566 matches
-
laudative nu reprezintă în niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
au loc histrionii care astăzi domină scena publică (niște personaje care, pe de altă parte, îmi plac, să nu creadă nimeni că-i disprețuiesc). Bunica lui Ștefan reprezenta acea Românie mult mai bine decât cei care o revendică cu patimă emfatică la televizor și la conferințe academice. Avea o casă mare și spatiosă cu un pian. Într-o seară, înainte să plecăm în oraș, Ștefan s-a așezat la pian și a produs una dintre simfoniile cele mai frumoase pe care
o întâlnire memorabilă cu un consilier local (și cu șoferul lui) () [Corola-blog/BlogPost/338989_a_340318]
-
fost surprinzător, iar posibilitatea unui Brexit „soft” datorită unei aparente „tehnicalități” legale - deși autonomia justiției britanice față de UE a fost parte din platforma campaniei Leave - fără îndoială va ascunde surprize. Când a fost numită prim-ministru, Theresa May a declarat, emfatic și tautologic, că „Brexit means Brexit”. Right now, no-one knows what that means.
Poporul votează, judecătorii anulează? Ce înseamnă decizia Înaltei Curți a Angliei pentru Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338636_a_339965]
-
apoi Creangă, al lui Călinescu, pe care l-am audiat, la înghesuiala, de vizite la părintele Stăniloae, pe care reușisem pentru prima oară, ca ziarist de radio, să-l “dau” pe post și să recenzez Filocalia - aici, el a numit emfatic pe Pere Migne, cu 120 volume -, probabil și de lucrarea mea de licență (“de stat”), sigur caz de ce scriam, de poezie. Interogațiile sale, mai degrabă aspre, mă entuziasmau deja, încât curând aproape i-am reproșat, cum de nu mă pune
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
laudative nu reprezintă în niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
parcurg altă prezenta decât aceea departe de trupu- mi și aproape de îngemănarea stelelor. Aripi legate de sufletul lui Dumnezeu mă cheamă apoteotic. Aici unde sunt e lumină minții din care într- un cotidian veritabil schițez portretul gaurilor negre. Și spațiul emfatic eclipsează în fiecare conținut stelar. Citește mai mult Fără ezitărixeroxez ființă meaîn imaginealumii a opta.Nu parcurg altă prezențădecât aceea departe de trupu- miși aproape de îngemănarea stelelor.Aripi legate de sufletullui Dumnezeuma cheamă apoteotic.Aici unde sunte luminaminții din careîntr-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
divină, propagată printre evrei prin transmitere orală și secretă, a cărei istorie este învăluită în fabule. Ivită în primul secol al erei noastre, ea fu sistematizată de.... rabbi Akiba și dezvoltată de către școlarul lui Simon Ben Jochai, poreclit în mod emfatic scânteia lui moise. Cabala constă într-un lung șir de formule și expuneri filosofice, care prezentau totul ca o operă a lui Dumnezeu. Cabaliștii comunicau, sub văluri misterioase, o teozofie ciudată, apropiată de neoplatonicism.” (Dem Teodorescu, Istoria Filosofiei Antice, Lito-Tipografia
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
suferea. a citit printre rânduri cum că-i calul troian sau că-i bara cea groasă sprijinită-n mânere, punte de acrobat de pe care el însuși să sară și-n arenă să facă ocolul, să-și îndoaie piciorul, să primească emfatic onorul... nu se mai adăpa, chinina cuprinse ovăzul, râu de lacrimi cu sânge și praf făceau cruce pe pieptu-i cu lama, cu șișul, cu cordul. rana lui sângera, singur el și-o mușca, o mărea învățat cu durerea, cu trap-galopul
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
își făcea apariția, adoratorii săi amuțeau, se lăsa o tăcere stranie. Mișcările lor păreau un ritual mut, ascuns, necunoscut celorlalți. O elită sumbră, rece, orbită de putere si bani, putredă până în adâncurile ființei. A urcat treptele, așezându-se cu gesturi emfatice pe jilțul aurit. Alături de el, îmbrăcată în straie străvezii, stătea în toată splendoarea ei, promiscua decadență. El a făcut semn discret cu mâna, să-i fie înfățișate cererile. Le-a parcurs rapid, blazat, lipsit de interes: - Artă, cultură, natură, armonie
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde ești Hyperion să-i vezi sterili narciși sisifi de goluri Cum spre piscu-ți scări de aur ancorează? Cum analfabeții te hulesc prin
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
Mișcarea se naște la Iași în jurul unui grup de tineri intelectuali care se reunesc pentru a crea un cenaclu de reflecție filosofică și politică. Aceste personalități înțeleg să se îndepărteze de stilul liberalilor, de tonul ex-pașoptiștilor pe care îi consideră emfatici și grotești. Elitismul și voința critică îl caracterizează și pe Maiorescu, și pe Carp, și pe un Iacob Negruzzi. Ei fondează în 1863 societatea "Junimea" și se întîlnesc pentru serii de conferințe la cei cu dare de mînă, ca Mavrocordat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și mîndria", "Ceaușescu eroism, România comunism". Șeful statului este fotografiat alături de Elena Ceaușescu zîmbind unor pionieri care aduc flori. Se înmulțesc telegramele de omagiu trimise de brigadieri, de cooperative agricole, de comitetele județene care anunță propria autonomie energetică. Acest stil emfatic este contrariul declarațiilor sovietice care acceptă să vorbească despre eșec, despre erorile trecutului, despre dificultățile ivite odată cu perestroika după 1985. Sînt ignorate imaginile sumbre ale societății socialiste prezentate de economistul sovietic Abel Aganbeguian în 1987 și care puteau în același
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
oricum de neocolit în privința înregistrării pulsului actual al artei locale. Care cunoaște o ebuliție pe măsura strălucitei sale tradiții. Micile derapaje de repartizare a spațiului unor expuneri cu pronunțat caracter comercial, apoi marile pretenții nu de puține ori găunoase ocolind emfatic galeria, nu pot minimaliza rolul ei de creuzet al creativității locale a momentului. Dispunîndu-se contrapunctic, soluțiile deja notorii ale celor cîțiva maeștri autentici neîncremenite în formule osificate acceptă seniorial replica, chiar dacă insurgentă adesea, a junilor iconoclaști. Unii din ei încă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
234 Vala, ÎI, 423-424. 235 Cf. Theofil Simenschy, Gramatică limbii sanscrite, 1959, p. 56. 236 Klaus Mylius, Wörterbuch Sanskrit-Deutsch, p. 59. Similar, sanscritul áha (mai ales postpus, în structuri -~) înseamnă "zi". Sanscritul áha mai poate funcționa și că particulă emfatica avînd sensul "desigur", "(în)tocmai", "anume". 237 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 64. 238 Vala, VIII, 469-471. 239 Vasile Lovinescu, Jurnal alchimic, p. 29. 240 Vala, IV, 180-83. 241 Ibid., IV, 170-173. 242 Prin Eno, fiica a lui Beula, care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
comilitonii cronologici. În prozele lui A. - eclectice ca gen, ca formulă epică și ca topografie imaginară - poate fi detectată o rezistență subterană tenace față de rețetele în uz ale scrisului. Lumea sa fictivă se naște din asaltul meticulos, pe alocuri desfășurat emfatic, asupra conjuncturalului etalat de literatura curentă. Se adaugă glisajele ghidate, adeseori obositoare, către cosmic și către arhetipal, ca și substanța pur nominală și inconsistența halucinantă a așa-numitelor sale personaje. În planul strict formal, corporalitatea și lucrătura strânsă a scrisului
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
al unui eveniment minor, scriitorul construiește, obedient, o utopie radical ruptă de literatură, a cărei inconsistență nu poate fi camuflată de nici un arabesc stilistic. Dincolo de „pitorescul” situației, relieful conturat de o asemenea retorică astupă orice libertate stilistică, impunând o poetică emfatică a triumfalismului și entuziasmului deontologizat, ce va marca literatura noastră până la popasul vremelnic al „dezghețului” ideologic situat între instaurarea „regimului Ceaușescu” și „revoluția culturală” de inspirație asiatică. Timid, în conținutul publicației se mai strecoară, în dosul perdelelor de ideologie, studii
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
paginile au simplă valoare de document, pentru că marele dandy nu e și un mare scriitor; la drept vorbind, nu e deloc scriitor. Tot ce s-a păstrat semnat de el (corespondență, câteva poezii și paginile despre modă) sună plat sau emfatic, fără să aibă vreo strălucire. Brummell rămâne celebru prin hieroglifa vie a propriului corp purtat prin saloane. În consecință, să ne mulțumim a cita doar câteva rânduri din capitolul Principiile costumului. Excesul didactic, eficiența calculată a fiecărei propoziții alungă orice
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o impresie execrabilă când e văzut ținând frâiele calului prin portiera elegantei trăsuri. Gesturile unui dandy autentic trebuie să aibă o insolență rafinată, nu brutală. O altă amprentă a corpului, folosită abil ca instrument de seducție este vocea: reținută, eventual emfatică, fără modulări patetice, fără stridențe, bâlbâieli, ezitări, fără exaltare. Asemenea măștii, și vocea are o opacitate care ațâță din simplul motiv că nu se lasă interpretată ușor. Nerisipindu-se În vorbărie, dandy-ul Își elaborează o strategie a tăcerii, pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
contemporanii, autorul evocă momente semnificative din istoria Transilvaniei, precum răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. De fapt, în „roman” sunt dispuse succesiv mai multe povestiri, rememorări înscenate romantic pe parcursul câtorva „nopți carpatine”. Episoadele narative devin însă pretexte pentru niște discursuri emfatice, cu frază pletorică, chestiunea viabilității eroilor neintrând aici în discuție. Târziu, în 1903, mai apare culegerea de nuvele Dezmoșteniții, iar în 1913, Pro Patria, o povestire ce romanțează vremea colonizării romane în Dacia. Utile, oarecum interesante, mai ales pentru că se
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]
-
pe câmpul tăcut/ pe unde trecură odată călcând în picioare o frunte.” Restructurarea lirică este și mai evidentă în volumele publicate în deceniul opt - Poeme florivore (1972), Starea de urgență (1972; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Arcul biologic (1974) -, când limbajul emfatic și sarcasmul lasă loc unui lirism interiorizat și mai profund. C. a scris și proză: nuvele - La trântă cu munții (1949), Candidatul (1950), povestiri - Pâinea păcii (1951) și romane, cel mai semnificativ, Cazul doctor Udrea (1959), analizând dilema intelectualului între
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
poemele într-o ordine diferită de cea cronologică, reprezintă o sinteză a temelor și a motivelor lirice frecventate de autor. Refuzând contemplarea detașată și reflexivitatea temperată, poetul este un „damnat”, un crucificat pe altarul îndoielilor, care își asumă cu devoțiune emfatică martiriul incertitudinilor și scrie poemele sacrificial, cu religiozitatea unui „ales” de sorginte romantică. Descoperirea sinelui și a lumii nu se face candid, ci saturată de lecturi, biograficul și livrescul având funcție anamnetică. Din mărturisirea afinităților esențiale, adevărate prezențe formative („Zeii
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
la Festivalul „Eminescu” de la Botoșani. Tonalitatea „comentariului” era vioi-gregară și bășcălios-debutonată: „Întotdeauna când mă gândesc la Eminescu îmi vine în minte statuia din fața Ateneului, expresia celui mai trist caraghioslâc și a divorțului tragicomic de spiritul critic în favoarea amantlâcului cu găunoșenia emfatică și cu ohtatul «poeticesc». Mă întreb cum să nu râzi în fața unui Eminescu nud și cum să nu-ți închipui instantaneu figurile altor scriitori în aceeași ipostază. Gândiți-vă la Maiorescu având un ștergar în jurul șoldurilor, la Caragiale camuflându-și
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
sta ca vițeii înaintea porții nouă și nu ne-ar putea da nici un răspuns. Tot în acel articol fenomenal se vorbește și de război. Despre participarea noastră - de voie de nevoie - la el " Romînul" vorbește iar în termenii cei mai emfatici. Națiunea triumfă din nou cum a știut să triumfe întotdauna... făcu un răzbel glorios... și-a câștigat pintenii... Da, a câștigat pinteni, dar a pierdut Basarabia: iată reagentul chimic pe care foaia guvernamentală uită să-l toarne în vinul său
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Situațiilor narative tipice în roman au pornit adesea de la premisa că un asemenea lucru ar fi de dorit, o greșeală care a fost probabil cauzată de formularea imprecisă a descrierii originale a funcției tipurilor. În virtutea clarității, trebuie afirmat în mod emfatic faptul că situațiile narative sînt concepute ca tipuri ideale și, ca atare, nu sînt nicidecum normative 17. Potrivit lui Max Weber, este o caracteristică esențială a tipului ideal ca acesta să rămînă o abstracțiune care nu poate fi realizată niciodată printr-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]