341 matches
-
sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne elitiste, iar altele se vor situa pe continuumul performanțelor academice pe acele poziții pe care și-au construit prestigiul. În tabelul 5.5.g.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Opțiuni instituționale pentru cercetare sau pentru instruire, odată cu stratificarea universităților în funcție de aceste opțiuni și de prestigiul pe care îl au în comunitatea universitară și în cea socială Mobilitate universitară bazată pe performanțe, în cadrul unor rețele omogene de interese și performanțe Elitism meritocratic vs eterogenitate studențească Urmând filierele schimbărilor din universitatea tranzitorie, observăm că aceasta este în căutarea unui profil care este departe de a fi unic. Modernizării lineare a universității tradiționale i se substituie un evantai de opțiuni. Din combinarea acestora
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
puțin la noi, tradiția a continuat. Cine dintre cei mari a evitat publicistica, în eseuri sau foiletoane? Nu este destul să-i menționăm aici doar pe „greii” de felul lui Nicolae Iorga (1871-1940) sau Mircea Eliade (1907-1986) - ultimul convertit la „elitism”, dar nici atunci definitiv, abia după război. Lista cu nume prestigioase afirmate în dezbaterea publicistică n-ar putea fi discutată aici - deși include nume atât de diferite, de la literați interbelici, precum Tudor Arghezi (1880-1967), la universitari contemporani, precum Dan Hăulică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
orizontul implacabil modern al conștiinței contemporane? Reușitetc "Reușite" Să observăm mai întâi ce a câștigat autorul, în afară de o largă audiență. Optând pentru o scriitură fără etichetă și promițând o critică a modernității fără unghi specific de lectură, Patapievici depășește tentația elitismului care l-a urmărit multă vreme. Calitatea primă a volumului este una foarte modernă: pledoaria subiectivă pentru luciditate se conturează pe suprafața unui vast argument genealogic. Așa cum ne-a obișnuit, Patapievici discută autori faimoși, opere esențiale aparținând unor epoci distincte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
derapaje, la un nivel acceptabil de inteligență și decență (fără cordialitate, e drept). Cu totul alta este situația unor „raderi” suburbane ale „Grupului de la Păltiniș” ori chiar ale ideii înseși de elită (confuzia, uneori voită, este aceea între elită și elitism); asemenea diatribe apar de regulă „într-o anumită parte a presei”, deci sunt citite de cei deja convinși, ostaticii unui paseism resentimentar care laudă până la greață ceaușismul; fapt regretabil, chiar unele periodice de ținută acceptă să publice uneori texte de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
respectiv primăvara 1970) și înainte de a ajunge la Chicago, unde cariera sa a cunoscut celebritatea maximă și un prematur sfârșit tragic. Multe din ideile controversate sau chiar greșite ale lui Bloom țin de dificultatea lui de a se raporta fără elitism la cultura populară, poate un indiciu că inteligența sa critică avea limite, era așadar inteligența unui om. Astfel, Bloom a putut compara Nürnbergul (festivitățile naziste) cu Woodstockul (festivalul pop, moment simbolic al contraculturii americane), crezând că ele ar avea „același
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Această formă de contracultură s-a instituționalizat oarecum după 1989, când în fond toți românii pot adera public la orice doresc, păstrându-și însă vehemența contestatară împotriva culturii oficiale, împotriva grupurilor deja consolidate, acuzându-le pe acestea din urmă de elitism și tactici conspiraționiste de recrutare, consolidare și cenzură. Gâlceava generațiilor, sănătoasă în principiu, capătă astfel o notă suplimentară și otrăvită de resentiment. Amărăciunea unei societăți care nu-și găsește făgașul și precaritatea materială endemică a multor contestatari amplifică radicalismul confruntării
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale unei creații realist-socialiste (r-s) au fost: spiritul de partid (opus apolitismului și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus ermetismului, elitismului, subiectivismului, evazionismului ș.a.); viziunea r-s bazată pe filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției” culturii burgheze). Desconsiderarea, negarea finalității estetice a operei, au dus la nașterea unei literaturi autarhice, sufocată
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de sine - a unui intelectual aparent rasat, doctorul Minda. Romanul Bunavestire, text-parabolă, cu un grad record de indeterminare și ambiguitate, falsă carte de învățătură despre o ciudată devoțiune - „un amestec de nietzscheanism și «trăirism» românesc din anii ’20-’30, un elitism reacționar care împarte pe oameni în stăpâni și slugi și visează construirea unei utopice lumi dictatoriale” (N. Manolescu) - și, în același timp, satiră anti mic-bugheză (un fel de Bouvard et Pécuchet autohton), marca evoluția către postmodernism. Personajul Grobei, „om mărunt
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
pe cei de jos” în procesul de trecere de la fântână la chiuvetă, de la o copilărie cu ocupația de bază pașterea oilor și vitelor la una în care doar vacanțele te mai trimiteau „la coada vacii”. Am prins din plin formarea elitismului de tip comunist: orășenii își luau distanță superioară față de săteni, muncitorii industriali priveau de sus la cei agricoli, dar și la cei cu tocul și cartea, învățătorii și profesorii cu studii adecvate începeau să-i elimine din cursă pe cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pe stradă cu câte o carte de filosofie în mână, citind ca bezmetica, să nu mai văd nimic în jur, îmi calculasem fiecare pas, că aproape nu mai trebuia să urmăresc scările și semafoarele. Evaziune combinată cu un soi de elitism secret. Aveam o plăcere perversă să îmi extrag mâna cu cartea dintre alte corpuri care mă striveau și să mi-o vâr sub nas, gândindu-mă doar la text. Dacă aveam curiozitatea să ascult ce vorbeau oamenii, mă apuca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Folosiți-vă talentul și lobul învățării. Avem aici o manieră perfectă de folosire a anagramaticii; pentru că întrebarea nu se mulțumește să conțină toate literele întrebării Supreme și numai pe ele, ci, în plus, îmbogățește acea întrebare adăugându-i conceptul de elitism și necesitatea lui, conceptul de cataliză, cu originile lui, și instrucțiuni asupra felului în care trebuie să se răspundă la întrebare. „Talentul“ pentru gorfi înseamnă un singur lucru: abilitatea de Ordonare. Astfel, tocmai abilitatea care făcuse ca întrebarea Supremă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
emite tone de noxe și aduce daune iremediabile planetei. Panther Prime este o băutură total nevinovată, cu aromă de afine. Cum să fie prea agresivă ? — Vorbesc despre valorile cu care e asociată. Arată spre broșurile de marketing de pe masă. Energie. Elitism. Masculinitate. Însuși sloganul „Nu te opri“. Sincer să fiu, mi se pare un pic depășit. Ridică din umeri. Drept pentru care, nu credem că va fi posibilă o inițiativă comună. Nu. Nu. Nu se poate Întâmpla așa ceva. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
obsesie a „ideilor mari” nu este decît o altă tiranie (elitistă) a Autorităților. De aici și pînă la legitimarea acestui limbaj simplificat (perfect funcțional altminteri) ca fiind adevăratul limbaj și forma normativă de gîndire nu mai este decît un pas. Elitismului habotnic, ironizat ca grammar nazi, îi corespunde astfel o tiranie a democrației Y2. Ceea ce au în comun toate aceste cripto limbaje este faptul că sînt - sau se consideră - autosuficiente ; ele ascund în aceeași măsură în care dezvăluie, asigurînd comunicarea pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Bauman îl atribuie intelectualului post-modern, pentru simplul motiv că nu le-a trecut prin cap că acesta ar putea fi rolul lor, mai modest, dar mai eficient. Iar în caz că acceptă totuși, senin, acest statut, întreaga societate îi va acuza de elitism... Popa Zamă și elitele intelectuale Către seară, a venit și popa Zamă, însoțit pînă la prag de zîmbetul bun al preotesei bătrîne, fetișcana de altădată. Și s-a încins cheful la toartă. N-a durat mult, fiindcă plecarea noastră îl
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
masivă și greoaie și să aruncăm o privire mai „umană”. Din punct de vedere sociologic, boala se cheamă, de fapt, anomie. Știu, este un concept, iar discursul public românesc are oroare de concepte. Dar pot fi absolvit de ocara de elitism apelînd la un simplu search pe Google. Iată ce poate afla oricine printr-un simplu click : Termenul a fost introdus de sociologul francez Emile Durkheim în studiul său despre suicid. Acesta considera că suicidul (anomic) este provocat de o prăbușire
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
anumiți oameni, avea cu totul alt sens !”, m-am apărat eu în gînd, citind bălăcărelile virtuale la care eram supus. Apoi am realizat, brusc, că tocmai comisesem o altă infracțiune : cum adică doar anumitor oameni ? Care anume și de ce ? Discriminare, elitism ! și mi-am adus aminte de prima mea experiență de acest gen, în urmă cu peste zece ani deja, cînd predam în Canada și cînd după primul curs am fost chemat la rectorul universității, care m-a avertizat că mă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de iluzii, conștientă de propria impopularitate, dar decisă a nu face nici un fel de concesii. Gerontocrația, spiritul mercantil, demagogia politicianistă sînt denunțate ferm. Desemnat drept victimă potențială a burgheziei, publicul larg trebuie „educat” spre a se opune manipulării politice. Tot elitismul întors al atitudinii avangardiste este deja aici... „Aforismele politice“ ale lui N. Porsenna vin să sublinieze atitudinea exprimată în articolul-program, printr-o pledoarie pentru valorile rațiunii individuale: „Opinia publică este totalitatea incompetenților acestui neam. Denumirea de «opinie» publică este improprie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
emite tone de noxe și aduce daune iremediabile planetei. Panther Prime este o băutură total nevinovată, cu aromă de afine. Cum să fie prea agresivă ? — Vorbesc despre valorile cu care e asociată. Arată spre broșurile de marketing de pe masă. Energie. Elitism. Masculinitate. Însuși sloganul „Nu te opri“. Sincer să fiu, mi se pare un pic depășit. Ridică din umeri. Drept pentru care, nu credem că va fi posibilă o inițiativă comună. Nu. Nu. Nu se poate Întîmpla așa ceva. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
respectiv primăvara 1970) și Înainte de a ajunge la Chicago, unde cariera sa a cunoscut celebritatea maximă și un prematur sfîrșit tragic. Multe din ideile controversate sau chiar greșite ale lui Bloom țin de dificultatea lui de a se raporta fără elitism la cultura populară, poate un indiciu că inteligența sa critică avea limite, era așadar inteligența unui om. Astfel, Bloom a putut compara Nürnbergul (festivitățile naziste) cu Woodstockul (festivalul pop, moment simbolic al contraculturii americane), crezînd că ele ar avea „același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
conținutul ei propriu-zis - voința colectivității - la instituții precum partidele politice „adevărat democratice”, monarhia etc., ca singurele garante ale democrației, indiferent de opinia colectivității. În mod paradoxal, grupuri care se intitulau „adevărații democrați” erau în același timp promotorii unei ideologii a elitismului politic: populația nu este matură politic și ideologic, nu e pregătită pentru libertate și pentru „adevărata” democrație. Rezultatele diferitelor alegeri au fost adesea contestate sau atribuite lipsei de maturitate democratică, „prostiei”, nevoii de un „tătuc” sau chiar mentalităților comuniste de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
devenind un teren crucial în promovarea schimbărilor. Intelectualitatea programatic anticomunistă și moral radicală: un grup de intelectuali relativ restrâns, dar intens mediatizat, cei mai mulți de orientare filozofic-eseistă, au optat pentru promovarea unei ideologii radicale, fundată pe o combinație de anticomunism violent, elitism cultural și moral, promovare a schimbărilor cultural-morale în spiritul unor modele occidentale idealizate, critica formațiunilor politice bănuite de lipsă de fermitate suficientă în promovarea reformelor tranziției sau chiar de atitudine „neocomunistă”. Elitismul moral, combinat cu lipsa cunoștințelor necesare pentru angajarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
radicale, fundată pe o combinație de anticomunism violent, elitism cultural și moral, promovare a schimbărilor cultural-morale în spiritul unor modele occidentale idealizate, critica formațiunilor politice bănuite de lipsă de fermitate suficientă în promovarea reformelor tranziției sau chiar de atitudine „neocomunistă”. Elitismul moral, combinat cu lipsa cunoștințelor necesare pentru angajarea într-o construcție socială complexă, a generat o stare de frustrare agresivă, exprimată sub forma unui program ideologic compus din cele mai eterogene teme extremiste: anticomunism obsesiv, sfârșit prin ridicola vânătoare de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
este urmată de sincretismul liturgic și etica indignării sindicaliste. Bogatul pios este contestat de săracul invidios. Solidaritatea și binele comun ies, neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei cu alte discipline „hegemonice” precum filozofia continentală dă naștere acuzei de „elitism”. Articularea unei viziuni metafizice despre om sau univers - ancorată eventual în epifania unui Bine transcendent - e socotită dacă nu direct „fundamentalistă”, măcar potențial „intolerantă”. Limbajul neutru al „diferenței” descalifică orice discurs „fundaționalist” sau proiect misionar. După 1968, marea majoritate a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
secole și construită pentru a răspunde nedumeririlor pe care ni le trezește viața de fiecare zi, cu dezamăgirile și sfidările ei.” Vlad Alexandrescu, Observator cultural * „Expresionismul studiat al scriiturii lui M. Neamțu nu se nutrește din ambițiile vane ale unui elitism de cafenea. Ceea ce stă în spatele mărturisirilor sale este dialogul febril și studențesc cu nu puțini colegi de generație.” Claudiu Biliuță, Adevărul literar și artistic * „O încântare.” Tudorel Urian, România literară * „Mihail Neamțu trăiește în orizontul acestei răspunderi mistuitoare: cunoașterea și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]