13,637 matches
-
Alex. Ștefănescu Întîlnirile "R.l." Referitor la demonizarea elitei Dacă e ultima miercuri a lunii, e un nou episod din serialul "Întâlnirile României literare" . Așa s-a întâmplat și miercuri, 27 octombrie, când la Clubul Prometheus redacția revistei a organizat o discuție pe tema Demonizarea elitei (inițial, sintagma era
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
Referitor la demonizarea elitei Dacă e ultima miercuri a lunii, e un nou episod din serialul "Întâlnirile României literare" . Așa s-a întâmplat și miercuri, 27 octombrie, când la Clubul Prometheus redacția revistei a organizat o discuție pe tema Demonizarea elitei (inițial, sintagma era interogativa - Demonizarea elitei? -, dar pe parcursul dezbaterii semnul întrebării a căzut). Au vorbit (completându-se reciproc, dar mai ales contrazicându-se) Nicolae Manolescu, Luminița Marcu, Valentin Protopopescu, Alex. Ștefănescu, Ciprian Șiulea, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Daniel Cristea-Enache, Andrei
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
ultima miercuri a lunii, e un nou episod din serialul "Întâlnirile României literare" . Așa s-a întâmplat și miercuri, 27 octombrie, când la Clubul Prometheus redacția revistei a organizat o discuție pe tema Demonizarea elitei (inițial, sintagma era interogativa - Demonizarea elitei? -, dar pe parcursul dezbaterii semnul întrebării a căzut). Au vorbit (completându-se reciproc, dar mai ales contrazicându-se) Nicolae Manolescu, Luminița Marcu, Valentin Protopopescu, Alex. Ștefănescu, Ciprian Șiulea, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Daniel Cristea-Enache, Andrei Pleșu, Gabriel Andreescu, Ioana Pârvulescu. Asistență
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
Pârvulescu. Asistență a fost, bineînțeles, mult mai numeroasă (dintre cei care au tăcut semnificativ făcând parte Adriana Bittel, Octavian Paler, Antoaneta Ralian, Livius Ciocârlie, Constantin Cretan și multi, mulți alții). Pentru că polemicile să nu ia forme devastatoare, unii reprezentanți ai elitei i-au cooptat cu larghețe, pe loc, în elită pe câțiva antielitiști, dar aceștia, circumspecți, au refuzat oferta, în timp ce în rândurile mulțimii de anonimi s-a auzit un vuiet rău-prevestitor. A devenit astfel evident faptul că disputa, veche de mii
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
cei care au tăcut semnificativ făcând parte Adriana Bittel, Octavian Paler, Antoaneta Ralian, Livius Ciocârlie, Constantin Cretan și multi, mulți alții). Pentru că polemicile să nu ia forme devastatoare, unii reprezentanți ai elitei i-au cooptat cu larghețe, pe loc, în elită pe câțiva antielitiști, dar aceștia, circumspecți, au refuzat oferta, în timp ce în rândurile mulțimii de anonimi s-a auzit un vuiet rău-prevestitor. A devenit astfel evident faptul că disputa, veche de mii de ani, se va încheia doar atunci când apartenența la
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
pe câțiva antielitiști, dar aceștia, circumspecți, au refuzat oferta, în timp ce în rândurile mulțimii de anonimi s-a auzit un vuiet rău-prevestitor. A devenit astfel evident faptul că disputa, veche de mii de ani, se va încheia doar atunci când apartenența la elită va fi asigurată democratic tuturor membrilor societății, de la naștere. Radu Anton Român la Paris Francezii au înțeles (mai repede decât românii) că, la emisiunile sale TV și în cărțile despre bucătăria românească, Radu Anton Român nu se mulțumește să explice
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12344_a_13669]
-
refuză, alături de subvenții, dreptul la orice atribut de stat", am obținut tabloul complet. Ce e de făcut? Cum să înlături efectul devastărilor produse de ceea ce H.-R. Patapievici numește "modelul culturii stratificate și ierarhice", născute din lipsa de comunicare între elita specialiștilor și consumatorii "culturii de masă"? Cum să salvezi o cultură care n-a dat filozofi, dar produce pe bandă rulantă gazetari? Cum să creezi un Karl Popper acolo unde nu există decât fii, nepoți, verișori și cumnați ai lui
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
a mea din război (...). A cetit și volumele mele publicate și n-are a-mi spune decât vorbe bune". Are, totuși, unele observații de făcut, dar rezultatul e că, la recomandarea venerabilului critic, devine colaborator al "Convorbirilor literare", revistă a elitei, condusă atunci de academicianul istoric Ion Bogdan, cumnat al lui Iorga, revistă unde publică nuvela Păcat boieresc. Dorește să-l cunoască și Ion Kalinderu, președintele Academiei în acel moment și administrator al domeniilor Coroanei, care îi acordă o audiență și
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
partea bună a celei rele este că știi la ce să te aștepți. Când te lasă suferința, partea proastă a celei bune este că nu mai știi. Politic, cele bune ale comunismului se confundă cu reușitele luptei de clasă, stârpirea elitelor românești, ținerea în jug a douăzeci de milioane de români. Și verso: ochiurile plasei nu au fost destul de dese, plasa însăși n-a fost confecționată din cea mai aleasă cânepă, din năvod s-au strecurat dușmani de clasă, pleavă burghezo-moșierească
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
contacta pe celălalt. Comunicare cu nimeni și cu toată lumea, cu fiecare în parte și cu fiecare altcumva. Însă totdeauna doar cu cei care ajung să descopere prietenia de neînlocuit a poeziei. Nu e vorba de o categorie de cititori de elită. E o problemă de compatibilitate și de receptivitate senzorială, chiar și cînd receptarea pare a fi doar intelectuală. Între poezie și cititorul de poezie se stabilește un fel de comunicare de feromoni. Unii cititori familiarizați cu alte genuri literare fac
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
însemnări la zi" din primul volum le corespunde în volumul al doilea o perioadă de 31 de ani. Și ce ani! 1954-1985. Sînt anii "reeducării" în care pușcăriile din România sunt ticsite de scriitori și de tot ce a însemnat elita intelectuală și politică interbelică. Începe micul dezgheț de după Raportul Hrusciov, are loc revoluția din Ungaria și, imediat după înăbușirea acesteia, noua strîngere a șurubului la nivelul întregului lagăr comunist. Trupele sovietice sînt retrase din România, este anunțată oficial încheierea cooperativizării
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
să rămîneți, să trăiți în continuare... Al. P.: În Franța am trăit numai cîțiva ani. Există încă în Franța o majoritate de oameni inteligenți, care nu se manifestă decît particular. Și există un fel de agresiune infamă și resentimentară contra elitelor și contra valorilor fine umane, pe care o întrețin intelectualii francezi de stînga vehement. Pe care îi urăsc din răsputeri ! Mai mult decît comuniștii din România, sunt simple lichele, simpli criminali. Detest intelectualul francez de stînga care e și rafinat
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
acum, nu știu cîți ani, dar nu sunt mulți. Eram deja oameni adulți, sau poate la o vîrstă mai avansată decît adulții, nu mai țiu minte cînd a fost asta... Cînd în același an, au fost năimiți niște killeri de elită să omoare două mari figuri ale lumii: pe Papa Woityla și pe ăsta, președintele american, cum îl chema... L.G.: Reagan Al. P.: Reagan. Ăștia au fost cei doi oameni care trebuiau suprimați ca să poată să se înlăture primejdia pe care
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
XII, tocmai acel papă care a reușit să își astupe urechile atunci când a fost confruntat cu dovezi. Doar nu vă așteptați la un Costa-Gavras fără o "șopârlă"... Regizorul se folosește de aceste două personaje pentru a pendula între două lumi: elita celui de-al treilea Reich și cea a clericilor, ambele infuzate cu toate micile detalii ale vieții cotidiene. Efectul e previzibil: nu atât o echivalență a culpabilităților, ar fi fost prea la botul calului, cât o consubstanțialitate a lor - una
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
plătindu-i pe profesorii debutanți atît de prost, încît absolvenții de valoare se apucă de alte meserii. Profesorul de liceu, ale cărui venituri sînt egale cu cele ale taximetriștilor care nu-și fac norma, nu se mai consideră reprezentantul unei elite, cu pretenții morale adecvate unei asemenea altitudini. El flendurește social și ca să lege două-n tei trebuie să dea meditații pînă se tîmpește sau să mai scoată un ban din negocierea notelor cu părinții. Așa că în momentul în care elevii
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
egocentrici. De fapt nu există pentru ei nimic altceva pe lume înafară de ei înșiși, identitatea lor, gîndurile lor, scrisul... Am fost foarte surprinsă să descopăr aceste lucruri. Am realizat și un album cu portrete ale evreilor - mai exact ale elitei intelectuale care în anii 30 a părăsit Germania din cauza lui Hitler, risipindu-se în lume. Le-am făcut portretele, am stat de vorbă cu ei. Deși erau somități în materie de filozofie, științe naturale, laureați ai premiului Nobel, regizori, dirijori
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
descopere și să evidențieze orice prezență culturală românească. La Biblioteca Națională din Paris, la Coimbra, în Portugalia sau în discuții cu "confrați" străini. Dar în același timp de ce să nu întrevedem și un orgoliu personal al unui intelectual român de elită, conștient de valoarea propriei opere, despre care credea că este demnă de a intra în patrimoniul culturii Europei occidentale? Adrian Marino nu a fost cîtuși de puțin un om modest! El a năzuit întotdeauna să fie - în "republica literelor" universale
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
vorbea în postfață de o structură "romanescă" a cărții, dată de împărțirea ei în șapte capitole premerse de o introducere și urmate de un epilog. Această istorie politică a comunismului românesc este completată cu o foarte utilă listă biografică a elitei conducătoare a Partidului Comunist Român. Unele dintre informațiile cuprinse în volum sînt cunoscute, altele puteau fi intuite. Meritul incontestabil al autorului este acela de a fi știut să le ordoneze, să le completeze cu alte informații provenite din surse neconvenționale
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
1922 și 1929, N. Steinhardt a fost, după cum se știe, elev al prestigiosului liceu (între 1922 și 1925 în cursul inferior, iar între 1925 și 1929 în cursul superior). Este liceul care a produs, probabil, cea mai mare parte a elitei culturale interbelice: Mircea Eliade, Constantin Noica, Alexandru Ciorănescu, N. Steinhardt, Arșavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu, Barbu Brezianu, Traian Lalescu, Grigore Moisil, Alex. Elian, Radu Sighireanu ș.a. La celălalt capăt al "buclei" istorice să menționăm că
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
folosite de Ceaușescu pentru a crea "omul nou"! Din păcate, prin ideologia corectitudinii politice se urmărește impunerea unui nou colectivism, a dominației unei caste de "aleși" asupra întregii societăți. Drept urmare, principalul atac al "corecților politici" se îndreaptă împotriva așa-numitei "elite autodesemnate" - cu aerul că respectivele grupuri fac cu totul altceva. Ei bine, tocmai asta fac: încearcă să confiște cu brutalitate discursul public, într-un efort ușor psihanalizabil de a scoate din el profituri. Dar nu asta e problema de fond
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
ceea ce va schimba radical canonul nu vor fi polemicile de revistă, nici chiar cele de catedră, ci reacția publicului cititor și cumpărător. Or, aici, România se găsește în plin paradox. Cine are succes de public astăzi la noi? Au reprezentanții elitei, Ťboierii mințiiť, și mai are subcultura, soap-ul pe hârtie. Ambele zone au șanse să modeleze în materia publicului lor, rămâne de văzut în ce măsură o vor și face." Și mai spune Tania Radu: "Canonul și-a modificat sensibil harta, fără să
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
Geo Vasile Incă tânărul Nicolae Bârna este un critic care se pregătește să treacă de pe strapontina prestațiilor silențios-meritorii în loja interpreților de elită ai fenomenului literar. Cea mai recentă carte, Prozastice (Ed. Institutului Cultural Român, 2004) îl recomandă pentru această omologare, probă stând rafinatele eseuri despre proza de azi, de la Ștefan Bănulescu, la Mircea Cărtărescu și Al. Vakulovski. Obiectul comentariului nostru este însă
O nouă antologie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11809_a_13134]
-
relație dintre muzica zilelor noastre și muzică punând ceva întrebări și încercând ceva răspunsuri. 1) Cine păstorește, cine face muzica zilelor noastre? 2) Cine păstorește, cine face muzică? 1) Muzica zilelor noastre este legănată în brațele efeminate ale noii pseudo - elite, este hrănită și crește din sânul ei ce excretă năvalnic, argintiul. Noua pseudo - elită deține o picăturică de materie nervoasă și o grămadă mare de bani; a preluat de la vechea pseudo - elită generoasa idee a circului și pâinii de care
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
1) Cine păstorește, cine face muzica zilelor noastre? 2) Cine păstorește, cine face muzică? 1) Muzica zilelor noastre este legănată în brațele efeminate ale noii pseudo - elite, este hrănită și crește din sânul ei ce excretă năvalnic, argintiul. Noua pseudo - elită deține o picăturică de materie nervoasă și o grămadă mare de bani; a preluat de la vechea pseudo - elită generoasa idee a circului și pâinii de care, vezi drăcie, ar avea nevoie mulțimea omenească. Astăzi a îmbogățit ideea, "teoretizând" nevoia asta
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
este legănată în brațele efeminate ale noii pseudo - elite, este hrănită și crește din sânul ei ce excretă năvalnic, argintiul. Noua pseudo - elită deține o picăturică de materie nervoasă și o grămadă mare de bani; a preluat de la vechea pseudo - elită generoasa idee a circului și pâinii de care, vezi drăcie, ar avea nevoie mulțimea omenească. Astăzi a îmbogățit ideea, "teoretizând" nevoia asta de pâine mucegăită (evident, păstrând pentru sine fripturile) și numind-o "cerere". Totul pare atât de simplu și
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]