266 matches
-
ideea pe care se axează întregul comentariu polemic al cărții lui Theodor Codreanu. Publicistica lui Eminescu pe această temă se revelează ca un suport ideatic și ideologic vizionar. Cartea lui Theodor Codreanu, este, în fapt, din punctul de vedere al eminescologiei, o demonstrație asupra vizionarismului lucid pe care îl oferea în epocă, pentru viitorime, Eminescu, acesta înfățișându-se ca un temeinic cunoscător al istoriei naționale și un fin (pătrunzător) analist al manevrelor politice într-o istorie modernă a Europei. INDICE al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
București, 1985, 134, passim; Anghelescu, Lectura, 187-192; Nicolae Manolescu, Eminescu și comentatorii săi, RL, 1989, 46, 48; Mircea Anghelescu, Istoricul literar, T, l990, 1; Mircea Popa, D. Popovici - emblema personalității, ST, 1992, 10; Cornel Munteanu, D. Popovici și reconsiderarea statutului eminescologiei, F, 1993, 1; Mircea Zaciu, Ca o imensă scenă, Transilvania..., București, 1996, 439-444; Dicț. esențial, 685-687; Micu, Ist. lit., 325; Firan, Profiluri, II, 198-200. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
parte din redacție până la 1900. Aici și-a publicat majoritatea studiilor filosofice și literare. A mai colaborat la „Arhiva românească”, „Noua revistă română”, „România jună” „Adevărul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Argus” ș.a. Ca istoric literar, R.-P. aduce contribuții notabile în eminescologie, cercetând printre primii manuscrisele depuse de Maiorescu la Biblioteca Academiei. Editează, în cadrul unui studiu referitor la epoca vieneză a poetului - Câteva pagini inedite din tinerețea lui Eminescu (1903) -, o parte din articolul Naționalii și cosmopoliții, iar în altă lucrare - Kant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
Dialectica stilului este cartea care mi-a adus consacrarea, bucurându-se de o generoasă primire din partea lui Al. Dobrescu, Edgar Papu, George Munteanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eugen Todoran, Adrian Marino, Solomon Marcus, Dan C. Mihăilescu, Ioan Constantinescu, tot nume grele ale eminescologiei și criticii literare, în genere. Ba pun la același preț și polemicile pe care le-a creat dinspre Al. Piru, Ioana Em. Petrescu, Cristian Livescu, Ioan Holban, Mihai Drăgan. Polemica mea cu Ioana Em. Petrescu a fost de răsunet și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu C.D. Zeletin. Eminescu Dialectica stilului (1984) mi-a adus noi prietenii, între care pe a cunoscutului critic și istoric literar George Munteanu, care m-a recunoscut drept cel mai important discipol al său, la rându-i, recunoscându-se, în eminescologie, discipolul lui G. Călinescu. Aceeași carte m-a împrietenit cu Adrian Marino, cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cu Iosif Cheie-Pantea, cu Nicolae Georgescu, cu Artur Silvestri, Cezar Ivănescu, Mihai Ungheanu, Paul Anghel, Mihai Cimpoi, Constantin Cubleșan. Desigur, cartea, cum am mai spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
amintiți, se găsesc și asemenea prieteni. Se cuvine, totuși, să mai aduc doar unele nuanțări și detalii. În momentul de față, mă concentrez asupra unor legături cu scop de urgență privind unele mize importante pentru cultura românească sau universală. În eminescologie, bunăoară, s-a ivit problema revizuirii biografiei ultimelor șase ani de viață ai poetului. Au existat și există încă opoziții înverșunate. Dar contribuțiile mele, ale regretatului Ovidiu Vuia, ale lui Nicolae Georgescu, D. Vatamaniuc, Constantin Barbu, Ion Filipciuc, Călin L.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ion Simuț În jurul oricărui mare scriitor se naște cu timpul o literatură secundară impresionantă, o bibliografie critică imensă, ce solicită ea însăși buni specialiști pentru a fi cunoscută. Nu sunt multe asemenea vaste domenii derivate. Eminescologia și caragialeologia sunt, în mod firesc, cele consacrate. Sadovenologia și rebrenologia urmează să se consacre. Alte teritorii sunt mai greu de numit printr-o noțiune specială derivată de la numele scriitorului (Creangă, Arghezi, Blaga, Călinescu). E greu să fii simultan un
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
de referință nu numai prin aprofundarea și interpretarea "diabolică" a detaliilor, multe inedite, găsite cu trudă prin colecțiile Bibliotecii Academiei, ci și prin lansarea temerară a unui nou scenariu biografic eminescian. Aceasta cu riscul de a intra în contradicție cu eminescologia consacrată, începând cu Maiorescu, Ibrăileanu, Călinescu și terminând cu editorii, biografii și exegeții mai vechi sau mai noi. Extrem de interesantă ni se pare și acea addendă a textelor eminesciene din "Timpul", ce se îmbină fericit cu albumul incomod al caricaturilor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
dialog nesfârșit de admitere-respingere a lecțiunilor deja istorice propuse de editori, cu care comunică permanent prin canale sincrone și diacrone, modelând textul în perfectă cunoștință de cauză. Despărțindu-se totodată de unele ediții actuale ce par lucrarea unor funcționari în eminescologie, lipsiți de motivație interioară și de patosul aferent, N. Georgescu se pliază cu epică știință în analiza punctuală a fiecărei ediții, ca și cum și-ar pregăti propria ediție prin disocieri sau confirmări de opțiune. Așa se explică amendamentele aduse la unele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un tipograf să scoată cea mai luxoasă și voluminoasă carte de versuri în epocă pe adresa înaltei societăți a saloanelor, edița princeps și următoarele au devenit pentru N. Georgescu un reper de disociere și o referință negativă ce au declanșat ... eminescologia. Toți ceilalți editori au fost tentați să destructureze edițiile Maiorescu, să reordoneze poeziile după alte criterii. Din lunga listă a edițiilor și a autorilor lor, amintim doar numele unor V. G. Morțun, A. D. Xenopol, Matei Eminescu, Ioan Scurtu, A. C. Cuza
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
autorilor lor, amintim doar numele unor V. G. Morțun, A. D. Xenopol, Matei Eminescu, Ioan Scurtu, A. C. Cuza, G. Adamescu, N. Iorga, C. Bogdan Duică, G. Murnu, Ibrăileanu, C. Botez, Mihail Dragomirescu, G. Călinescu, Perpessicius. Ioan Scurtu (1877 1922) este pionierul eminescologiei pe manuscrise, cel ce a îmbinat tematismul științific ca principiu antologic cu cronologia interioară. O ediție masivă (680 pagini) de antume, postume, traduceri, proză, publicistică dă A. C. Cuza, așadar o imagine enciclopedică a lui Eminescu. Nicolae Iorga oferă o ediție
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1930, celebră și foarte comentată va fi ediția de lux din 1941. Pledând pentru unificarea limbii poemelor eminesciene în direcția formelor literare, spre care tindea însuși Poetul, ediția Ibrăileanu este neliniștitoare atât prin soluții definitive cât și prin dilemele induse. Eminescologia interbelică îl aduce în arenă pe C. Botez, singurul filolog editor al Poetului. Frecventează eficient cele 43 de caiete eminesciene pe care le tipărește, oferind imaginea unui Eminescu al Moldovei și al epocii, înghețând sute de termeni în forme dialectale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
antume apărută la Fundația Regală Carol I, ca apoi să devină expresia consensului tradițional și național postbelic prin ediția academică. Din "Anexa 1 Eminescu, azi", reținem însemnările laudative ale lui N. Georgescu pe adresa prof. Gh. Bulgăr, "un nume pentru eminescologie", dar și pe cele mai puțin măgulitoare, privind de pildă pe Aureliu Goci, în postura sa de autor al unei ediții eminesciene (Editura Gramar, 1997), al cărei text păcătueiește nu doar prin "miile de greșeli de dactilografie și de corectură
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poezia lui Eminescu un fel de text de consum, al ei propriu, iar din autor un cobai sub o lupă. Și acest lucru, sub acoperirea aplauzelor de obște." N. Georgescu, un inițiat (nu de sfiim să-l numim astfel) în eminescologie, unul dintre puținii destinatari virtuali ai "Scrisorii către editorul eminescian, integral din anul 2000" semnate de Perpessicius în 1971, rămâne un lucid, o conștiință critică performantă atunci când crede că Perpessistica, totuși, poate deveni un complex pentru editorul de azi al
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
partea de reală științificitate care îi revine propunîndu-l și impunîndu-l în locul altuia mai fericit. Iar dacă un perfect cărturar de statura regretatului Petru Creția și l-a asumat, e de chibzuit dacă termenul (justificat acoperit de oprobiu de Călinescu pentru "eminescologii" vremii sale) nu e, totuși, de acceptat. Cea dinții mare observație a lui Petru Creția în materie de poezie eminesciana este carenta, nejustificată azi, a distincției dintre opera antuma și cea postuma. Și cheltuiește, pentru a-și demonstra punctul de
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
nu se dă în lături a lua în colimator pe însuși Eminescu, în postura-i, evident, cea mai ingrată, de epistolier în parteneriat cu Veronica Micle. Cum să nu fim de acord că nu o dată și nu de puține ori eminescologia "a căzut în delir, din exces de devoțiune"? Că a înflorit pe seama ei "o exegeză de praznic, desigur,de exaltare festivă, cu discernămîntul mereu amenințat de o supradoză letală de admirație, asumată ca sarcină și datină patriotică - de nu cumva
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
din nou sub zodia derizoriului, a postulatului intraductibilității poeziei, în general, și acelei eminesciene, în special, cînd "climatul negativismului la modă" care coincide cu "jubilarea ignorantei" pare a se fi instalat comod în publicistica noastră și, mai ales, cînd teritoriul eminescologiei, ca atîtea altele, din păcate, se lasă dacă nu stăpînit, cel puțin vremelnic gestionat de tot felul de oameni care par a fi făcut școala la fără frecvență și care, în mod cert, au lipsit de la întîlnirea cu opera lui
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
strîmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (Editura Floare Albastră, 1995). Dl Georgescu este un bun cunoscător al poetului și publicistului, începînd cu manuscrisele și sfîrșind cu textele publicate. Cred că, mai ales după moartea lui Petru Creția, eminescologii noștri nu sînt mai numeroși decît degetele de la o mînă. Partea proastă, în legătură cu dl Georgescu, pe care îl prenumăr fără să ezit printre eminescologii valoroși, este că, în loc să ne dea o biografie sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
cu manuscrisele și sfîrșind cu textele publicate. Cred că, mai ales după moartea lui Petru Creția, eminescologii noștri nu sînt mai numeroși decît degetele de la o mînă. Partea proastă, în legătură cu dl Georgescu, pe care îl prenumăr fără să ezit printre eminescologii valoroși, este că, în loc să ne dea o biografie sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit de o interpretare ciudată a vieții și operei eminesciene. în ce mă privește, deși nu neg interesul unor observații și conexiuni ale d-sale
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
Buc. 2000), dar și alții, au exprimat dubii serioase cu privire la corectitudinea textelor eminesciene publicate. N-au prea fost auziți. Tineri pricepuți și entuziaști care să se apuce de treabă, folosind, eventual, computerul și alte facilități actuale, nu apar la orizontul eminescologiei. Nici n-au de unde să apară. Facultățile de Litere nu mai pregătesc filologi. Iar munca de editare e mai prost plătită decît oricînd. Care ar fi principalele aspecte litigioase ale editării lui Eminescu, acelea spre care, adică, ar trebui să
Spre o nouă ediție Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15510_a_16835]
-
Ele formează un tot organic, și nu au rămas fără ecouri în critica eminescologică ulterioară până la aceea de azi. Lucrarea Eminescu în critica și istoria literară română rămâne, de fapt, singura noastră sinteză dintr-un capitol plin și încheiat de eminescologie. Cele două părți ale studiului-curs, din anii universitari 1945/1946, respectiv 1946/1947, au meritul că iau în discuție, cu o mare doză de obiectivitate critică, cele două atitudini fundamentale în complexul receptării lui Eminescu, prima de ("glorie negativă") care
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
studiilor eminescologice, - de altfel, destul de întins prin perioada pe care o acoperă, de la Titu Maiorescu la D. Caracostea -, ci instituie o dinamică a ideilor, în înțelesul unei istorii literare interne a fenomenului. Este, mai degrabă, o critică a ideilor în eminescologie, din care extrage punctual inovațiile, tipul de critică, metodele și instrumentarul critic. Această perspectivă convoacă, prin distanțare și polemică, trei tipuri de atitudine și metode critice: față de biografismul istoricizat propune o biografie intelectuală, a formației și ideologiei epocii cu efectele
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
prin configurarea internă a devenirii unei poezii, pe linia analizelor variantelor intermediare în defavoarea textului definitiv. Cum se observă, este vorba de o sinteză a metodelor și orientărilor moderne în critica și istoria literară. Volumul Poezia lui Eminescu, urmând cursurilor despre eminescologie, este o probă a valorificării acestei sinteze metodologice. Sinteza eminescologică a lui D. Popovici a vizat un dublu scop: pe de o parte, ipostaziază o mentalitate critică ("să redea cât mai fidel gândirea celui ce a scris studiul"), pe de
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
oglindească totodată și propriul fel de a privi în problemă"). Erudiția, analiza influențelor, conturarea epocii românești și înscrierea în contextul mișcărilor de idei europene, devin astfel scut de protecție în fața criticii doctrinare, dogmatice. Ca tip de sinteză culturală, studiul despre eminescologie, are ca fundament câteva precedente, de la cunoscuta sinteză, Tendința de integrare în ritmul cultural occidental (1940), o bază teoretică și metodologică, la ampla erudiție din La littérature roumaine à l'epoque des Lumières (1945). Înarmat cu asemenea unelte critice, istoricul
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
analiza mișcărilor de imagini și viziuni între variantele unor poeme, prin compararea acestora (Mortua est, Împărat și proletar), sesizarea unui moment prerafaelit în poezia eminesciană, sunt câteva din ideile novatoare pe care le-a produs studiul lui Popovici în istoria eminescologiei. Se revendică, în bună parte de la criticul clujean, contribuțiile eminesciene și, în general, istorico-literare ale unor specialiști în domeniu, aflați în preajma profesorului, precum George Munteanu, Iosif Pervain, Aurel Martin, Rosa del Conte. 1) D. Popovici - Eminescu în critica și istoria
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]