499 matches
-
matematicilor constituie substratul gândirii moderne. Din această contopire a răsărit cu succes știința naturii din care, apoi, se inspiră toți filosofii moderni. Critica raționalismului matematic s-a făcut istoricește de un al doilea mare curent al filosofiei moderne, anume de empirismul englez: John Locke și David Hume sunt reprezentanții lui de seamă. Ideea fundamentală a acestei direcții constă în: sunt două feluri de științe, deosebite prin natura și metoda lor, pur abstracte ca matematica și concrete ca fizica și psihologia. Nu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
filosofia kantiană a cunoașterii. Disputa raționalism-empirism, în cele din urmă, se referă la faptul dacă există cunoaștere a priori sau prin rațiune pură. Raționalismul susține că prin cugetare pură dobândim o cunoaștere absolută, care nu-i posibilă prin simțuri. Răspunsul empirismului era unul negativ: cunoștințele le dobândim numai prin percepții, de unde rezultă că nu putem obține o cunoștință absolută. Atitudinea lui Kant e determinată prin aceea, că el ia din fiecare din cele două teorii, opuse, jumătatea adevărată după părerea sa
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
nu putem obține o cunoștință absolută. Atitudinea lui Kant e determinată prin aceea, că el ia din fiecare din cele două teorii, opuse, jumătatea adevărată după părerea sa și îmbină aceste două jumătăți dând naștere la o teorie nouă: față de empirismul lui Hume el restabilește vechea dogmă a raționalismului: există cunoaștere a priori despre lucruri; față de raționalismul sistemului lui Leibniz și Wolff, adaugă: dar cunoașterea despre lucruri numai cum apar, nu cum sunt în sine. Îmbinarea fenomenalismului sau idealismului cu raționalismul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
raționalismul sistemului lui Leibniz și Wolff, adaugă: dar cunoașterea despre lucruri numai cum apar, nu cum sunt în sine. Îmbinarea fenomenalismului sau idealismului cu raționalismul este trăsătura caracteristică a teoriei cunoașterii lui Kant; până acum raționalismul fusese totdeauna realist, în vreme ce empirismul fusese idealist la Berkeley și Hume. Este clarificatoare comparația pe care o face Kant, între propria-i teorie a cunoașterii și schimbarea produsă de ideile lui N. Copernic asupra concepției astronomice despre lume. Până atunci se explicaseră fenomenele cerești prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoașterii și schimbarea produsă de ideile lui N. Copernic asupra concepției astronomice despre lume. Până atunci se explicaseră fenomenele cerești prin mișcarea corpurilor celeste în jurul pământului. Copernic le-a explicat mult mai simplu, admițând o mișcare a observatorului. Tot așa empirismul explicase cunoașterea printr-o influență a lucrurilor exercitată asupra intelectului; Kant, dimpotrivă, explică cunoașterea admițând, într-un mod oarecum paradoxal, că lucrurile se dau după ideile noastre: cugetarea produce mai întâi de toate forma obiectelor. Tocmai de aceea le și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
face posibilă știința. Astfel, realitatea este cea obligată să se modeleze după intelect, și nu invers. De aici cunoscuta teză kantiană: Rațiunea nu-și scoate legile din natură, ci le prescrie ei. Existența matematicii ca știință ne arată că principiile empirismului sunt insuficiente, și nu numai, dar deopotrivă fizica pură, metafizica denotă și ele acest lucru. Problematizarea va fi, în acest context, cum sunt posibile matematica pură, fizica pură, metafizica, sau, într-o formulă generală: cum sunt posibile judecățile sintetice a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
divizată în mai multe părți: Realismul reprezentat prin George Edward Moore și Bertrand Russell; Analiza logică sau atomismul logic, în cadrul căruia se remarcă contribuția unor gânditori ca Bertrand Russell, George Edward Moore, Ludwig Wittgenstein, Paul Ramsey, Gilbert Ryle; Pozitivismul sau empirismul logic, ilustrat prin activitatea Cercului de la Viena unde s-au impus Rudolf Carnap, Moritz Schlick, Otto Neurath, prin Cercul de la Berlin în care s-au evidențiat cercetările lui Hans Reichenbach și Carl Gustav Hempel, cât și prin Școala de la Cambridge
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
simțului comun. Modul științific reprezintă astăzi principala cale de cunoaștere a comportamentelor individuale și de grup, a faptelor, a fenomenelor și proceselor sociale. Pe baza observației obiective, utilizându-se metode adecvate, sunt obținute enunțuri empirice cu valoare de adevăr. Inițiatorul empirismului și senzualismului modern care susține că prelucrarea rațională a datelor senzoriale conduce la știința adevărată, filosoful englez Francis Bacon, arăta foarte plastic rolul metodei în cunoaștere: Schilodul care șchiopăta pe un drum bun poate între ce trăpașul care aleargă pe
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Considerăm că ultimele două principii pot fi subsumate principiilor cognoscibilității și determinismului. Iar în ceea ce privește principiul determinismului, considerăm că, mai ales pentru cunoașterea sociologică, trebuie să înțelegem determinismul nu în sens strict laplacean (respingând existența fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist promovat de Patrick Suppes. Cel mai important dintre cele cinci postulate este Principiul determinismului, ale cărui reguli de bază sunt următoarele: - viitorul este determinat în trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea se întemeiază pe certitudine; - cunoașterea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în principiu, la nivel de cunoaștere completă; - cunoașterea și metoda științifica pot fi, în principiu, unificate. Este important de reținut faptul că, determinismul nu trebuie înțeles în sens laplacean (adică în sensul respingerii existenței fenomenelor intrinsec aleatoare), ci în sensul empirismului probabilist enunțat de Patrick Suppes, în 1990, în Principiile metafizicii probabiliste. Aceste principii sunt: - legile producerii fenomenelor naturale au în esență caracter probabilist;cauzalitatea are un caracter probabilist;certitudinea cunoașterii, în sensul preciziei absolute a măsurilor, e irealizabilă; - științele, ca
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
irealizabilă; - științele, ca terminologie, obiect și metodă, se caracterizează prin pluralism. Am reținut aceste principii lăsând de o parte principiile de interes pentru construcția epistemologiei generale, pentru că ele se opun principiilor metafizicii neo-tradiționale ce se regăsesc în versiunile contemporane ale empirismului sau pozitivismului logic ce au penetrat și în cunoașterea sociologică: - viitorul este determinat de trecut; - orice eveniment are o cauză determinată suficientă; - cunoașterea trebuie să se întemeieze pe certitudine; - cunoașterea științifică poate, în principiu, să fie adusă până la nivelul de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Suppes, recunoscut pe plan mondial pentru lucrările logicometodologice (Introduction to Logic, 1957: A Probabilistic Theory of Causality, Logique du Probable, 1981; Foundations of Measurements, 1971), consideră că principiile metafizicii neo-tradiționale sunt false. În ceea ce ne privește, apreciem că aplicarea principiilor empirismului probabilist în cunoașterea sociologică este foarte fertilă, dat fiind faptul că fenomenele sociale prin complexitatea lor se pretează cel mai bine analizei probabiliste sau statistice. În demersul științific este important de stabilit în mod clar, limitele disciplinelor științifice, întrucât ele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
dăunătorii. CAPITOLUL 10. OPERAȚII PRELIMINARE INDUSTRIALIZĂRII (FACULTATIV) 10.1. Recoltarea 10.1.1 Determinarea momentului optim de recoltare Determinarea momentului optim de recoltare, prezintă interes pentru toate culturile horticole. Procedeele sau metodele sunt multiple, adesea complementare, neexcluzând experiența sau chiar empirismul, când dau rezultate, în lipsa unui laborator sau a unor instrumente mai greu de procurat. Există mai multe grupe de procedee și metode pentru stabilirea momentului optim de recoltare bazate pe observarea sau determinarea unor caractere. Caractere anatomo-morfologice -apariția sau dezvoltarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
sofisme și o terminologie confuză sau labilă. Lucrarea History of English Prosody (Istoria prozodiei engleze} a lui Saintsbury, care în domeniul ei încă n-a fost depășită sau egalată, e clădită pe baze teoretice vagi, complet nedefinite. In ciudatul lui empirism, Saintsbury este chiar mândru de refuzul lui de a defini sau măcar de a explica termenii pe care-i folosește. El vorbește, de exemplu, de silabe lungi și scurte, dar nu reușește să se hotărască dacă acești termeni se referă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă prin experiență, iar apoi folosirea dreptei rațiuni pentru a extrage raporturile logice, pentru a imagina inducțiile ipotetice și a elabora raționamentele spiritului - tot atâtea expresii presărate în text. Empirismul domină: să-ți folosești cele cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii - un adevăr rațional, verificabil - devine mai puțin important decât plauzibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
sunt empiriști, ei cred și judecă pe bază de probe perceptibile și observabile. De pildă economiștii cred că oamenii preferă o cantitate mai mare de bunuri decît una mai mică pentru că asta văd petrecîndu-se în realitate. Dar genul acesta de empirism nu este unanim acceptat. Kant vorbea în Critica rați-unii pure despre acele adevăruri "sintetice" ce pot fi cunoscute a priori, deci care nu au nevoie de senzații sau observații și exemplifica prin axiomele geometriei euclidiene. Economiștii austrieci și în special
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
acesteia, K. Popper menține exigențele realismului științific, subliniind ideea că teoriile au ca obiect, implicit sau explicit, de a face inteligibilă realitatea. Dacă lucrurile ar sta astfel, succesul teoriei și eficiența aplicării sale ar rămîne inexplicabile. 1.4.2..5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) În opoziție netă cu aprioriștii, Friedman susține că economia are vocația de a fi o știință empirică, adică de a fi confruntată cu "evidența faptelor". Pentru a face să progreseze economia pozitivă (opusă aici economiei normative
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
1.4.2. Criterii epistemologice în economie 66 1.4.2.1. Apriorismul 67 1.4.2.2. Raționalismul și formalismul (Walras) 67 1.4.2.3. Raționalismul critic 68 1.4.2.4. Convenționalismul 69 1.4.2..5. Empirism și instrumentalism (Milton Friedman) 70 1.4.2..6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn 72 1.4.2.7. Metodologia programelor de cercetare (Lakatos) 73 1.4.3. Obiectul cunoașterii economice 77 1. 4.3.1. Economia
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cond-psychology), fie „psihologia stimul-răspuns” (S-R psychology) (vezi Hilgard, Bower, 1966, cap. 2, precum și Sahakian, 1976, pp. 82-83). Sistemul conexionist, întemeiat pe cercetările experimentale pe animale ale lui Thorndike, este o extensie teoretică, revizuită de câteva ori, a asociaționismului și empirismului englez reprezentat de Locke, Hobbes, Berkeley și Mills. Originile acestora se întind mult în istorie, putând fi regăsite în filosofia aristotelică. În SUA, asociaționismul a fost reprezentat de un ultim mare psiholog-filosof: William James. Fiind o personalitate covârșitoare, i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
2000, pp. 470-471). Revenind în perioada contemporană, cuvântul "religie" este folosit cu o mare bogăție de sensuri. A adunat în conținutul său aspecte variate și uneori destul de eterogene, referitoare la relația omului cu Dumnezeu, cu sacrul. În limitele stricte ale empirismului sociologic definirea religiei nu pare nici utilă și nici posibilă. Sociologii studiază și constată faptele religioase. Ei pornesc de la opinia subiecților, a credincioșilor, care aparțin uneia sau alteia dintre biserici și credințe. Fiecare om își cunoaște mai mult sau mai
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
devenit un filosof important abia spre sfârșitul vieții, scrierea sa cea mai importantă fiind Eseu asupra intelectului omenesc, publicată în anul 1689. Această operă esențială a filosofiei universale marchează începutul unei direcții fundamentale din teoria modernă a cunoașterii, și anume empirismul. Dar Locke, prin scrierile sale politice și morale, este considerat totodată și părintele unei direcții fundamentale din filosofia morală și politică, și anume liberalismul. Aceste scrieri au luat naștere în strânsă legătură cu evenimentele politice descrise mai sus. Viața lui
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nedisimulată a legii pretenției nesfârșite descurajează intenția aprecierii pozitive a istoriei sociologiei. În acest fel, istoria sociologiei este considerată un domeniu nerelevant pentru sociologie, un cimitir al gândurilor ori un lux pe care sociologia nu și-l mai poate permite. Empirismul american a lansat acest îndemn sociologilor, arătând că vremea marilor sisteme a apus, rememorarea lor fiind o întreprindere de prisos. Mai mult, constatând că astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a timpului său; de asemenea publică texte în care încearcă o formulă de organizare superioară a societății, dezvoltă și adâncește probleme de etică și de filosofie a naturii. Astăzi F. Bacon este prezent în istoria gândirii umane ca inițiator al empirismului și senzualismului modern, ca descoperitor al idolilor care frânează cunoașterea obiectivă, precum și pentru previziunile sale cu privire la viitorul societății. Perspectiva sa asupra vieții sociale și a moralei umane o găsim detaliată în: * Eseuri sau sfaturi morale și civile * Noua Atlantidă neterminată
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pentru ideile despre lucruri, deoarece omul nu gîndește prin idei universale, ci prin imagini concrete, grupate în asociații, încît logica este chemată să descopere "legile asociației". Ca atare, în lucrarea System of Logic (1843), dar și în alte scrieri, promovează empirismul bazat pe asociațiile de idei, considerînd inducția ca lege a cauzalității universale. Jean-Claude MILNER (n. 1941), filozof și lingvist francez, profesor la Universitatea Paris VII. Lucrări de referință: De la syntaxe à l'interprétation: quantités, insultes, exclamations, Le Seuil, col. "Travaux
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]