (pe vremea aceea locuiam la țară, într-o casă aflată în vecinătatea unui eleșteu și a unui lan de porumb). Cu borcanul tronând pe birou, am putut observa în voie acest animal atât de diferit de noi din punct de vedere morfologic, predispus la metamorfoze și versat, după cum bine știm, în meteorologie. Văzând un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
F.A. Wickenhauser) 11. Lista moșiilor mănăstirești din Bucovina Mănăstirea Moldovița: Vama, Ținutul Suceava; familii de vecini - 174; arendat pe 3 ani, în 1784, împreună cu Frumosul lui Anghelache din Câmpulung cu suma de 600 florini.La Vama era o moară, un eleșteu. (Vol.XII, Doc. 21, p. 68, Cernăuți, 21 ianuarie 1784) III. 1. Evoluția satului Vama în timpul stăpânirii habsbur g ice. Unele aspecte ale dezvoltării economice Polarizarea centrelor de interes pentru Bucovina petrecută în ultimul timp în afara granițelor noastre, la Ausburg
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care a recurs la pictura pompeiană pentru rezolvarea problemei formelor comice antice, descrie, de pildă, două asemenea fresce, așezate una în fața celeilalte: într-una este înfățișată Andromeda, salvată de Perseu, în cea opusă o femeie goală, scăldându-se într-un eleșteu, pe trupul căreia se încolăcise un șarpe; în ajutorul ei aleargă țărani cu bâte și pietre. Acesta este un evident travesti parodic al primei scene mitologice. Subiectul mitului este transferat în realitatea prozaică. Perseu este înlocuit de țăranii cu arme
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
era pasărea care țopăia Înaintea fiului ei, apoi tinerii merg la popă și se cunună. Zâna Îl duce pe fecior Într-o pădure, ca să-i arate bordeiul În care locuiește ea, de fapt, un palat ce se află În mijlocul unui eleșteu fermecat. Îi spune lui Ion că trebuie să scape de farmecele unei vrăjitoare, al cărei fecior a vrut să se-nsoare cu ea. Zâna n-a acceptat pentru că tu ești ursitul meu și vei fi pentru totdeauna. În basmul Zâna
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
către păduri și în locuri mai puțin fertile-cu dealuri și văi (ex. satul Vatra, satul Mlenăuți și Hudești-Lupeni). Un uric din 13 decembrie 1421 prin care Alexandru cel Bun dăruie „fostei sale soții Ringala Cneaghina unele cătune, sate, târguri, eleșteie și alte bunuri cât va trăi aceasta. în document este menționat prima dată numele panului Gudici (Hudici) vornic. Fiind unul dintre principalii boieri în divanul domnesc, numele lui Petru Hudici, fiul lui Druja Hudici este menționat în toate uricile date
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sasul voievod a întărit boierilor Ieremia Movilă, mare vornic și Simion Movilă, paharnic „drept ocinile și moșiile lor din uricile ce le-au avut de baștină și de cumpărătură... satul Hudinții cu case pe Bașeu și cu mori și cu eleșteie și cu poieni de fânaț ce se numesc Baranca, cu bălți de pește pe Prut în ținutul Dorohoiului. Ca loc este consemnat și de către D. Cantemir pe harta din „Descriptio Moldavae. în catagrafia pe 1772-1773 este înregistrat „satul Baranca, proprietate
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se mai sinchisea de felul cum îi arăta părul, și un bigudiu uitat atârna la capătul unei șuvițe răsucite. Fața îi era uscată, uscată, cu excepția buzelor nefardate pe care și le umezea cu limba, și a ochilor albaștri, acele eleștee straniu atemporale, care se umpluseră dintr-o dată de lacrimi reținute. Își mișcă umărul, degajându-se ușor din strânsoarea mea, iar eu am lăsat-o să se îndepărteze. Pentru prima oară de la revederea noastră îi studiasem cu atenție chipul și încercam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
unele dintre pietricelele mai plate, care săltau la suprafață; numai că fluxul era prea puternic ca să poată sări departe. Urmărind pietrele plutitoare am simțit o chinuitoare strângere de inimă, pentru că mi-am amintit că jucam jocul ăsta cu Hartley, pe eleșteul de lângă casa noastră. Ea era mai iscusită decât mine. I-am răspuns: — Ce spui tu sună inteligent, dar e găunos. Dragostea preface genul ăsta de psihologie sterilă într-un nonsens. Se pare că tu nu ești în stare să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
curând... voi aștepta... și pe urmă... pur și simplu voi lua lucrurile de la început. — Adică planul tău de salvare? — Da. Și încetează să mai arunci pietrele astea. — Iartă-mă, zise James. Nu-ți aduci aminte, obișnuiam să zvârlim pietricele pe eleșteul de lângă Shaxton, când veneai în vizită cu unchiul Adam și mătușa Marian. Am datoria să aștept. Va veni la mine, aici. Ea e parte din mine, nu e un capriciu sau un vis. Când cunoști pe cineva din copilărie, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întreaga familie care mergea în șir indian după care dispăreau prin gardul viu, în pădurice. Într-o altă latură a parcului, într-o pantă, exista un izvor care era amenajat ca o cascadă iar apa se aduna într-un mic eleșteu cu papură și trestie, lângă care se mai găsea o salcie bătrână cu scorbură, vreo trei mesteceni și multe flori sălbatice. În acest loc uitai de timp și de tine trăind clipe ireale. Acest loc atât de pitoresc se găsea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Herăstrăului (Calea Dorobanților de azi) până „unde se află două stindarde, lângă podișor“; în primăvara anului 1871 antreprenorul ei devenise un Simionescu Ștefan, care își anunța clienții că a amenajat grădina „cu mult gust“, invitându-i stăruitor s-o viziteze: „Eleșteul Herăstrău - preciza el - cade în partea acestei grădine și oferă privirilor cel mai superb aspect. În curând barce pentru escursiuni pe eleșteu vor fi puse la dispozițiunea vizitatorilor“ (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 235. Grădina
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ștefan, care își anunța clienții că a amenajat grădina „cu mult gust“, invitându-i stăruitor s-o viziteze: „Eleșteul Herăstrău - preciza el - cade în partea acestei grădine și oferă privirilor cel mai superb aspect. În curând barce pentru escursiuni pe eleșteu vor fi puse la dispozițiunea vizitatorilor“ (TEL., an. I, nr. 37, 16 mai 1871, p. 4). 235. Grădina Zdrafcu se afla pe malul Dâmboviței, mai sus de actuala Facultate de Drept, aproximativ pe locul pe care s-a ridicat clădirea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Piața Amzei 128 hanul: Constantin-Vodă 117; Ivanciu Gherasim 122; Greci 147; Manuc 128, 130, 218, 303, (hotel și restau rant) Leon Mercuș 119, 398; lui Niculcea 123; Șerban-Vodă 123, 146; Zlătari 117, 118, 131133, 146 Heliade (grădina): 400 Herăstrău („eleșteul Herăstrău“; lacul): 136 Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău): 136 Herăstrăul Vechi (grădina): 140, 380, 420 Hotelul: d’Angleterre 129; de Atena 130; Athénée Palace 116, 122; Avram 130, 179, 182, 183; Bristol 125, 127; Broft (Grand Hotel Broft) 120
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încălzire a aerului și solului, datorită creșterii cantității de CO2 din atmosferă; tinde să devină global la nivelul atmosferei, dacă nu se iau măsuri pentru reducerea cantității de CO2 eliminat în aer. EFLUENT poluant industrial sub formă lichidă sau gazoasă. ELEȘTEU lac mic folosit pentru creșterea peștilor; sinonim: eleșteu. EMBARGO ansamblu de măsuri restrictive privind circulația mărfurilor, împotriva unui stat aflat în stare de război, care a încălcat legile internaționale. EMISFERĂ jumătate din globul terestru; există patru emisfere: nordică și sudică
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de CO2 din atmosferă; tinde să devină global la nivelul atmosferei, dacă nu se iau măsuri pentru reducerea cantității de CO2 eliminat în aer. EFLUENT poluant industrial sub formă lichidă sau gazoasă. ELEȘTEU lac mic folosit pentru creșterea peștilor; sinonim: eleșteu. EMBARGO ansamblu de măsuri restrictive privind circulația mărfurilor, împotriva unui stat aflat în stare de război, care a încălcat legile internaționale. EMISFERĂ jumătate din globul terestru; există patru emisfere: nordică și sudică (împărțite de Ecuator), vestică și estică (împărțite de
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de material steril rezultat în urma activităților de exploatare minieră sau după procese industriale (procese siderurgice și termoenergetice); are diferite forme: movilă, terasă, piramidă, ș.a. HAMADĂ platou stâncos în regiunile deșertice, ușor înclinat, de pe care vântul a spulberat nisipul. HELEȘTEU vezi ELEȘTEU. HELIOCENTRALĂ uzină electrică cu ajutorul căreia se pune în valoare energia solară. HELIU element chimic important care intră în alcătuirea stelelor, alături de hidrogen; este foarte ușor și inflamabil. HERMELINĂ mamifer carnivor, asemănător cu nevăstuica, ce trăiește în pădurea de conifere (taigaua
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
intra în proiectele de viață ale cajvanenilor. Versatili, uliseici, puși pe supraviețuire coûte que coûte și vaille que vaille, astfel erau cajvanienii p-atunci./.../ Treceau și Dunărea, în înot spre USA, dacă era cazul, după ce se antrenau, cu pneuri, pe eleșteul din fundul grădinii./.../ Găsești un căjvănar și în fundul mării, glăsuiau altădată invidioșii+ puturoșii din satele vecine. (Op. cit., 11, sublinierea îmi aparține). Observația lui Master X Soluția nu era tocmai originală (o găseau în cărțile de istorie) iar stratagema antrenării în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fie analizată în funcție de o acțiune, de o mișcare, de un traiect. Se înțelege mai bine de ce "călătoriile îi formează pe tineri" și de ce "ideile vin din mers". De ce vederea unui torent este mai stimulativă pentru spirit ca aceea a unui eleșteu. Nu avem, dincolo de toate, o concepție vehiculară asupra vehiculului, așa cum vechii umaniști au o concepție instrumentală asupra comunicării. Studiul mentalităților, ca și cel al genurilor literare și al științelor, a pus prea mult în valoare creierul și prea puțin picioarele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sălașe de țigani. - Să nu fie de deochi. Frumoasă avere! - Stii sper că, odată cu biserica, Vasile Lupu vodă a înființat un colegiu (1640), despre care Paul de Alep spune: „La o mică distanță de mănăstire...pe malul marelui lac numit eleșteu sau pescărie este magnificul colegiu numit depre numele lui Vasile Vodă - Scoala Vasiliană.” La această școală s-au adus dascăli străini, după cum se vede din zapisul din 2 aprilie 1656 (7164): „Io Gheorghie Stefan voievod...am citit privilegiul adus înaintea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dugheane, iarăși în Cizmărie, peste pod, și iarăși altâ pivnițâ, cu casâ și cu doao dughiane, tij în Cizmărie. Așijderia și casâ cu loc cu tot...și cu trei locuri de casă în fundul ogrăzii, și cu altă casâ...și un eleșteu ce l-am făcut din pajiște.” Ei, ce părere ai, dragule, de averea pe care a agonisit-o această mănăstire în prea scurtă vreme? - Nici nu știu ce să spun, mărite Spirit. Stau și mă întreb cum administrau asemenea avere niște călugări
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și am iertat acest sat...de toate dabilele.” Si nu s-a oprit aici. La 12 dec.1627 (7136), Barnovschi vodă face o nouă danie, mai bogată de această dată. El spune: „Si iar, satul Sipotili, în ținutul Hârlăului, cu eleșteu și cu moară în Miletin și cu vii în țarină și cu 300 de oi de goștină (dare pe vite), și cu 300 de mascuri (porci castrați) la goștină, și cu 300 de stupi la desetină (zeciuială de stupi)...Si
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a sulițașului, și cu soru-mea Drăgana, și ficiorii mei, cu nepoții Neagului sulițașul...scriem și mărturisim...cum noi...am datu sfintii mănăstiri ce se cheamă la Dealul Mare, în Codrul Iașilor...am dat o moșie, o prisacă cu pomeți, cu eleșteu cu tot.” - Cum se vede treaba, avea dreptate Nicolae Iorga când spunea: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn...” dar nu știm cine era ctitorul. Desigur, nu Iane Hadâmbul, care primește acest loc abia la 7 feb.1659
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
roman își pierdea soția el și-ar fi putut lua în căsătorie „vreo nevastă din acel neam”, ambele situații constituind prilejuri de „strecurare în graiul romanilor a vreunui cuvânt de-al băștinașilor”. Această explicație ar avea-o cuvintele stejar, pădure, eleșteu, cărare, grăiesc, privesc, nemeresc (DM, p. 365). De observat însă că elementele autohtone, deși sunt cele mai vechi, nu sunt luate ca parte constitutivă a unei limbi noi. În lipsa imaginii evolutive a limbii, Cantemir grupează elementele dacice la un loc
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]