1,905 matches
-
lecție de profundă simplitate și emoție autentică. *Text tradus din limba spaniolă. Preluat, cu acceptul autoarei și al revistei, din El Perseguidor. El vuelo de Ícaro, Tenerife, Spania, 17 noiembrie 2013, p. 4. ** Eugen Dorcescu, Las elegías de Bad Hofgastein - Elegiile de la Bad Hofgastein, ediție bilingvă, Traducere și prefață: Coriolano González Montañez; Text Coperta a IV-a: Andrés Sánchez Robayna; Coperta I: Fernando Sabido Sánchez - “Cristales del crepúsculo”, pictură abstractă, Editura Mirton, Timișoara, 2013. Referință Bibliografică: M. Cinta Montagut, Naturalețea emoției
M. CINTA MONTAGUT, NATURALEŢEA EMOŢIEI* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 by http://confluente.ro/M_cinta_montagut_naturalete_eugen_dorcescu_1388248007.html [Corola-blog/BlogPost/353353_a_354682]
-
de 19 ani, cerând-o în căsătorie, dar, îi despărțeau prejudecăți de ordin moral, realitatea senectuții și apoi refuzul părinților ei. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru, în septembrie 1823, poetul n-ar fi scris și tulburătoarea sa „Elegia de la Marienbad”, care este un zguduitor „cântec al dorului și al renunțării” (Tudor Vianu). Acest poem este o creație de vârf al liricii goetheene, și în același timp operă de referință a literaturii universale, poemul exprimând tragedia unui spirit care
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
goetheanismul scriitorului român, atât de teoretizat la noi, de la studiul lui H. Sanielevici, din „Noua revistă română” (nr.3, 1900), până la cărțile lui Ion Roman, din 1981, ori Zoe Dumitrescu Bușuleanga, în 1986, dedicate relațiilor lui Eminescu cu literatura germană. Elegia lui Goethe debutează sub semnul descoperirii iubirii pământene cu aceea divină, în geografia unui cosmos înghețat, ce oferă însă granița permanenței. Acest poem a fost scris pe o hârtie specială, încadrată într-o ramă de marochin roșu. Și i-a
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
sale genială. Este forma în principal de o înțelegere a discursului literar drept logos esențial, situație în raport cu care ideea de pretext se atomizează, deoarece poezia emană din străfundurile conștiinței. Numai într-o astfel de perspectivă devine limpede cum „Oda”, în comparație cu „Elegia” lui Goethe, trăiește în alt spațiu ideatic și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim prea puține lucruri comune între „Odă” și „Elegie”. De unde și constatarea unei la fel de puțin plauzibile înrâuriri a creației scriitorului german asupra operei eminesciene. Goethe era un bun teoretician al conceptului de lectură universală și al celui de literatură ocazională: „Toate poeziile mele sunt poezii ocazionale, inspirate din realitate
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
vanității și a banalului caduc, poeta levitează într-o lume pură, într-o suprarealitate afectivă imună și perenă, înflorind primăveri în suflet, prin temerară și generoasă iubire: „voi fi singurătatea mea unică” ... „trăind intens lângă moarte și mai ales iubind...” (Elegie pentru o singurătate”, p.49-50). Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458476241.html [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
mai ales iubind...” (Elegie pentru o singurătate”, p.49-50). Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită de vântul nestăvilit, asemeni iubitei „vântului turbat” din tablourile lui Gustav Klimt. Asemeni unei Preotese a iubirii, Ea apare oficiind în tăcere ceremonialul unui sublim erotism interior nebănuit
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458476241.html [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
pentru o singurătate”, p.49-50). Ca însăși Natura-mamă, personificare a feminității eterne, prin nesfârșita sete de iubire, Singurătatea, alter-ego pentru Psyche, apare într-o succesiune de figuri simbolice, fie ca Isis reînviindu-l pe Osiris în elegia „Călărețul fără cap (elegia unui vis)”, fie ca mitica preafrumoasă Psyche răpită de vântul nestăvilit, asemeni iubitei „vântului turbat” din tablourile lui Gustav Klimt. Asemeni unei Preotese a iubirii, Ea apare oficiind în tăcere ceremonialul unui sublim erotism interior nebănuit, în care iubitul și
„PAȘII SINGURĂTĂȚII” SAU PERIPLUL LUI PSYCHE ÎN CĂUTAREA IUBITULUI ÎN VISUL IUBIRII ETERNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458476241.html [Corola-blog/BlogPost/366142_a_367471]
-
liberación, al dolor, a la luz, una fiesta que se inicia en ti y acaba en ti, en ți, ser trágico y desgraciado, pero una fiesta tras la cual sigues dividido: en aire - llama, y abajo, sobre la tierra - ceniza. [*] Elegii, Ediciones Mirton, Timișoara, 2003 Traducción del rumâno Roșa Lentini y Eugen Dorcescu DORCESCU Eugen, Poeta, prosista, ensayista rumâno; miembro de la Unión de Escritores de Rumanía. Doctor en Letras. Ha publicado (obra poetica): Omul de cenu?? (El hombre de ceniza, L
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poemele_batr_eugen_dorcescu_1366605876.html [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
obra poetica): Omul de cenu?? (El hombre de ceniza, L'homme de cendre, The ashes mân), antología de autor que incluye los ocho libros de poesía, aparecidos entre 1972 y 2001, 2002; Biblicele (Las Bíblicas, Leș Bibliques, The biblicals), 2003; Elegii (Elegías, Elégies, Elegies), 2003; Moartea tatălui (La muerte del padre, La mort du père, The father's death), 2005; În Piață Central? (En la Plaza Central, Dans la Place Centrale, În the Central Square), 2007; Omul din oglind? (El hombre
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poemele_batr_eugen_dorcescu_1366605876.html [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă fixă”, cum este subintitulat volumul „Inscripții pe poarta Infernului” (PIM, Iași, 2015), întâlnim, în chiar limitele formulelor consacrate (haiku-uri, sonete, rondeluri, gazeluri, glossă, pantum), invocații poematice rarefiate de imn, elegie, cantilene - cu rezonanțe adânci: „Sunt scribul ciung ce-ncearcă transcrierea poverii Din sufletu-i becisnic și scund, de arlechin Cu mâna stângă numai - duhnind a mirt și vin Căci dreapta-i prăbușită spre stelele puzderii” (Sonet cu mâna stângă) Astfel
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
ar croi ei sandale." Horia Gane, Calm, pus deoparte, București, 2002 ) HORIA GANE Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România Citate din aprecieri critice: Nicolae Manolescu: Un poet remarcabil, fin și inventiv. Poeziile lui Horia Gane sunt un fel de elegii sau, mai bine, cum se spunea altădată, un fel de meditații lirice învăluite în tristețe că într-o pulbere strălucitoare. Se observă lesne scriitura caligrafica și extrem de precisă. Alte poezii conțin sugestia unui misterios univers personal, în fond utopic, cu
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
Românească, 1974; Plante gânditoare (poezii), Editura Cartea Românească, 1977, Melior (poeme), Editura Cartea Românească, 1981; Puntea de hartie (poeme), Editura Cartea Românească, 1986; Fragedă fire (poezii pentru copii), Editura Ion Creangă, 1990 Poeziile lui Horia Gane sunt un fel de elegii sau, mai bine, cum se spunea altădată, un fel de meditații lirice învăluite în tristețe că într-o pulbere strălucitoare. Se observă lesne scriitura caligrafica și extrem de precisă. Alte poezii conțin sugestia unui misterios univers personal, în fond utopic, cu
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
îi vorbește” (O amintire-n negură răzbate). Calde, luminoase, adeseori strălucitoare, poemele Alexandrei Mihalache induc o stare de liniște și pace interioară, ca o binecuvântare. Pentru poetă, „clipa e o candelă cerească” (Pe brațe de lumină). Autoarea folosește cuvinte specifice elegiilor: alean, făgăduințe, pe veci, cuvântă, aievea, năzuință ș.a. Și, ca să mai diversifice aria tematică, poeta a avut inspirația să scrie și un „Sonet patriei”; Din ochii însetați de biruință/ Căzură două lacrimi peste vreme,/ Aici e vatra dragostei supreme,/ Aici
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Ea este asociată, ca și toamna, cu plecarea, cu despărțirea: „Dar ai plecat cu ultima ninsoare” (Un vis tardiv). Corespondența stărilor cu anotimpurile este evidentă. În timp ce tainele „nasc din primăveri” (Taina unei taine); iar „amintirea-n ploaie se preface”. O elegie perfectă: „Singurătate”: „Mă plimb pe străzi la braț cu amintirea/ Și caut un motiv de-a exista,/ În fiecare nor îți văd privirea/ Și plouă cu tăceri pe rana mea.// Începe amintirea să vorbească,/ Mă mustră gândul c-ai ales
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1463420086.html [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Elegia XIV toamna-mbracă ramurile prin suflare colorită pune pe obraz doar frunze frumusețe nedospită. stropii ploii când apar printre păsări ciufulite zâmbetul își pun pe creangă cu-amintiri încremenite. înc-o zi și-o noapte iară vântul bate alergând, prin povestea
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_constanta_abalasei_donosa_1384421579.html [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
prin suflare colorită pune pe obraz doar frunze frumusețe nedospită. stropii ploii când apar printre păsări ciufulite zâmbetul își pun pe creangă cu-amintiri încremenite. înc-o zi și-o noapte iară vântul bate alergând, prin povestea codrului toamna, pleacă șchiopătând. Elegia XV ieri mi-ai dat o mângâiere azi, o pală mi-ai grăbit. să-i alunece-n tăcere inimii spre cumințit. lacrima mi-ai vrut cu rugă să-ți alunece prin față, iar iubirea mea-ndelungă rupta-i ca pe-
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_constanta_abalasei_donosa_1384421579.html [Corola-blog/BlogPost/363111_a_364440]
-
locul de întâlnire să fie acela în care „se-adună tălpile berii” („Zbor”). Beția reprezintă, în planul poeticii explicite, o forță modelatoare. Ea se aplică în interiorul unui program de creație ce survine ca o estetică distructivă. Ne amintim că în elegiile sale duineze, R.M. Rilke nota că „la început frumosul este teribil”. Estetica operaționalizată de A. Zisu se bazează pe ideea că frumusețea ucide: „Ascultă frumusețea cum ucide”. Arta este un pericol, iar efectul său este ucigător. Această frumusețe ucigătoare se
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/aurelian-zisu-o-estetica-a-toxicitatii-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
parfum de lumini și-au vibrat îndelung stejarii-n tulpini Doar pe zâmbetul tău am uitat un sărut vinovat ca un vis fără de început, în amurg, ce amurg ne topise sublim tresărirea în care nu va fi să mai fim ELEGIE LA STINGEREA SERII De parcă nu mai știm să ne strigăm ... Citește mai mult ÎNTOARCEREM-am întors dintr-un basm într-o clipă de dornu eram Făt-Frumos, nici vreun muritor,am lăsat peste voi un parfum de luminiși-au vibrat îndelung stejarii
NICOLAE NEGULESCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_negulescu/canal [Corola-blog/BlogPost/365281_a_366610]
-
literatură. Este reprezentat în culegerea de “Tălmăciri” cu unele poeme, traduse în limba română, din recenta sa carte La sombra y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010. “Mormântul lui Ioan al Crucii”; “Unei frunze uscate”; “O umbră”; “Madrid, pentru o elegie” - acesta fiind scris în urma teribilului accident feroviar: “Trec trenuri în martie înțesate de lacrimi, / cuvinte ori șoapte sub un cer adormit, / obraji grăbiți ce se întorc dintr-o data / amestec de fier în zori. / Claritatea sângelui. În crepuscul / s-au alipit
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/A_sti_sa_descifrezi_cu_inima_ganduri_si_sentimente_cronica_la_vol_eugen_dorcescu_talmaciri_.html [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
razele lunii ce-nlănțuie arborii "cu hamuri de-agint", un peisaj static, încremenit, ce va prinde viață odată cu venirea primăverii (probabil, revenirea iubitei), când mugurii prunului vor da în floare. Elemente de pastel se resimt și în versurile lui Carașca Tănase (Elegie de iarnă) în care prinde contur descrierea fragmentată a Tomisului, un peisaj marin în culori de alb, gri-albastru. În toate aceste tablouri sinestezia e la ea acasă. Dacă la Ioachim Boris, Mircea Marcel Petcu sau Alexa Gavril Bâle cromatica e
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
pe toți spre seară,/ ademenindu-i cu armonia de jos,/ unde se roagă o făclie de ceară./ Numai eu voi rămâne-n lumină/ cu cântecul, pasăre țipând între dinți -/ și-mi va curge din tâmple rășină:/ două pâraie fierbinți.” (Aproape elegie). George Corbu (România, scriitor, poet, epigramist, publicist), fiind considerat „personajul original”, este omul și acea creație literară despre care au scris foarte mulți oameni de cultură și știință, critici literari. Spre exemplu, Eugen Simion descrie personajul literar George Corbu în
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță, și Eminescu, întors de la înmormântarea mamei sale, o acuză de infidelitate. Scrie elegia:"Pierdută pentru mine zâmbind prin lume treci". 1877-10-12 Mihai Eminescu urma să se mute în capitală, la redacția ziarului Timpul, preluat de Titu Maiorescu. Socotea că trebuie curmata și legătura cu Veronica. Ea era soția unui om onorabil pe care
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_inclin_iubirii_lor_gheorghe_serbanescu_1389715227.html [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
leagă,/cu privirea noastră/naștem îngeri/ Te rog, copilărește cu mine,/Fiul meu”. În rest, vorba poetului: “Mereu mi se face dor/de metafore suprimate,/prea m-am umplut/de dulcețuri necoapte”. Cristina Ștefan este prezentă în antologie cu 12 elegii și trei poeme cu tematică diversă. Ea este cea care a făcut selecția textelor cuprinse în această antologie. Scrie o poezie lineară, curată, fără stridențe, încadrabilă undeva în categoria poeților nativ-sentimentali, dornici de evadare în infinitul livrescului: “Când îngerul respiră
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
niciun lup la pândă./ Pastel pe clipa-n orologiu/Împresură culori lichide/ Și liniștea prin vene doarme/Cu stele-n spații vide./ E o absență de zefire/ E o uitare inversată/ Pe viața însăși amânată/ Din noi rămâne doar iubirea” (“Elegia a patra”, pag. 383). Viorel Gongu, poet cerebrar, se desfășoară cu aceeași dezinvoltură strunită în vers clasic sau în vers alb. Posedă o vădită experiență lirică, iar tematica poemelor e de o diversitate care confirmă că avem de-a face
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_ii.html [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]