1,054 matches
-
cu un risc crescut de boală coronariană, la fel și antecedentele de accident vascular sau boală arterială periferică. Prezența acestora semnifică, în esență, afectare aterosclerotică polivasculară. Pacienților vârstnici cu HTA și diabet ar trebui să li se efectueze de rutină electrocardiograma periodic, pentru identificarea semnelor de necroză miocardică asimptomatică clinic. La pacientul vârstnic cu boală coronariană, o combinație între frecvența cardiacă crescută, hipertrofie ventriculară stângă electrocardiografic sau cardiomegalie pe radiografia toracică, scăderea capacității vitale semnifică cel mai adesea prezența insuficienței cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
4 apar mai frecvent, consecința disfuncției ventriculare stângi preexistente sau instalate acut. Prezența unui suflu sistolic sau a frecăturii pericardice, expresia complicațiilor infarctului de miocard, se obiectivează cu o frecvență asemănătoare la vârstnic față de pacientul tânăr cu STEMI (14,17). Electrocardiograma (ECG) are atât rol diagnostic, cât și în estimarea cantității de miocard la risc. Undele T negative și blocul de ramură stângă tind să fie mai frecvente la pacienții vârstnici, dar fără semnificație statistică (11). Biomarkerii serici fac parte din
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor metode ima- gistice față de testarea standard. Din acest punct de vedere, trebuie făcută o distincție între cercetările care arată statistic avantajul metodelor imagistice față de electrocardiograma de efort aplicată singură și cercetările care demonstrează că metodele imagistice ar putea schimba practica (de exemplu, prin reclasificarea pacienților din grupul de risc moderat în cel de risc scăzut sau înalt). Datorită simplității sale și a costului redus, testul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de exemplu, prin reclasificarea pacienților din grupul de risc moderat în cel de risc scăzut sau înalt). Datorită simplității sale și a costului redus, testul de efort standard la covorul rulant rămâne cel mai rezonabil test aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în cuantificarea, mai departe, a riscului. Dacă aceste metode vor arăta imagini de perfuzie miocardică normale sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
poate să fie normală în prezența insuficienței cardiace. Modificările urinare (hematuria microscopică, proteinuria, cilindrii hematici și bacteriuria) și modificările imunologice (prezența factorului reumatoid, scăderea complementului seric și complexele imune circulante) sunt prezente la vârstnicii cu EI. Apariția blocurilor atrioventriculare pe electrocardiogramă este sugestivă pentru formarea unui abces pe septul interventricular. EI de cord drept, frecvent asociată stimulatoarelor și defibrilatoarelor cardiace, are manifestări clinice predominant respiratorii (datorită emboliilor pulmonare) și reumatologice, iar la examenul radiologic apar opacități rotunde, infiltrate multiple care cavitează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul rezultatelor fals pozitive poate fi redus prin excluderea de la testul de efort a pacienților care au o electrocardiogramă de repaus cu modificări ce se pretează la confuzii (3). În acord cu recomandările European Society of Cardiology din 2013, testul de efort la vârstnici rămâne deosebit de important și trebuie efectuat ca prim pas în evaluarea pacientului vârstnic cu boală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor metode imagistice, față de testarea standard. Din acest punct de vedere, trebuie făcută distincție între cercetările care arată statistic avantajul metodelor imagistice, față de electrocardiograma de efort aplicată singură, și cercetările care demonstrează că metodele imagistice ar putea schimba practica (de exemplu, prin reclasificarea pacienților din grupa de risc moderat în cea de risc scăzut sau înalt). Datorită simplității sale și a costului redus, testul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de exemplu, prin reclasificarea pacienților din grupa de risc moderat în cea de risc scăzut sau înalt). Datorită simplității sale și a costului redus, testul de efort standard la covorul rulant rămâne cel mai rezonabil test aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă (ECG) de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în evaluarea ulterioară a riscului. Dacă se documentează imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
exagerat de alcool, ischemie miocardică, oboseală extremă, febră, anxietate. ESV iau naștere în miocardul ventricular și se extind către ventriculul controlateral prin intermediul miocitelor, pe căi de conducere nespecifice (3). La pacienții la care întâlnim mai mult de o ESV pe electrocardiograma de repaus, efectuată de rutină, ne putem gândi la probabilitatea existenței unei afectări cardiace subiacente sau la un risc crescut de pro - ducere a acesteia în viitor (tabelul 30.1). La voluntarii sănătoși din trialul BLSA (Baltimore Longitudinal Study on
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
izoelectrice. El reprezintă o urgență majoră deoarece degenerează în FV. Dacă nu se identifică o cauză reversibilă de declanșare, pacientul are indicație de implantare a unui ICD pentru prevenția morții subite (11). 30.6. Fibrilația ventriculară FV este caracterizată pe electrocardiogramă de o activitate electrică total haotică a ventriculilor, fără a distinge complexe individuale de o anumită morfologie, durată sau amplitudine și care nu generează debit cardiac. Împreună cu activitatea electrică fără puls și asistola, este o formă de stop cardiac. FV
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
carotidian are aspect parvus et tardus. La bolnavii vârstnici, multe dintre semnele clasice de stenoză aortică nu sunt prezente, ceea ce face ca diagnosticul să fie dificil de stabilit numai în urma examenului obiectiv. De aceea, testele non-invazive sunt importante pentru diagnostic. Electrocardiograma este aproape întotdeauna anormală la pacienții cu stenoză aortică semnificativă. 80-90% dintre bolnavi au semne de HVS și tulburări de repolarizare (28). Radiografia toracică la bolnavii vârstnici cu stenoză aortică poate revela cardiomegalie ușoară, semne de congestie venoasă pulmonară, dilatarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
sunt evidente întărirea zgomotului 2 în focarul pulmonarei, suflul sistolic de regurgitare tricuspidiană, audibil în spațiul V, parasternal stâng, galopul ventricular drept. În stadiile avansate apar cianoza, distensia venelor jugulare, hepatomegalia de stază și edemele periferice (30). 33.4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți. În general, electrocardiograma (ECG) are
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
4.2. Electrocardiograma Suprasolicitarea ventriculară dreaptă și dilatarea atriului drept (AD) sunt principalele modificări. La vârstnici cu HTPA, hipertrofia ventriculară dreaptă poate fi prezentă într un procent de 87%, iar deviația axială dreaptă la aproximativ 79% dintre pacienți. În general, electrocardiograma (ECG) are o sensibilitate de 55% și o specificitate de 70% pentru diagnosticul HTP (1). La vârstnici, indiferent de etiologia HTP, un factor de agravare a bolii este frecvența mai mare a tulburărilor de ritm, mai ales a FA. La
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
80 de ani;la pacienții vârstnici și foarte vârstnici, insuficiența cardiacă și boala renală reprezentată prin clearance-ul creatininei sub 30 ml/min sunt mult mai frecvent întâlnite;pacienții peste 70 de ani tind să se prezinte cu modificări semnificative ale electrocardiogramei (ECG) și cu enzime de necroză miocardică. Toți acești factori încadrează pacienții în grupul celor cu risc ridicat. De asemenea, ca și în alte meta-analize, se observă că managementul invaziv al pacienților cu NSTE -ACS scade odată cu vârsta, astfel că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
Intensivă, urmărindu-se următorii parametri: respiratori (frecvența respiratorie, concentrația oxigenului și bioxidului de carbon în sângele arterial, saturația în oxigen a sângelui arterial), hemodinamici (alura ventriculară, frecvența pulsului radial, tensiunea arterială sistemică, presiunea venoasă centrală, presiunea în capilarul pulmonar, traseul electrocardiogramei), constantele biologice, temperatura, diureza, aspirația gastrică, tranzitul intestinal, drenajul abdominal sau pleural. Ca obiective terapeutice în secția de ATI pot fi enumerate: reechilibrarea volemică, hidro-electrolitică, acido-bazică și metabolică; tratamentul infecției; prevenirea insuficienței cardio-respiratorii; prevenirea insuficienței hepatice și renale; prevenirea tulburărilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
tumori carcinoide sugerată imagistic, dar nu și dovedită histopatologic, la un pacient cu sindrom Cushing cu secreție de ACTH în afara axului hipofizo-hipotalamic. Scăderea ACTH-ului plasmatic la 10-15 minute după îndepărtarea tumorii constituie succesul terapeutic. Alte investigații paraclinice utile sunt: electrocardiograma (evaluarea globală a funcției cardiace), ecocardiografia (pentru depistarea leziunilor cardiace, în special ale cordului drept, precum și prezența lichidului în pericard), ecografia abdominală (pentru a decela eventuale metastaze hepatice, suprarenaliene etc.), ecografia transesofagi-ană (evaluarea ganglionilor limfatici mediastinali). Metode invazive de diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
hipoxie și hiperinflație pulmonară în timpul ventilației mecanice, în special în timpul ventilației pe plămân unic [10]. Administrarea inhalatorie de oxid nitric, reduce hiperinflația dinamică și hipercapnia [11]. Postoperator, toți pacienții sunt internați în serviciul de terapie intensivă (ATI), fiind monitorizați permanent: electrocardiograma, presiunea arterială sistemică, și pulmonară și oximetria sângelui arterial și venos. În caz de evoluție normală trezirea și extubarea se va face precoce; la pacienții operați pentru boli pulmonare vasculare detubarea nu se va face precipitat. Timpul mediu de intubație
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLEMENS AIGNER, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92112_a_92607]
-
care litiaza se Însoțește de infecție urinară Înaltă. 5. Examenul de urină și urocultura. Prezența cristalelor de calculi va fi semnalată de acest examen, iar urocultura va certifica prezența infecției urinare propriu-zise (pielonefrita acută litiazică) sau a bacteriuriei asimptomatice. 6. Electrocardiograma este o investigație obligatorie la pacientul trecut de 40 de ani și, mai ales, la cei cu antecedente de suferință cardiovasculară. Tulburările de ritm sau leziunile ischemice vor fi interpretate de cardiolog care va decide dacă este posibilă intervenția sau
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
proteinelor serice 24. Amilazemie 25. ASLO 26. Grup sanguin ABO și Rh 27. Anticorpi specifici antiRh Analize de urină: 1. Sumar de urină 2. Dozare glucoză 3. Urocultura (inclusiv cu antibiograma) IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față ± profil) 4. Ex. radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Ex. radiologic craniu în mai multe incidente
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129609_a_130938]
-
proteinelor serice 24. Amilazemie 25. ASLO 26. Grup sanguin ABO și Rh 27. Anticorpi specifici antiRh Analize de urină: 1. Sumar de urină 2. Dozare glucoză 3. Urocultura (inclusiv cu antibiograma) IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față ± profil) 4. Ex. radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Ex. radiologic craniu în mai multe incidente
NORME METODOLOGICE din 19 iulie 2000 DE APLICARE A CONTRACTULUI CADRU PRIVIND CONDIŢIILE ACORDĂRII ASISTENŢEI MEDICALE ÎN CADRUL SISTEMULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE PENTRU ANUL 2000 APROBAT PRIN HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 399/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129607_a_130936]
-
Anticorpi specifici antiRh 28. Proteine totale Analize de urina: 1. Sumar de urina 2. Dozare glucoza 3. Urocultura (inclusiv cu antibiograma) 4. Dozare proteine urinare IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Amprenta anală Examen microscopic în parazitologie Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală (abdomen + pelvis) 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față +/- profil) 4. Examen radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
Anticorpi specifici antiRh 28. Proteine totale Analize de urina: 1. Sumar de urina 2. Dozare glucoza 3. Urocultura (inclusiv cu antibiograma) 4. Dozare proteine urinare IDR la PPD Coprocultura Examen coproparazitologic Amprenta anală Examen microscopic în parazitologie Probe paraclinice: 1. Electrocardiograma 2. Ecografie generală (abdomen + pelvis) 3. Examen radiologic toracopulmonar (radioscopie, MRF sau radiografie față +/- profil) 4. Examen radiologic tract digestiv superior cu ajutorul substanței de contrast (inclusiv urmărirea tranzitului intestinal la nivelul colonului - pasaj anterograd) 5. Examen radiologic craniu în mai
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
de evaluare inițială cuprind: I Evaluarea clinică: istoric, examen fizic, măsurarea corectă a TA. ÎI. Evaluare de laborator: 1. Explorare inițială: examen de urină, hematocrit, creatinina și/sau uree sanguina, kaliemie, glicemie, colesterol, trigliceride, acid uric, ex. FO, rx. toracic, electrocardiograma, ecocardiograma. 2. Explorări speciale: urografie i.v., angiografie renală, cercetarea în urină a metanefrinelor sau AVM sau catecolaminelor sau dozarea catecolaminelor plasmatice, cercetarea ARP, dozarea cortizolului în urină de 24 ore. Complicațiile HTA: 1. Complicații vasculare: ateroscleroza, arteriopatia hipertensiva benigna
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cardiace vasculare sunt afecțiuni cu mare variabilitate de forma și complexitate, îmbrăcând aspecte clinice multiple Pentru aprecierea viciului anatomic, dar și a tulburărilor funcționale pe lângă un examen clinic competent, se impun efectuarea echocardiografiei (cu examen Doppler) a radiografiei cord-pulmon, a electrocardiogramei de repaus și dacă e posibil la efort, monitorizări ECG Holter, oximetrie, eventual cateterism cardiac, angiografie sau tehnici nucleare. Pe langă stabilirea corectă a diagnosticului clinic și funcțional al malformației, aceste examinări permit și aprecierea conduitei terapeutice, stabilirea indicației de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
imposibilitatea menținerii tonusului postural. Alte simptome sunt legate de o stare hemodinamica cardiacă anormală cu hipotensiune și/sau semne de insuficiență cardiacă, precum și semne generale că astenie pronunțată, intoleranță marcată la efort fizic, variații sugestive ale frecventei cardiace. 2. Modificările electrocardiogramei de repaus, de efort sau prin înregistrare Holter. 3. Fondul patogenic și posibilitatea asocierii unei cardiopatii sau altor boli care pot influența prognosticul. Tulb. de ritm și conducere cardiacă determinate de o cauză acută, tranzitorie (ischemica, inflamatorie, infecțioasă sau iatrogena
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]