913 matches
-
asupra felului în care scriitorii înșiși, de la Arghezi și Cocea la Mircea Damian și Zaharia Stancu își descriu experiența carcerală ca metaforă și pars pro toto a lumii românești. Foarte importante sunt diferențierile între statutul de condamnat politic, mult mai elitist, privilegiat după liberalizarea pașoptistă, și cel - torturant - al condamnaților de drept comun („ocnași” sau nu). O agravare masivă a tratamentului aplicat deținuților politici (legionari sau comuniști) apare abia în anii ‘30. În acest orizont comparativ putem înțelege mai bine atît
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
sensuri ale acestui mereu prea larg concept care e cultura pe cele care trimit la o serie de practici și discursuri sociale rezultate în urma unor cristalizări infinite, fie pe cele care răsfață cultura cu evantaie rafinate, la limită chiar ușor elitiste. Mai trebuie doar adăugat un mic amendament: includerea nivelului personal (în strategia de scriitură a cărții) în oricare dintre acești vectori semantici ai culturii. Astfel, putem spune că există un beneficiu de conștientizare și cunoaștere a morții ca fenomen universal
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
neglijabilă. Bine reprezentați și în străinătate, unde există comunități solide, putem sta, din acest punct de vedere, liniștiți. Mai mult, notează Mihai Zamfir cu extrema acuitate a poliglotului, avem o limbă neolatină! Aparținem, prin urmare, „celui mai select și mai elitist club lingvistic”. Club ale cărui literaturi (franceză, spaniolă, portugheză, italiană) ocupă, cum am văzut, un spațiu consistent în Plecând de la cărți. În siajul acestei observații, mai fac precizarea că, în articolul care deschide culegerea, criticul insistă asupra motivelor care l-
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
Norman Manea, intitulat Neșansele scriitorului: „Din momentul în care ne naștem, toți suntem supraviețuitori. Existența este o incertitudine, nu știm când se va încheia. Din acest punct de vedere, scriitorul nu are vreun privilegiu sau vreo povară specială, cum cred elitiștii. Dacă este vorba, însă, de posteritate, pe care toți artiștii o râvnesc, cred că timpul nostru, cu marile și rapidele sale schimbări și primejdii, pune posteritatea sub un sever semn de întrebare. Nici în această privință, scriitorul nu are, probabil
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3409_a_4734]
-
de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul nu mai este un maestru, ci un asistent social, spune eseistul francez. La remarca redactorului că, într-o școală elitistă, Camus, orfan și sărac, n-ar fi avut nici o șansă, Finkielkraut răspunde că tocmai nivelul ridicat al cunoștințelor elevului Camus l-a obligat pe faimosul lui profesor, M.Germain, să-i acorde o atenție pe care n-o putea acorda
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
refuzul elitismului, nu atât ca ideologie, cât ca formă de dominație ideologică. De hegemonie, așa dar. Asta era adevărata lor obsesie. Nu-și puneau problema justeței punctului lor de vedere, nici aceea dacă meritau un prestigiu intelectual comparabil cu al elitiștilor. Voiau să le smulgă acestora din mână puterea culturală. Așa că apelau la cel mai ieftin populism: poporul era creatorul real de cultură și el era ținta ironiilor elitei. Cât despre privilegii, ideea li s-a clarificat antielitiștilor noștri ceva mai
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
critica de direcție.” Mă gândesc cu îngrijorare la posibila referire subtextuală la Titu Maiorescu. Mai ales că „Înapoi la Gherea!” i-a trecut prin minte lui Paul Cernat ca o eventuală „ricanare, bagatelizare sau ignorare a actualității autorului Neoiobăgiei” de către elitiști și acoliții lor. Mărturisesc rușinat că n-am prevăzut că foști studenți ai mei ar putea într-o zi să sfideze tot ce i-am învățat despre Maiorescu și să considere că am ricanat, bagatelizat și ignorat actualitatea, Dumnezeule mare
O nouă critică de direcție în cultura română? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3341_a_4666]
-
că reformatorul patriei nu are nici o limită și e-n stare de orice mizerie pe care mintea umană o poate imagina. D-aia nici nu mai am puterea să mă revolt. La fel, nu mă așteptam ca gunoaiele cu pretenții elitiste care-l susțin și se bășică la orice-l atinge pe Divin să protesteze, în loc să-și bage dovlecii intelectualoizi între umeri. Dar cred că domnii în halate albe de la care așteaptă ajutor adversarul său politic ar avea motive legitime să
Ciutacu: Nu mai am puterea să mă revolt. Băsescu nu are nicio limită by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32046_a_33371]
-
o art de vivre ce amesteca estetismul cu hedonismul, moralitatea cu homosexualitatea, filosofia ocultă cu epicureismul, totul în numele unei arte văzute ca ultima salvare din ghearele decadentismului tehnico-științific. Un exemplu concludent din proximitatea lui Proust este „confreria aristocratelor”, un cerc elitist cu înclinații artistice alcătuit din prințesele Anna de Noailles (n. Brâncoveanu), Hélène Caraman- Chimay, Winnaretta Singer-Polignac și fiica unui mare industriaș, Augustine (Toche) Bulteau. În mână cu „biblia” lui Péladan, L’Art idéaliste et mystique (1894), acestea reinventau o mistică
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]
-
pentru versiunea franceză, 1988), umanistul care nu se poate gândi la foiletoanele sale muzicale destinate ziarului londonez ,Times" decât în ambianța galeriei vechilor maeștri de la Kunsthistorisches Museum. O continuă opoziție între ,ieri" și ,azi", între ,bine" și ,rău" dezvăluie nemulțumirile elitistului Reger. Pornirea mizantropului se îndreaptă împotriva tuturor valorilor consacrate. Aflat la vârsta senectuții înaintate, nimic nu scapă înverșunării sale cârcotașe, de la sistemul politic al Austriei care a pierdut Imperiul, la personalități din varii domenii ale spiritului, de la învățământul public dat
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
are raporturi ireproșabile cu societatea. Ca și Ioanide, Moromete este, în mediul său, omul superior, cu capricii și retractilități. L-am putea numi un țăran decadent - puțin exagerat, dar Moromete suportă o astfel de interpretare sau speculație. Ioanide este un elitist convertibil, capabil să-și diminueze convingerile aristocratice când timpurile proletare o cer. Moromete e un elitist inflexibil, dispus să piardă totul în numele vieții independente, pe care se laudă că a dus-o tot timpul. Ioanide și Moromete fac parte din
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
capricii și retractilități. L-am putea numi un țăran decadent - puțin exagerat, dar Moromete suportă o astfel de interpretare sau speculație. Ioanide este un elitist convertibil, capabil să-și diminueze convingerile aristocratice când timpurile proletare o cer. Moromete e un elitist inflexibil, dispus să piardă totul în numele vieții independente, pe care se laudă că a dus-o tot timpul. Ioanide și Moromete fac parte din aceeași categorie de aristocrați ai spiritului. Sunt - cum ar spune tribunalele sociologice și ideologice mai recente
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
forme statolatriche". Și è ancoră di fronte a una riflessione sulle esperienze "totalitarie" a lui contemporanee. Egli stă parlando în particolare del regime sovietico, come appare chiaro se și legge la notă 69 del Quaderno 9, dove - ribattendo alle critiche elitiste alla democrazia e ai suoi contenuti "numerici" - giunge a parlare del "sistema rappresentativo, anche non parlamentaristico e non foggiato secondo i canoni della democrazia astratta": intende la democrazia soviettista, affermando: "În questi altri regimi - continuă Gramsci - îl consenso [...] è supposto
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
the writer wants to establish with civil institutions and his idea of the relationship between the individual and the religious authority, în the peculiarity of that political climate uncertain between the mood of "radicalism" and the one of the so-called "elitist republicanism" and în which the circulation of Machiavelli is even more intense. The background of Milton's experience is an historical landscape which undergoes deep changes and în which - aș documented by Christopher Hill - the issues concerning the decline of
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
de astăzi, lucrurile devin cu adevărat triste. Am să dau exemplul străvechiului meu prieten, Virgil Podoabă. Ne știm de pe vremea când, la revista ,Familia", alcătuia, alături de Al. Cistelecan, un excelent duo critic, demascând impostura literară și făcând figură de veritabil elitist într-o lume de semidocți și troglodiți. Anii au trecut, a venit revoluția, și din tânărul plin de farmec de altădată n-a rămas aproape nimic. Îi mai citeam, din când în când, câte o cronică literară în ,Vatra", dar
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
editorială franceză tradițional „literară”, unde romanul ocupă locul regelui, iar poezia și dramaturgia îi sînt lachei. Dar Viart operează distincția pentru a se concentra numai asupra ultimului „fel” de literatură, cea dotată cu funcție critică, alegînd încă o dată să fie elitist fără să-și precizeze clar și mai ales fără să-și discute criteriile care separă valoarea de non-valoare. Această discuție ar merita afînată, pentru că literatura contemporană franceză care cade sub unghiul de vedere al autorilor rezultă, pretinde Viart, tocmai din
Viețile paralele ale literaturilor contemporane () [Corola-journal/Journalistic/4125_a_5450]
-
Așadar, realitatea contrazice proverbul și ne arată că românul s-a născut mai degrabă pictor decât poet.) Pe de altă parte, autorii atacului din Adevărul de weekend nu țin seama de încă un detaliu important: U.S.R. nu este un club elitist, care să pretindă membrilor săi certificate de genialitate, ci o organizație a autorilor de beletristică, o structură de tip sindical, care-i reunește pe toți cei care îndeplinesc anumite condiții stabilite de Statut. Monumente în pericol E greu de spus
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3936_a_5261]
-
măsură rural, culinar, peisagistic etc. A fost instituit și titlul de „Capitala culturală europeană” pe care l-au obținut orașe precum Salamanca, Bruges, Genoa sau Lille și, în 2007, Sibiu. Dezvoltarea turismului cultural, văzut altădată ca un demers individual și elitist, a renăscut, industrializându-se. ( A. M. P.) Plimbări în Deltă Turiștii care doresc să se plimbe cu o ambarcațiune în Delta Dunării trebuie să plătească în acest sezon până la 50 de euro pe oră, prețul incluzând motorina și taxele pe care
Agenda2005-34-05-tursim () [Corola-journal/Journalistic/284114_a_285443]
-
decibeli din minimum de boxe Femeile cam pun mâna pe mașinile tari Bodensee. Cel mai mare show european de tuning sunt titluri de articole ce-l țin pe cititor aproape de lunarul „Cox“. Sub acest nume se dorește identificarea unei comunități elitiste din țara noastră, iar revista, locul public de exprimare a membrilor Cox. „Apucați-vă de treabă și lucrați-vă mașinile, pentru că a venit vremea să vă trecem în revistă“, este îndemnul publicației editate de S.C. Supercar S.R.L. www. coxtuning. ro
Agenda2005-34-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284113_a_285442]
-
economică și socială a Banatului a făcut ca și lumea să trăiască ceva mai bine, iar banii câștigați mai ușor să fie și mai mulți, ceea ce a permis dezvoltarea clasei de mijloc. Acest lucru a dus ca, de la acele baluri elitiste, care au continuat și spre care tindea clasa mijlocie, să apară și baluri mai obișnuite, care, în secolul al XIX-lea, se țineau în diverse restaurante. Tot atunci au apărut și mai multe „asociații de cântări și muzică sau de
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
ce sunt bune manierele? Întrebări la care autorul răspunde într-o manieră vivace, cu acuratețe și o detașare benefică de subiect. Observații fine, de la înălțimea aristocratică, prin care ni se demonstrează că bunele maniere nu aparțin doar unei clase sociale elitiste, ci tuturor celor care sunt dispuși să și le însușească. Scrierea e plină de umor și farmec și atrage prin franchețe. Asfa-Wossen Asserate: Bunele maniere. Mic tratat de supraviețuire în societate. Editura Nemira, București, 2004. Preț: 30,00 lei. Pământul
Agenda2005-43-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284345_a_285674]
-
Cei mai fericiți din țară Conform unei recente cercetări realizate pe un eșantion de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani, din București, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Sibiu și Timișoara, românii sunt mondeni, familiști, săraci, implicați și elitiști. Cea mai mare categorie, cea a mondenilor, reprezintă imaginea conservatoare a tinerilor occidentali (consumatori de media, ies cu prietenii, se joacă pe calculator, ascultă muzică înregistrată, fac sport și merg la cinematograf). Familiștii, a doua mare categorie, e reprezentată de
Agenda2005-25-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283835_a_285164]
-
și petrec mult timp în fața televizorului. Săracii sunt studenții care stau în cămin, au un consum mic de media și puține preocupări în timpul liber. Implicații participă la acțiuni de voluntariat, au preocupări artistice și sunt interesați de cultura altor țări. Elitiștii, grupul cel mai restrâns, au un consum cultural ridicat, sunt interesați de politică și au ca obiectiv succesul profesional. Conform aceluiași studiu, cei mai fericiți tineri din România trăiesc la Timișoara, pentru că posibilitățile de studiu, de petrecere a timpului liber
Agenda2005-25-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283835_a_285164]
-
epitetele de analfabet răpănos, bețiv aflat în sevraj, sau dement suferind de diaree verbală erau doar câteva dintre cele mai blânde cuvinte folosite în articol. Însă polemica s-a extins, nici alții nelăsându-se mai prejos. Domnul Istrate scria despre elitiștii nenorociți care vor să fie numai ei publicați, iar talentele autentice sunt ignorate, mai publică vreo cinci poeme, ca să convingă cititorii că el, nimeni altul, descoperise, pe cel mai curajos și mai implicat poet al contemporaneității. În cârciumă, evident, petrecerea
ARS POETICA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383456_a_384785]
-
informație prețioasă, și ce este social media news, celebrul „dacă așa zice Facebook, așa o fi”. În ce ne privește, ca mass-media, se poate spune că am pierdut trendul acestui... trending. Noi încă mai facem referire la comentatori de presă elitiști din alte vremuri, la analiști de secol trecut care nu lasă istoria în cărți și mai ales, din păcate, la o generație de jurnaliști foarte „cruzi”, care se reped direct la modele ca jurnalismul Facebook, îl înghit pe nemestecate, apoi
Ştirea, „marfă sortată” în era social media [Corola-blog/BlogPost/93413_a_94705]