1,266 matches
-
foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite impunerea prin forță diferă de cea care permite dominarea prin abilitate manipulatorie sau care asigură succesul în tranzacții comerciale. Dar, în această optică, suntem atenți mai ales la emergența unor organizări complexe în lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar, problema care se impune este cea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mult competențe tehnice. În același timp, regimurile totalitare instituie instrumente de planificare ce sustrag complet marile opțiuni oricărei forme de dezbatere publică. Burnham și „revoluția managerială” În acest context istoric, apare un curent de gândire critică a dominației „tehnicii și emergenței unei „noi clase” cu vocație pentru activitatea de conducere. Cel mai celebru reprezentant al acestei orientări teoretice și ideologice este James Burnham (1905-1987), a cărui lucrare The Managerial Revolution (1941) a avut un mare răsunet în epocă. La origine, Burnham
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al teoriilor manageriale. În această privință, el distinge o teorie managerială clasică, foarte apropiată de Berle și Means, și niște versiuni simplificate, derivând direct din Burnham. Poziția clasică pleacă de la principiul că societatea pe acțiuni reprezintă sfârșitul clasei capitaliste și emergența unei noi clase de manageri. Această inovație juridică antrenează o disoluție a dreptului de proprietate tradițională în care dreptul „pasiv” al acționarului de a primi un venit sub formă de dividende este separat de dreptul „activ” de control prin conducerea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un spațiu cu două dimensiuni (vezi schema 2). Fg69 -p89 fără restricții contestație publică nu există participare (dreptul de a vota și de a fi ales) fără restricții Schema 2. Două dimensiuni teoretice ale democartizării (Robert Dahl, 1971, p. 6) Emergența posibilităților de contestare a unui regim nu este echivalentă cu lărgirea posibilităților de participare la procesele instituționale definite de acesta: acestea sunt două aspecte diferite care se concretizează prin două procese diferite. Mișcările pe cele două axe; „contestare” și „participare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
concepția monolitismului totalitar ce făcuse să dispară complet specificitatea diferitelor segmente ale elitei. Mai mulți autori au crezut că pot identifica și în Franța, într-un context politic și instituțional complet diferit (un regim pluralist deschis competiției libere a elitelor), emergența progresivă a unui „complex dominant”, care ar fi produsul unui sistem de formare reunește pe candidații la posturi înalte în administrația publică cu viitoarele cadre superioare din sistemul privat. S-a remarcat în nenumărate ocazii că Marile Școli (îndeosebi l
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de responsabilitate persoane purtătoare de valori prioritare, cu capacități și atitudini legate de acestea. Așadar, într-un fel, elitele nu sunt selectate, ci apar dintr-un proces de transformare socială pe măsură ce noile valori vin să constituie bazele puterii. Procesul de emergență a elitelor este universal, deși poate fi facilitat sau, dimpotrivă, blocat de structura de oportunități prevalentă. Evident, această structură nu este neutră, ci funcție a distribuției valorilor la un moment dat. Sistemele democratice diferă de alte sisteme de guvernare prin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
criză, de orice natură ar fi ea, afectează corpul social, anumite grupuri reacționează mai eficient decât altele, pentru că scara lor de valori, precum și formația lor le predispun într-un mod expres la înfruntarea situației astfel create. Acesta poate fi momentul emergenței unei noi elite, care tinde s-o înlocuiască pe cea care a reacționat mai puțin viguros sau mai puțin adecvat (ibidem, p. 15). Elitele funcției Așa cum observa Endruweit, noțiunea de elită a funcției este strâns legată de conceptul de elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
capitaliste prin separarea progresivă a proprietății asupra mijloacelor de producție și a controlului efectiv asupra acestor mijloace de producție a putut fi examinată în mod util din perspectiva celor trei dimensiuni indicate mai sus: recrutarea, structura și puterea. Mai întâi, emergența managerilor ca segment particular al elitei economice a putut fi asociată cu unele modificări în privința canalelor și ritmurile de mobilitate socială. Împrumutând această idee de la Dahrendorf, Giddens arată că există două moduri de recrutare a managerilor moderni și că acestea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de-al doilea este ajungerea la posturi de responsabilitate prin studii superioare: formare specializată sau studii universitare. Această modalitate de ascensiune socială poate fi, la rândul său, asociată cu un sistem de mobilitate intergenerațională mai deschis. În al doilea rând, emergența unui sistem managerial a generat un element de tensiune în rândurile elitei economice. Apariția unei funcții manageriale specifice - și, deci, a unor roluri distincte în fruntea întreprinderilor - a introdus o diferențiere a scărilor de valori în viața economică. Productivitatea și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
financiare și administrative, rămâne un sălaș al fiarelor de nepătruns pentru cei ce nu erau chemați”. În măsura în care membrii „subelitei” exercită vreo influență din acest punct de vedere, este vorba „cel mai adesea despre mize împărțite” (ibidem, p. 134). Tendința către emergența unei „elite a culturii” pare într-adevăr o „tendință profundă a societăților moderne”, dar capacitatea elitei stabilite de a defini cultura pertinentă lasă să se înțeleagă că, orice-ar fi, există o interpenetrare a resurselor intelectuale relaționale și materiale. Recrutarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dincolo de luptele pentru putere din sânul elitei, când o mișcare de emancipare modifică raportul de forțe dintre diferitele componente ale unei populații eterogene, noi criterii de acces la preeminență (religia, etnia, limba) sunt recunoscute ca fiind legitime. Atunci, asistăm la emergența unor noi elite, care periclitează monopolul elitelor stabilite la putere. Când acestea pactizează cu noii lor rivali, asistăm la un proces de diversificare a elitei, ce reflectă acceptarea naturii compozite a societății respective. Dacă, din principiu, din orbire sau de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitei conducătoare. În celelalte state plasate în orbita sovietică, procesele care anticipau cu mult înainte evenimentele din 1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată a unei noi elite (atât politice, cât și economice) relativ indiferentă față de principiile ideologice care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite feluri: elita pragmatică (Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al XVII-lea; și albia lui obișnuită - Descartes, Pascal, Malebranche, dar și moraliștii Molière sau La Fontaine și apoi, mai puțin cunoscută, o extraordinară filiație libertină, mai bine zis reversul Marelui Secol: via Marie de Gournay, o verigă fundamentală în emergența acestei linii de forță uitate, Francois La Mothe Le Yayer, moștenitor pe de o parte al „Librăriei”, autor al Micilor tratate scrise în spiritul Maestrului compuse aproape exact pe principiul capitolelor Eseurilor: voluptuosul Charles de Saint-Evremond, autor al unor bijuterii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a Imperiului, și suferința, triumfător, unificare, violente, deism, divinitatea omului, Dumnezeu, accesul la el prin plăcere, ca bine suveran, și Biserica, egal cu oamenii, existent, inexistent, și păcatul, și răul, voința lui. și epicurism, exegeză, fideism, și hedonism, islam, cuceriri, emergență, Isus, epicurian, epocă, filosof, hedonist, inventat, împărăția terestră, Mesia, mort și înviat, scrieri, înviere, Lumea de dincolo, infern, paradis, ceresc, terestru, magie, mântuire, creștină, pentru gnostici, prin sărăcie, Spiritul Liber, terestră, minuni, panteism, Sfântul Pavel, păcat abolit, indulgențe, de moarte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
consideră că explicațiile alegerii raționale a instituțiilor sociale bazate pe câștigul în eficiență socială nu se susțin atât timp cât sunt fundamentate pe intențiile actorilor sociali. În ce privește teoria alegerii publice, aceasta se concentrează explicit pe maniera în care deciziile colective conduc la emergența regulilor formale într-o societate. Schimbarea în instituții și stabilitatea instituțiilor Dezvoltarea socială constă adesea în schimbare instituțională. Există patru mari tipuri de schimbare instituțională: formarea instituțională, dezvoltarea instituțională, dezinstituționalizarea, respectiv reinstituționalizarea (Jepperson, 1991). Formarea instituțională este o ieșire din
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reflecțiile cele mai clare ale globalizării la nivelul mișcărilor sociale - aderenții acesteia find capabili să se mobilizeze împotriva reuniunilor capitalismului global din toate colțurile lumii. Schimbarea este promovată însă, în continuare, și de m.s. de nivel local, regional sau național. Emergența mișcărilor sociale Potrivit lui Charles Tilly (2004), m.s. au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în America de Nord, ca o consecință a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestuia. De pe pozițiile neoiobăgiei Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești (Costea, Larionescu și Tănăsescu, 1996, p. 341
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este de a se extinde datorită creșterii serviciilor publice. Pentru satisfacerea reală a cererilor societății este nevoie de o bună funcționare a serviciilor publice. Reforma administrației publice reprezintă un pas firesc în adaptarea aparatului de stat la realitățile sociale, la emergența dezvoltării sociale, proces în cadrul căruia statul are încă un rol-cheie. Reforma - România în perioada de tranziție - Iulian Stănescu Termenul de reformă (r.)se referă la un program de dezvoltare ce presupune schimbări instituționale în domeniul politic, economic, social sau cultural
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În ciuda creșterii economice, aceste societăți rămân organizate pe vechile principii, neorientate către dezvoltare socială durabilă, ci doar către creștere economică ce aduce, de multe ori, cu sine o polarizare socială accentuată. Diferența dintre dezvoltare, supraviețuire și creștere este dată de emergența unor niveluri noi și superioare de organizare socială. În cazul dezvoltării, nu este vorba doar de o creștere cantitativă a activităților economice și de atingerea țintelor propuse, ci mai ales de o schimbare calitativă în modul în care activitățile sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
anii ’90, se referă la scenariile de evoluție a societății internaționale propuse de Hedley Bull, în 1977, spre finalul celei mai importante cărți a sa, The Anarchical Society. „Scenariul” preluat în mod predilect și analizat în alte lucrări vizează posibila emergență a unui nou medievalism - cu alte cuvinte, a unei epoci internaționale în care se regăsesc componente ale lumii medievale. Similitudinile între viitorul politicii internaționale (așa cum era el gândit de Bull la momentul scrierii cărții) și Evul Mediu se concentrează în jurul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din partea structurii internaționale, precum și din partea altor factori internaționali și a structurii interne. În această matrice evidențiată de Keohane poate fi încadrat, ca origine, programul de cercetare neoliberal. Acesta va respecta solicitarea lui Keohane de a se oferi o interpretare structurală emergenței regulilor la nivel internațional și motivelor pentru care statele respectă aceste reguli, precum și de a se acorda atenție rolului instituțiilor (Keohane, 1986, p. 194). Liberalism și neoliberalism Limitările percepute ale realismului structural contribuie semnificativ la conturarea programului de cercetare neoliberal
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
piețele globale de capital, comunități științifice, mișcări religioase. Cât privește cauzele globalizării politice, hiperglobaliștii le asociază sfârșitului „războiului rece” și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă ca urmare a anulării bipolarismului rigid și emergenței Statelor Unite ca hegemon promotor al valorilor democratice și principiilor economiei de piață. În viziunea scepticilor (parțial și a transformaționaliștilor), sfârșitul „războiului rece” este irelevant pentru globalizare, care a premers, coexistat și supraviețuit bipolarismului și, în cele din urmă, chiar a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puține ori, în spațiile academic, politic, și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno-culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei „conștiințe globale”. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea la vârf a tehnologiilor informațiilor, comunicațiilor și de transport, fiind principala responsabilă pentru comprimarea simbolică a spațiului și timpului. Inovația și difuzia tehnologică antrenează schimbări
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe marginea dimensiunilor non-materiale ale globalizării sunt împărțite între pe de o „conversaționaliști” și „culturaliști”. Autorii primei grupe sugerează dezvoltarea graduală a unei societăți internaționale și a unei culturi globale, ceea ce nu înseamnă însă impunerea occidentalizării la nivel global, ci emergența unei culturi plurale de tip hibrid în care se recunosc distinct elementele specifice ale fiecărei națiuni, religii sau civilizații, într-un spirit de „ecumenism cultural”. O versiune a „conversaționalismului” o constituie așa-zisa paradigmă a „consumului creativ”, de inspirație antropologică
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economice, demografice, militare) la care se adaugă organizarea internă, vocația pentru muncă a poporului, toate acestea produc modificări la nivel global, orientând direcția și dimensiunea fluxului unor materii prime (petrol, minereuri), produse alimentare, produse manufacturate. Este de așteptat ca, pe măsură ce emergența Chinei este înțeleasă, modelul ei de dezvoltare economico-socială să genereze idei pentru alte țări, idei stimulate și de ritmul de creștere economică a țării din ultimii zece ani (o creștere în medie cu 10% a PIB-ului anual), sau de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]