1,271 matches
-
Willer și Anderson, 1981; Cora și Willer, 2002; Cook et al., 1983; Cook și Emerson, 1978; Friedkin, 1993, 1998; Lovaglia et al., 1995; Markovsky et al., 1988, 1993; Skvoretz și Willer, 1991, 1993; Willer, 1999; Willer și Emanuelson, 2008) și emergența și stabilitatea coalițiilor și cooperării (Bienenstock și Bonacich, 1992, 1993; Bonacich, 1995; Simpson și Willer, 1999). 4.2. Fenomene structurale în rețelele de schimb 4.2.1. Putere și dependență în rețelele de schimb În contextul discuției despre tipologia conexiunilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a dilemelor sociale O viață socială în care schimburile dintre actori se desfășoară doar prin schimburi negociate și prin acorduri scrise este în mod categoric o viață dacă nu imposibilă, atunci extrem de dificilă. În aceste condiții, identificarea factorilor care favorizează emergența schimburilor reciproce permite înțelegerea mecanismelor prin care riscul blatismului, al defectării sau al noncooperării și nonreciprocității poate fi diminuat. În acest subcapitol voi discuta despre diverse modalități de combatere a blatismului și de gestionare a dilemelor sociale, precum: reputația partenerilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
partenerilor de schimb Yamagishi și Cook (1993) consideră că diminuarea incertitudinii cu privire la disponibilitatea reciprocității celorlalți este favorizată de posibilitatea de a construi reputații sociale. Altfel spus, informațiile despre disponibilitatea reciprocității celorlalți pot să fie un factor care să conducă la emergența unor schimburi reciproce. Dacă un actor p are acces la informații din trecut cu privire la disponibilitatea reciprocității lui q, atunci p poate decide să inițieze un schimb reciproc în funcție de calitatea reputației lui q. Mai simplu, dacă în trecut q a preferat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Mai simplu, dacă în trecut q a preferat în relațiile sale de schimb să defecteze, și nu să coopereze, atunci este de așteptat ca p să evite inițierea unui schimb reciproc cu q. Exemplul oferit la începutul acestui capitol cu privire la emergența rețelelor personalizate de schimb pe piața de cauciuc evidențiază foarte clar impactul posibil al reputației asupra declanșării relațiilor de schimb. 4.2.2.3.2. Posibilitatea interacțiunilor repetate Axelrod (1984) a căutat să ofere o soluție la problema impunerii cooperării
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de schimburi, încrederea se dezvoltă pe măsură ce reciprocitatea partenerului de schimb devine predictabilă. Așa cum am văzut, schimburile între care există dependență serială oferă actorilor oportunități de a modifica structura schimbului fie prin strategiile de influență bazate pe acțiuni contingente, fie prin emergența unor proprietăți ale relațiilor de schimb de-a lungul timpului, cum ar fi încrederea. Posibilitatea unor schimburi repetate între aceiași doi actori, a și b, permite dezvoltarea încrederii între aceștia și, în consecință, le formează angajamentul față de relația de schimb
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
plus, au fost propuse diverse pachete software de analiză precum KeyPlayer 1.0. În domeniul afacerilor, au fost analizate relațiile de dependență și interdependență dintre organizații în vederea identificării modalităților de creștere a performanței organizaționale. De asemenea, au fost investigate atât emergența și mecanismele de funcționare a coalițiilor și alianțelor dintre organizații, cât și comportamentul rețelelor interorganizaționale (coalițiile ilegale). Analiza rețelelor sociale a fost aplicată atât la nivel individual, cât și la nivel agregat (grupuri de muncă, organizații, comunități, rețele interorganizaționale). Au
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
individual, cât și la nivel agregat (grupuri de muncă, organizații, comunități, rețele interorganizaționale). Au fost studiate atât cauzele ce conduc la apariția anumitor configurații de rețele (antecedentele), cât și consecințele produse de rețelele sociale. Au fost propuse diverse modele de emergență a rețelelor sociale la nivel individual. De exemplu, modelul lui Krackhardt a pus accentul pe dependențele din relațiile de muncă, pe intensitatea relaționării și natura afectivității (simpatie sau antipatie). La nivel organizațional, au fost analizate efectele deciziilor de (re)proiectare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
viața socială (dezvoltarea încrederii, combaterea înșelăciunii, asigurarea cooperării) au fost analizate prin cercetarea unor configurații de rețele de schimb diferite, reproduse în condiții experimentale de laborator. În acest context, au fost studiate, printre altele, efectele asimetriilor informaționale și impactul reputației, emergența rețelelor de schimb personalizate, reciprocitatea schimburilor și mecanismele de supraviețuire a structurilor de schimb generalizat în condițiile riscului de exploatare. Având o istorie relativ recentă (începând cu anii ’20), analiza rețelelor sociale înregistrează o tendință ascendentă în ceea ce privește numărul lucrărilor de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
colectiv îl joacă în creația unui scriitor. Și, totuși, în abordarea noastră teoretică este necesar un argument suplimentar. Este obligatorie acea "iluminare" (Liechtung) heideggeriană oferind criticului șansa de a suprapune romanul operei populare. Considerăm că termenul cel mai adecvat este emergență enunțiativă, întrucât, odată desprinsă din contextul narativ, deschide perspectiva mitică. Pentru câmpul mitic al Meșterului Manole, "decupăm" emergența enunțiativă din jurnalul lui Fred Vasilescu: "Era atât de potrivită acestui interior aranjat de ea, încât mi se părea că, dacă o să
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Este obligatorie acea "iluminare" (Liechtung) heideggeriană oferind criticului șansa de a suprapune romanul operei populare. Considerăm că termenul cel mai adecvat este emergență enunțiativă, întrucât, odată desprinsă din contextul narativ, deschide perspectiva mitică. Pentru câmpul mitic al Meșterului Manole, "decupăm" emergența enunțiativă din jurnalul lui Fred Vasilescu: "Era atât de potrivită acestui interior aranjat de ea, încât mi se părea că, dacă o să plece, are să plece sufletul casei".159 Suntem în fața unei comparații abisale din care conchidem că naratorul personaj își
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
instanței narative, a limitelor consacrate ale textului, au implicații diverse. Notele de subsol ale autorului se constituie într-o hors d'œuvre, care instituie comunicarea între planul narațiunii și cel al comentariului. Întrerupând, constant și ferm, nota de subsol dobândește emergență maximală, probează că este, la rându-i literatură, dar instituie un raport ambivalent. Continuitatea dintre cele două niveluri există fără posibilitate de tăgadă, iar ambivalența atrage după sine dificultatea de a preciza care dintre planuri prezente prevalează 313. La nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a devenit un adevărat nume, și nu știu dacă n-ar trebui să fie scris Te"319. Este unul dintre motivele ce ne determină să fim de acord cu următoarea "prezentare" a aceluiași personaj, de data aceasta cu ochiul criticului: "Emergența pro-numelui (<<T.>>) reprezintă prima etapă în procesul de constituire a Personajului, conform comentariului Autorului (...) Informația este dusă și mai departe, dând naștere unei alte semnificații, care de data aceasta este implicită, intratextuală."320 (s. a.) Se are în vedere "antecedentul" literar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
domne! E inginer. Când se îmbată se dă drept gestionar. Iată ce visa bietul inginer să fie, pentru a se bucura de puterea și prestigiul contextual al gestionarului. Psihoza colectivă, destin individual și „confecțiile emoționale” S-a vorbit adesea de emergența absurdului cotidian al practicilor ideologice la care ne-am înregimentat, fără a produce altceva, cu unele excepții, decât bancuri și mecanisme de apărare. Toată suflarea românească a fost curprinsă la un moment dat - în anii ’80 - de o febră, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a proiectelor raționale, a calculelor pe termen lung. Dacă penuria de bunuri oferă o explicație satisfăcătoare pentru apariția cozilor, efectele microși macrosociale ale acestora rămân destul de dificil de decelat. În cele ce urmează, voi focaliza într-o primă parte condițiile emergenței cozilor în socialismul de tip sovietic, iar în a doua parte mă voi ocupa de unul dintre efectele acestora, și anume, contribuția la erodarea încrederii populației în regimul politic. Pentru realizarea studiului de față, am recurs la o suită de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contemporane care solicită răspunsuri (și) din partea educației (globalizarea, migrația, interculturalitatea, analfabetismul, poluarea, respectarea drepturilor omului etc.). O altă posibilă evoluție este apariția unei științe integrate a educației, cu o structură de tip rizom, constituită dincolo de criteriile și limitările oricărei discipline; • emergența transdisciplinarității, ridicată la rangul de „nouă viziune asupra lumii” (cf. Nicolescu, 1996) și vizibilă la cel puțin două niveluri: - conceptual, prin apariția sau creșterea vizibilității unor „supraconcepte”, imposibil de epuizat în interiorul structurilor disciplinare (semnificație, strategie, inteligență, discurs etc.); - la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
magistral de M. Gibbons și colaboratorii săi în lucrarea The New Production of Knowledge. The Dynamics of Science and Research in Contemporary Societies. Odată cu modurile tradiționale de producere a cunoașterii, dominate de contextul cognitiv și de structurile disciplinare, tendințele configurează emergența unui nou mod de producere a cunoașterii („modul 2”, cum îl numește autorul), în care aceasta din urmă este creată în contexte socioeconomice mai largi, de natură transdisciplinară. Producerea cunoașterii este, conform paradigmei tradiționale, un proces care se produce în
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
timp... Bogăția și diversitatea discursurilor despre globalizare nu împiedică unele acorduri minime, iar printre ele se află și faptul că unul dintre motoarele principale ale globalizării este revoluția înregistrată în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicație. „Platforma” tehnologică a asigurat emergența celeilalte laturi de forță a globalizării: cunoașterea și inovația. Mai ales acest ultim aspect a făcut ca educația să-și găsească un loc central în înțelegerea și operarea cu viața în context global. 1.2. Dezvoltarea tehnologiilor informaționale și de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și transferate în contexte diverse, în vederea rezolvării unor probleme concrete. Aceste competențe, cum ar fi comunicarea eficientă, lucrul în echipă, gândirea critică, ocupabilitatea, utilizarea tehnologiilor etc., sunt achiziții durabile, pe care se poate construi ulterior învățarea ca proces continuu. b) Emergența culturilor locale și a identităților cosmopolite. Printre numeroasele paradoxuri ale globalizării se află și acela conform căruia, pe măsură ce se configurează și se extinde o cultură globală, se produce și o (re)descoperire a localului. Diversitatea culturală devine, într-o accepțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
urmare, pentru fiecare dintre noi, mijlocul prin care stabilim un echilibru între acumularea de cunoștințe, muncă, adaptarea continuă la diferite situații și participarea activă la viața civică.” J. Delors, Comoara lăuntrică Contextul dezvoltării în secolul XXI este realmente diferit, datorită emergenței unor fenomene cum ar fi: globalizarea și piețele competitive, revoluția tehnologică din domeniul informațional și al comunicațiilor, rolul crucial al inovației, al cunoașterii și al capacităților tehnologice în cadrul sistemelor de producție, dezvoltarea societății civile și creșterea participării sale în luarea
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
deseori până la fuziune. Fuziunea este așadar faza cea mai complexă și mai radicală a integrării. Abordarea de tip transdisciplinar tinde progresiv către o „decompartimentare” completă a obiectelor de studiu implicate. Fuziunea cunoștințelor („cunoașterilor”, fr., savoirs) specifice diferitelor discipline conduce la emergența unor noi câmpuri de investigație, la dezvoltarea unor proiecte integrate sau chiar la conceperea unor programe de cercetare conforme cu noua paradigmă. Transdisciplinaritatea reprezintă „punerea în act” a unei axiomatici comune pentru un ansamblu de discipline. Prin gradul său de
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
RATP-ului, Regia Autonomă a Transporturilor Pariziene). La acel moment, o nouă etapă a fost atinsă prin cercetările efectuate de Mayo la Hawthorne, între 1927 și 1932, care demonstrau un fapt: calitatea relațiilor interpersonale afectează comportamentul salariaților. Această etapă marchează emergența psihologiei sociale a organizațiilor. În paralel, ascensiunea nazismului îi încurajează pe psihologi sociali ca Lewin să realizeze cercetări asupra stilului de leadership, care-i vor interesa curând nu doar pe pedagogi, ci și pe directorii de firme. Al doilea război
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
diferențiere adaptat la mediu sau care nu au mecanisme de integrare suficiente. Cartea lui Lawrence și Lorsch se încheie cu un capitol care ilustrează, prin numeroase studii, (Woodward; Burns și Stalker; Fiedler, care va fi prezentat în capitolul despre leadership) emergența unei teorii relativiste a organizațiilor. Lucrarea este discutabilă pe mai multe planuri: de exemplu, variabila "diferențiere" comportă aspecte psihologice (atitudini) și elemente structurale. Același lucru este valabil pentru variabila "integrare". Nu este pusă în discuție legitimitatea stabilirii de legături între
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interesată de conduitele sociale dezvoltate în organizații. Aceste organizații suportă transformările profunde care marchează în prezent societatea în ansamblul ei (globalizarea economiei, trecerea la o societate de servicii, dezvoltarea noilor tehnologii de informație și comunicare...), fapt care se traduce prin emergența multor teme de cercetare care nu sunt abordate deloc sau insuficient: efectele fuziunilor, impactul noilor tehnologii în transformarea sarcinilor și a relațiilor ierarhice, relațiile de serviciu, managementul intercultural, flexibilitatea, noile forme ale locurilor de muncă (precare sau nu), organizațiile în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cele două organisme ale autorității bugetare. Comisiei Europene îi revine apoi responsabilitatea implementării bugetului. Curtea Auditorilor întocmește un raport asupra anului respectiv, iar pe baza acelui raport anual PE decide dacă Comisia și-a îndeplinit sarcina implementării bugetului. După 1970, emergența bugetului ca instrument real de politică publică europeană a fost constrânsă de un factor fundamental ce configurează încă finanțele UE. Bugetul UE a fost și rămâne de dimensiuni reduse în raport cu venitul național brut al Comunității și cu nivelul cheltuielilor publice
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
întoarcerea la politici industriale active, incluzând componente sectoriale ce urmăreau, între altele, compensarea diferitelor efecte sectoriale asupra politicilor orizontale, politici promovate indirect și într-o manieră concertată prin intermediul demarării Strategiei Lisabona. 5.3. Trecere în revistă a politicilor industriale europene Emergența unei politici industriale la nivel european este marcată de semnarea, la Paris, a Tratatului CECO în anul 1951 și a Tratatului Euratom în 1957. Deși Tratatul a avut în intenție promovarea liberei concurențe și îndepărtarea barierelor comerciale dintre statele membre
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]