KorAP: Find »[drukola/base=elină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...13 >

314 matches

Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

culoarea, compoziția, plasarea obiectelor în spațiu. Fotografiile sale au ca subiect principal cotidianul, experiența de zi cu zi a artistei (momente cu prietenii săi, aspecte din călătorii, orașul în care locuiește). Stilurile preponderente sunt peisagistica și portretistica. Prin arta sa, Elina Brotherus își dorește să caute acel detaliu semnificativ, dar și frumosul care e, însă, atât de subiectiv în ceea ce privește arta contemporană 326. Ministerul Culturii și Cultelor a găzduit vernisajul expoziției de fotografie finlandeză Pădurea mea. Cei care au expus au fost

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
societatea finlandeză, pădurea ocupă un loc cu totul special fiind totodată și elementul care a dus la construirea identității acesteia. Expoziția a avut loc pe data de 5 septembrie și s-a bucurat de sprijinul Ambasadei Finlandei la București 327. Elina Brotherus, Aino Kannisto, Sanna Kannisto, Fanni Nieni-Junkola și Salla Tykkä sunt cinci tinere artiste finlandeze care au expus la MNAC, într-o expoziție colectivă sub numele de Self-Timer. Artistele au încercat să transpună în lucrările lor viața de zi cu

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
din repertoriul celor de la Creedence Clearwater Revival)"644. Artfair, articol semnat de Mihaela Velea, discută despre Galeria Arta din Craiova. Această galerie, spațiu dedicat expunerii operelor artiștilor UAP, are la început de an un proiect expozițional grandios, prezentat de artiștii Elina Maria Laukkarinen din Finlanda și Mircea Cîrtog din România. Elina Maria Laukkarinen a studiat la Institutul de Design al Universității din Lahti, Studii Aplicate, secția Fotografie. Tema expoziției realizate de cei doi poartă numele de Lumea noastră. Se mai precizează

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
semnat de Mihaela Velea, discută despre Galeria Arta din Craiova. Această galerie, spațiu dedicat expunerii operelor artiștilor UAP, are la început de an un proiect expozițional grandios, prezentat de artiștii Elina Maria Laukkarinen din Finlanda și Mircea Cîrtog din România. Elina Maria Laukkarinen a studiat la Institutul de Design al Universității din Lahti, Studii Aplicate, secția Fotografie. Tema expoziției realizate de cei doi poartă numele de Lumea noastră. Se mai precizează faptul că "lucrările expuse fac o succintă trecere între cadrele

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
realizate de cei doi poartă numele de Lumea noastră. Se mai precizează faptul că "lucrările expuse fac o succintă trecere între cadrele "generale" (la Mircea Cîrtog - care prezintă aici încercări de inovație în grafică) și cele cu nuanțe personale (la Elina Maria Laukkarinen)"645. Gheorghe Fabian prezintă în articolul Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene un eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
24-25. Tuulio, Tyyni, Pasărea cea mică (schiță), traducere de A. G. Stino, în "Cuget clar", an I, nr. 48, 9 iun. 1937, p. 760. Tyyni, Aale, Ploaia, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 27. Vaara, Elina, Lampa de alabastru și Cântec al zăpezii topindu-se, traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, pp. 27; 31. Vala, Katri, Oaza, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 29. Viita, Lauri

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
p. 22. Suomela-Salmi, Eija, "Columna" - vingt ans, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 5. Suomela-Salmi, Eija, 30 ans de l'enseignement de la langue et culture roumaine à l'université de Turku, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 5. Syrjänen, Elina, Cursurile de vară de la universitatea din Timișoara, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 42. Syrjänen, Elina; Tuula T. Teiri, Limbajul lui M. Sorescu și dificultățile traducerii, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 23. Teiri, Tuula T., Noi și

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
30 ans de l'enseignement de la langue et culture roumaine à l'université de Turku, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 5. Syrjänen, Elina, Cursurile de vară de la universitatea din Timișoara, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 42. Syrjänen, Elina; Tuula T. Teiri, Limbajul lui M. Sorescu și dificultățile traducerii, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 23. Teiri, Tuula T., Noi și Eminescu, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 5. Uuttu, Kari, Colecția de muzică românească de la Valkeakoski

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
1944. Sadoveanu, Mihail, Mitrea Cocor, Helsinki, Kansankulttuuri, 1953 (traducere nemenționată; prefață nesemnată). Sadoveanu, Mihail, Kertomuksia (Povestiri), traducere (din limba rusă) de E. Salo, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1955. Sadoveanu, Mihail, Kukkasaari (Nada florilor), traducere (din limba rusă) de Elina Timonen, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike, 1959 (prefață nesemnată). Stancu, Zaharia, Älä unohda, Darie, (Desculț), traducere de Elvi Sinervo, Helsinki, Kansankulttuuri, 1957. Stancu, Zaharia, Leikki nimeltä sota (Jocul cu moartea), traducere (din limba suedeză) de Pentti Vasara, Helsinki, Otava

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Vultur), Tästä päivästä lähtien (Începând de azi) și Ilmestys (Revelație), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 27-29. *** Miorița, traducere de Pirjo Thorel, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 44. *** Miorița, traducere de Matti Miestamo și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 11, dec. 1997, p. 32. Păunescu, Adrian, Siemet kuin kranatteja (Boabele ca niște grenade), traducere de W. Hirsch, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 38. Petrescu, Camil, Viimeinen rakkauden yö, ensimäinen sotayö (Ultima noapte de

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
pp. 36-39. Sorescu, Marin, Sidoin (Am legat...), Pilvet (Norii), Vihreä lehti (Foaie verde) și Šakki (Șah), traducere de Tuula T. Teiri, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, pp. 30-32. Sorescu, Marin, Joona (Iona - fragment), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 24. Sorescu, Marin, Joona (Iona, actul III și IV), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 14. Stanca, Radu, Argonautti (Argonautica), traducere de Adriana Stîngă

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
13, sept. 1999, pp. 30-32. Sorescu, Marin, Joona (Iona - fragment), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 24. Sorescu, Marin, Joona (Iona, actul III și IV), traducere de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 14. Stanca, Radu, Argonautti (Argonautica), traducere de Adriana Stîngă și Anja Haaparanta, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 11. Stancu, Zaharia, Paljain jaloin (Desculț) și Isänmaa (Patria), traducere de Pirjo Raiskila, în

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Reprezentarea vizuală a sacrului, Adrian Stoleriu Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani Studii irlandeze, Codruț Constantinescu The concentration of media ownership in România, Adina Baya New media. Rolul new media în campania prezidențială din 2009, Ionela Carmen Boșoteanu 1 Moartea Elinei (trad. n.) 2 Balada episcopului Henrik (trad.n.). 3 Hemmingius traduce din latină în finlandeză unul dintre poemele conținute aici, In Vernali tempore, și îl intitulează Keväst ja kesäst (De primăvară și vară): Kylmän talven taucoman/ Päevän penseys soima/Vilun

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
top 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 33. 475 În original Püha Tõnu kiusamine. 476 TIFF - top 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 213, 16-31 iulie 2011, p. 34. 477 Regia Elina Talvensaari. 478 Ioan-Pavel Azap, BIEFF 2011, în "Tribuna", serie nouă, an X, nr. 223, 16-31 decembrie 2011, p. 34. 479 Francisc Laszlo, Care-i "baiul" cu "țiganii"?, în "Tribuna", serie nouă, an VI, nr. 114, 1-15 iunie 2007, p. 12

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607

dar Dabijoae, soacra Ducăi Vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi [Cantacuzinii] și i-au slobozit” - Cronica Bălenilor). Cronicarii și-au ales cu multă parcimonie figurile de prim plan: femei care s-au impus prin exercitarea puterii, precum Elina Basarab („Iar doamna Elena a lui Matei vodă venit-au în scaun în București, marți dechemvrie 18 dni”), regentă în locul soțului ei plecat la Stambul după confirmare (cronicarul nu uită nici să consemneze moartea învățatei soții a lui Matei Basarab

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
pă Papa l-au iuzrtat [au den porunca vizirului, au den rugăciunea surorii lui, Mariea Filipeasca] și l-au lăsat viu...”). O singură excepție, așteptată, căci se află în paginile scrise - poate - de Stoica Ludescu, „sluga bătrână în casa Cantacuzinilor!” - Elina (cronicarul îi zice de multe ori Doamna), soția postelnicului Constantin Cantacuzino, cel ucis din porunca lui Grigore I Ghica: veghează la împlinirea riturilor ce însoțeau trecerea soțului mort în lumea de dincolo („duseseră-l la mănăstirea lor ot Mărginéni și

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie (Radu Șerban întreținea o corespondență intensă; scria în țară și în alte părți), un doctor (căci fostul Voievod era bolnav de gută), „der Leibhartz seiner Durchlaucht”, năimit în Austria

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
I Ghica, când, la insistențele celor două „vase rele” - vornicul Stroe Leurdeanul și velvistiernicul Dumitrașcu Cantacuzino -, Voievodul a poruncit ca „staripostelnicul” Constantin Cantacuzino, întemeietorul ramurii Cantacuzinilor din țara Românească, să fie ucis, în 1663, la Mănăstirea Snagov (și așa a văduva Elinei [Elena, Ilinca], soția postelnicului, fiică a lui Radu Vodă Șerban și nepoata postelnicului Udriște din Mărgineni. Ucigându-l pe hatmanul Șeptilici și pe postelnicul Goia, cei doi boieri „amestecați” în omorârea lui Gaspar Grațiani, Alexandru Vodă Iliaș a procedat astfel

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
catedrala vieneză cu hramul Sfântului Ștefan. Membrii acestei „Curți pribege” s-au întors acasă pe rând. Au venit întâi, prin 1633 sau 1635, Doamna Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria mai târziu, prin 1640, și va aduce cu sine

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
postelnic Dragomir din Boldești (la 14 noiembrie 1552). Nu doar războaiele „particulare” (în lupta din anul 1632 de la Plumbuita, între Matei Basarab și Leon Vodă și-au aflat sfârșitul, între alții, grecul Necula vistierul și Papa din Greci - însurat cu Elina, fiica pitarului Udriște, amândoi susținători ai lui Leon227) sporeau numărul văduvelor (unele - repet - ipotetice, căci nu știm dacă au supraviețuit soților lor). în campania de la Ujvar, din 1664, și-au pierdut viața Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
adună în înfățișarea costumului de curte muntenesc din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea. Probabil, însă, că în garderoba acestei Doamne, care scria latinește, se aflau și alte piese ori accesorii venite din Apus pe calea Ardealului. Căci Elina (care va muri înaintea vârstnicului ei soț) era în corespondență cu soțiile juzilor din Brașov, cărora le cerea modele pentru împletituri și semințe de flori. Cu siguranță că brașovencele îi mai trimiteau și alte cele, poate veșminte de croială europeană

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
votiv de la Mănăstirea Galata în „veșminte simple de curte, neoficiale”, eleganta Doamnă Maria, cea din Pera Stanbulului, cu o maramă pe cap, fiind înveșmântată într-o rochie lungă și având drept podoabă două șiraguri de perle 337. Sau învățata Doamnei Elina, sora lui Udriște Năsturel și soția lui Matei Basarab, care, în tabloul votiv de la Mănăstirea Arnota, îl convinge pe zugrav să se despartă de tradiția înțepenită și să o picteze așa cum putea fi văzută la Curte - și în sălile de

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
Lucian Boia, Editura Humanitas, [2004], pp. 117-121. 10. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 343-344. 11. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., pp. 27-29. 12. într-o carte mai veche ( Udriște Năsturel, București, Editura Minerva, 1974, p. 43), am examinat ipoteza ca mama Elinei să fi fost (cum crede, de altfel, și Nicolae Iorga) Calea (Cala) Calomfirescu, fiica lui Radu Calomfirescu, căpitanul lui Mihai Viteazul (vezi N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, vol. II, București, Fundațiile Regale, 1942, p. 97). Generalul P. Vasiliu Năsturel

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
defunct - le atestau văduvelor funcția de „cap de familie” pe care le-o rezerva noua stare socială. în testamentul făcut la 28 februarie 1620, fostul Voievod Radu Șerban (bolnav de podagră) lăsa toată averea celor două fiice, Ancuța și Elena (Elina), dar cerea ca Doamna Elena, soția sa, să se folosească, atât cât va trăi („însă cu această tocmeală, că până unde va fi doamna mea Elena vie, să le stăpânească și să se hrănească din aceste moșii, iar după moartea

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
testament: „Și las pre fii-meu, Fiera, stăpân casei și a tuturor bucatelor mele. Iar jupâneasa mea, Evda, să aibă a șederea decindéle casele méle și să se hrănească cu moșăile méle carele sânt acolo cu bună pace”. în cazul Elinei Cantacuzino folosirea „roadelor” se întemeiază pe o stăpânire absolută a averii întregi (consolidată de un blestem) - „După aceasta lasu pe soțul meu, pre Ilina, desăvârșitu stăpână, întru toate câte am câștigat, clătite și neclătite, adecă moșii, țiganii, vii și dobitoace

[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]