1,243 matches
-
în funcție de manifestări:ischemia acută intestinală;ischemia cronică (angina intestinală);ischemia colonică (colita ischemică). Etiologie Ischemia acută intestinală reprezintă de regulă o complicație gravă legată direct sau indirect de evoluția aterosclerozei (tabelul 37.1). 37.2. Forme clinice 37.2.1. Embolia arterei mezenterice superioare - „bolnav cardiopat” Reprezintă 40-50% dintre cazuri și are două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
indirect de evoluția aterosclerozei (tabelul 37.1). 37.2. Forme clinice 37.2.1. Embolia arterei mezenterice superioare - „bolnav cardiopat” Reprezintă 40-50% dintre cazuri și are două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
2. Forme clinice 37.2.1. Embolia arterei mezenterice superioare - „bolnav cardiopat” Reprezintă 40-50% dintre cazuri și are două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară stângă ca urmare a evoluției infarctului miocardic (IM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
cazuri și are două origini:cardiacă - predominantă, cu origine în cordul stâng;arterială (aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară stângă ca urmare a evoluției infarctului miocardic (IM), anevrismelor ventriculare stângi, insuficienței cardiace (IC). În toate aceste cazuri, drama abdominală apare brusc, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
aortică) - mai rară, realizând emboliile arterio-arteriale secundare ulcerației plăcilor de aterom. Originea emboliilor este majoritar arterială stângă (50% dintre cazuri) în cazul prezenței fibrilației atriale. Mai rar, emboliile pot fi septice, în endocardite, sau chiar tumorale, în mixomul atrial stâng. Emboliile pot avea origine ventriculară stângă ca urmare a evoluției infarctului miocardic (IM), anevrismelor ventriculare stângi, insuficienței cardiace (IC). În toate aceste cazuri, drama abdominală apare brusc, la pacienții vârstnici cu disfuncții cardiace majore, unii cu antecedente embolice cerebrale sau ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
miocardic (IM), anevrismelor ventriculare stângi, insuficienței cardiace (IC). În toate aceste cazuri, drama abdominală apare brusc, la pacienții vârstnici cu disfuncții cardiace majore, unii cu antecedente embolice cerebrale sau ale membrelor. Vârsta medie a pacienților este de 70 de ani. Embolia arterei mezenterice superioare reprezintă modelul tipic al ischemiei acute grave din cauza debutului brusc, coexistenței spasmului distal și imposibilită ii deschiderii circulației colaterale. Localizarea frecventă la oarecare distanță de ostiumul AMS, de regulă distal de originea arterei colice medii, reprezintă un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
periferică în cadrul bolii aorto-iliace tip III și, adesea, crize postprandiale de angor abdominal. Tromboza acută reprezintă o complicație a evoluției plăcilor de aterom (stenoza, ulcerația, tromboza) și apare de regulă la originea AMS. Extensia leziunilor este mai mare decât în embolie (5), asociind tromboza extensivă cu stenoze multiple. Mortalitatea perioperatorie este de 70-100%. 37.2.3. Ischemia acută non-ocluzivă Reprezintă aproximativ 20% dintre cazuri și are o patogenie mai puțin cunoscută. Principala cauză este scăderea debitului cardiac asociată vasoconstricției distale (5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
HTP este mai important, mai ales din cauza creșterii îmbolnăvirilor prin insuficiență cardiacă, cu disfuncție diastolică și sistolică, boli pulmonare cronice, fibrilație atrială (FA), tromboembolism subacut sau cronic. Au fost citate cazuri de pacienți vârstnici care au dezvoltat rapid HTP prin embolii masive de la tumori maligne cu diverse localizări (11,12). Clasificările HTP au evoluat în mod constant și sunt numeroase. După o selecție a datelor din literatură, considerăm important de prezentat clasificarea hemodinamică (tabelul 33.2), care se bazează și pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
malignă, probabil adenocarcinom, dar pacientul refuzând intervenția chirurgicală, pentru a-l convinge, se recurge la puncție biopsie cu ac fin atraumatic tip Franseen care recoltează un fragment tumoral de adenocarcinom. Cele mai frecvente complicații ale acestei metode sunt pneumotoraxul, hemoragia, embolia gazoasă și diseminarea neoplazică pe traiectul acului de puncție. Incidența pneumotoraxului este de 15-30%, dar numai jumătate dintre acești pacienți necesită drenaj prin pleurotomie minimă. Factorii care determină apariția acestuia sunt: emfizemul pulmonar, nodulii de mici dimensiuni situați la distanță
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
-
sau ulcer de gambă suprainfectat. Rezultatele pe termen lung ale tratamentului chirurgical în boala varicoasă sunt foarte bune în condițiile unei indicații corecte, a unei proceduri bine executate și fără complicații. Complicațiile postoperatorii cele mai frecvent citate sunt reprezentate de embolii pulmonare, hematoame postoperatorii, limforagia din regiune crurală, edemul membrului inferior, cicatrici vicioase sau supurații. Recidivele sunt rare, apariția lor fiind condiționată de tehnici neadecvate (safenectomii, crosectomii joase, simple extirpări de pachete varicoase), intervenții incomplete, anomalii venoase neidentificate preoperator (safenă dublă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
migratoare este spontană, în câteva zile, fără a lăsa semne, rar apare o indurație locală. c. Flebita superficială supurată este o formă septică abcedată, survine în cursul unei septicemii, postabortum sau după un cateterism venos prelungit; ea poate disemina pulmonar (embolii pulmonare septice) sau provoca endocardită acută localizată aproape exclusiv în cordul drept; pot apărea fistule cutanate atunci când se conturează un abces venos. d. Boala Mondor este TFS uneori recidivantă, de etiologie necunoscută, care afectează mai frecvent femeile, mai ales cele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
flebotromboze, varico-flebite. În tromboflebite și flebotromboze se formează trombi obliteranți care se pot recanaliza parțial sau nu (rezultând sindromul posttrombotic, insuficiența venoasă periferică cronică) sau din trombul obliterant se pot desprinde emboli care pot migra în plămân sau pot determina embolii paradoxale. Bolile ereditare și anomaliile congenitale de interes clinic sunt rare în patologia venoasă. Tromboza venoasă profundă (cunoscută și sub denumirile de tromboflebită profundă, flebotromboză acută) este o boală determinată de apariția unui trombus puțin aderent într-o venă profundă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
tendință de recidivă și embolizare frecventă. Există o corelație semnificativă între localizarea trombului și caracterul clinic (simptomatic sau asimptomatic) al TVP [4]. Importanța diagnosticului de tromboză venoasă profundă este majoră deoarece, prin progresia ei, afecțiunea poate fi potențial letală (prin embolie pulmonară masivă - la 10% din pacienții spitalizați) sau poate determina invaliditate prin apariția sindromului posttrombotic. Incidența trombozei venoase profunde este mai mare în cazurile în care sunt prezenți factorii de risc cunoscuți. La purtătorii de varice hidrostatice ale membrelor inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
rece, cu absența pulsului arterial la nivelul arterei poplitee și distal, dar nu apar obstrucții caracteristice la arteriografie. Asociat, bolnavii prezintă febră ridicată și modificări ale probelor de inflamație. Evoluția flebitei albastre se face spre gangrenă în 50% din cazuri, embolii pulmonare în 35-40% din cazuri sau deces care se datorează șocului, emboliilor pulmonare sau gangrenei. Având în vedere gravitatea TVP aproximativ 1/3 din bolnavi necesită amputații iar la 50% din supraviețuitori se dezvoltă un sindrom posttrombotic extrem de marcat. FORME
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
nu apar obstrucții caracteristice la arteriografie. Asociat, bolnavii prezintă febră ridicată și modificări ale probelor de inflamație. Evoluția flebitei albastre se face spre gangrenă în 50% din cazuri, embolii pulmonare în 35-40% din cazuri sau deces care se datorează șocului, emboliilor pulmonare sau gangrenei. Având în vedere gravitatea TVP aproximativ 1/3 din bolnavi necesită amputații iar la 50% din supraviețuitori se dezvoltă un sindrom posttrombotic extrem de marcat. FORME PARTICULARE ALE TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Formele particulare ale TVP sunt localizate la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
acută și sindrom nefrotic. Localizarea trombozei la nivelul venelor suprahepatice produce un sindrom Budd-Chiari acut, frecvent letal cu ascită rapid progresivă, sub tensiune, hepatosplenomegalie, icter, insuficiență hepatică, hemoragie digestivă și șoc. Evoluția trombozei venei cave inferioare este marcată adesea de embolii pulmonare masive (în general mortale) și de constituirea unui sindrom posttrombotic sever cu numeroase complicații. c. Tromboza venei cave superioare este de cele mai multe ori secundară unei compresii extrinseci determinată de un sindrom mediastinal localizat în mediastinul anterosuperior (limfom malign hodgkinian
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
teratoame), foarte rar datorită extensiei trombozei venei azygos. Ea se însoțește de edem cerebral și semne de HIC, evoluând frecvent fatal. Se produce un edem cianotic în teritoriul brahiocefalic bilateral cunoscut sub denumirea de „edem în pelerină”. Nu se produc embolii pulmonare, sechelele sunt definitive. EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR Diagnosticul clinic de TVP este de multe ori incert și de aceea este necesară confirmarea acestuia prin diferite metode. 1. Flebografia ascendentă convențională și cea cu substracție digitală sunt cele mai
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de elecție în studiile prospective privind TVP. 7. Variația concentrației plasmatice a D-dimer-ului (produs al digestiei fibrinei stabilizate determinate de către plasmină) determinată prin două teste vechi (ELISA și Latex aglutinare) oferă doar o specificitate de circa 15-38% în TVP și embolia pulmonară. Recent, introducerea testului SimpliRED (test de aglutinare a sângelui integral), a crescut sensibilitatea la 93% pentru TVP proximală și 70% pentru TVP gambieră cu o specificitate generală de 77%, fiind totodată o metodă rapidă (10 minute), care poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
fiind mai puțin utilizate în practica curentă datorită unor particularități legate de prelucrare, reactivi dar mai ales prin faptul că nu localizează tromboza. Scăderea concentrației antitrombinei (AT) III sub 80% sugerează o TVP înaltă, iar scăderea sub 66% este specifică emboliei pulmonare. DIAGNOSTICUL POZITIV AL TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE Diagnosticul pozitiv al trombozei venoase profunde se face asociind anamneza sugestivă cu semne clinice clasice, un loc important ocupând și existența factorilor de risc pentru TVP. Metodele de diagnostic paraclinic utilizate pentru diagnosticul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
medicamentoase, limfedem unilateral 8. alte afecțiuni: sindrom nefrotic, sindrom de anticorpi antifosfolipidici, hiperhomocistinemie, boală inflamatorie intestinală. EVOLUȚIE Chiar în condițiile unui tratament corect, evoluția unei TVP este imprevizibilă, complicațiile fiind frecvente mai ales în cazul absenței tratamentului. Principalele complicații sunt embolia pulmonară (frecvent recurentă) și sindromul posttrombotic. În caz de apariție a phlegmatia coerulea dolens, prognosticul este extrem de rezervat. Trombozele gambiere netratate evoluează în 20-30% a cazurilor către o TVP înaltă cu toate consecințele ei. Factorii agravanți ai TVP care țin
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
de ani și alți factori asociați. b. afecțiuni medicale (cardiace sau pulmonare) severe, boli inflamatorii ale intestinului. c. traumatisme sau arsuri severe. d. intervenții chirurgicale minore, traumatisme minore sau afecțiuni medicale ușoare-medii la pacienții cu anamneză semnificativă de TVP sau embolie pulmonară. 3. grupa cu risc crescut a. fracturi sau intervenții chirurgicale ale pelvisului, șoldului, membrelor inferioare b. intervenții chirurgicale pelviene sau abdominale la pacienți neoplazici. c. intervenții chirurgicale majore, traumatisme severe sau afecțiuni medicale severe la pacienții cu antecedente de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
constituite sunt de prevenire a complicațiilor acute, imediate cum ar fi extensia trombozei, recurența acesteia și tromboembolia pulmonară, precum și prevenirea complicațiilor tardive, incluzând sindromul posttrombotic și hipertensiunea pulmonară cronică de etiologie tromboembolică. Circa 50% din pacienții cu TVP netratați prezintă embolii pulmonare într-o perioadă de timp variabilă (zile sau săptămâni) de la debutul bolii. Obiectivele tratamentului sunt realizate de terapia anticoagulantă și respectiv medicația trombolitică. Terapia anticoagulantă reprezintă elementul fundamental al tratamentului pacienților cu TVP proximală simptomatică. Introducerea precoce a tratamentului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
este rar indicat în TVP, decizia trebuind a fi luată prin consult medico-chirurgical. TRATAMENTUL MEDICAL Tratamentul medical constă în principal în imobilizarea membrului afectat și administrarea de terapie anticoagulantă sau mai rar terapie trombolitică. Imobilizarea membrului afectat reduce mult riscul emboliilor pulmonare, durata de timp a acesteia fiind stabilită până la liza trombului sau endotelizarea lor. Aplicarea de compresie elastică la nivelul membrului afectat se utilizează în tratamentul TVP și poate reduce rata sindromului posttrombotic cu până la 50% a cazurilor [21]. În
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
complicațiilor hemoragice severe și de prețurile de cost ale tromboliticelor. Tratamentul trombolitic se adresează principial trombozelor înalte femuro-iliace și/sau extensive către venele iliace sau cave, phlegmatia coerulea dolens și trombozelor emboligene sub tratament anticoagulant corect condus, sau pacienților cu embolie pulmonară și instabilitate hemodinamică. Sunt utilizate curent în practică în tratamentul TVP următoarele trombolitice: a. Streptokinaza (SK, Streptase), cu greutate moleculară de 47 000 de Daltoni, administrată sistemic i.v. periferic în doză de 250 000 UI în 30 de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
întru-un număr limitat de cazuri a fost urmată tardiv de sindrom postrombotic. Aceasta a determinat indicarea ulterioară a procedeului, doar în situații în care viabilitatea membrului este în pericol. Întreruperea venei cave inferioare se efectuează de excepție pentru stoparea emboliilor recurente la pacienții cu TVP sau preventiv la pacienții cu risc major embolic. Se efectuează, de regulă, sub venele renale, excepțional deasupra lor sau în unele cazuri la nivelul venelor femurale. De excepție, vena se ligaturează complet sau incomplet, putând
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]