2,623 matches
-
mai ales În contextul actual al crizei, din moment ce cunoașterea este recunoscută ca element definitoriu al creșterii economice și, totodată, resursă inepuizabilă de progres, foarte importantă În paradigma exploatării resurselor și a dezvoltării durabile. După cum am arătat, punerea accentului pe factorii endogeni de dezvoltare presupune canalizarea eforturilor spre domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, pentru a face față provocărilor pe care omenirea le Întâlnește: schimbările climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările demografice. Nu se poate concepe o lume a viitorului
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
6. Concluzie Se poate spune că efectele crizei actuale ne fac să regândim modelele de dezvoltare economică la nivel global și să realizăm joncțiunea de la o abordare exogenă a factorilor de producție - pământ, capital, forță de muncă - la o abordare endogenă, văzută prin prisma progresului tehnic, la baza căruia stă omul prin cunoașterea sa, În contextul orientării eforturilor către știință, educație, cercetare și dezvoltare. Avem o planetă permanentă pe care o gestionăm temporar, iar prin intermediul folosirii cunoașterii ca factor de creștere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nou concept, avem de-a face cu principiul ecoknowledgezation, acesta fiind strategia de decuplare a progresului socioeconomic de la rezervorul de resurse naturale, având scopul precis de a schimba paradigma modelului de dezvoltare neoclasic cu una nouă, capabilă să genereze factori endogeni de creștere economică prin orientarea către capitalului intelectual. 2.3.1. Paradigma dezvoltării: ecologie-cunoaștere-convergență Ecoknowledgence (ecognosgența) este noua paradigmă de dezvoltare aptă să Îmbunătățească trăsăturile modelului neoclasic de creștere și să Înlăture barierele din calea unei dezvoltări echilibrate, a unui
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
perspectivă pentru viitor. Așa cum zicea Bacon, „Knowledge is Power” (cunoașterea Înseamnă putere). Conceptul ecoknowledgezation se referă la punerea accentului pe cunoaștere, ca alternativă la folosirea fără măsură a resurselor naturale, În special a celor neregenerabile. Valorificarea cunoașterii reprezintă un factor endogen de producție alături de capital și forță de muncă. Această nouă paradigmă este aptă să furnizeze o dezvoltare durabilă reală, un mediu Înconjurător mai curat, iar peste toate, reprezintă oportunitatea convergenței reale. Prin convergență reală Înțelegem șanse egale și pentru regiunile
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
că investițiile În capitalul uman tind să reducă inegalitățile regionale, Într-o măsură mai mare decât investițiile fizice. Luând În considerare prioritatea alocării bugetare la nivel european pentru Politica de Coeziune, fondurile nerambursabile pot fi văzute ca facilitatori ai factorilor endogeni de dezvoltare regională. În perioada actuală, guvernele statelor membre, cu precădere cele din Țările est-europene, Încearcă să găsească soluții pentru mai buna cheltuire a banului public, mai ales pentru investiții. De asemenea, se are În vedere o politică de fiscalizare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
nu corespunde actualelor nevoi de dezvoltare la nivel mondial. În condițiile actuale, legate de diminuarea resurselor naturale neregenerabile, de nivelul atins de progresul tehnic, gradul de inovare și amploarea cercetării, se simte nevoia Împrospătării trendului de creștere. Unul dintre factorii endogeni de creștere (creștere endogenă = dezvoltare autosustenabilă) se bazează pe contribuția fundamentală a cunoașterii și a metodologiei de implementare a acesteia, care stimulează inovativitatea, spiritului antreprenorial și conștientizarea consumului limitat de resurse naturale. Așa cum se poate observa În figura 2.3
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de dezvoltare la nivel mondial. În condițiile actuale, legate de diminuarea resurselor naturale neregenerabile, de nivelul atins de progresul tehnic, gradul de inovare și amploarea cercetării, se simte nevoia Împrospătării trendului de creștere. Unul dintre factorii endogeni de creștere (creștere endogenă = dezvoltare autosustenabilă) se bazează pe contribuția fundamentală a cunoașterii și a metodologiei de implementare a acesteia, care stimulează inovativitatea, spiritului antreprenorial și conștientizarea consumului limitat de resurse naturale. Așa cum se poate observa În figura 2.3.3, cu cât progresul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
alungirii acelei izocuante de creștere reprezentată În graficul următor; cu alte cuvinte, este momentul oportun ca prin implementarea unui nou model de creștere, produsul marginal să se mențină la o rată constantă de creștere. Acesta este un model de dezvoltare endogenă În care factorul de diferențiere Îl face conceptul promovat În cadrul prezentului studiu, ecoknowledgence (ecognosgența). Figura 2.3.3. Modelul Solow cu progres tehnic<footnote Solow, R. (1956), „A Contribution to the Theory of Economic Growth”, Quarterly Journal of Economics. footnote
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
generali de ambianță educațională. 1. Dintre cauzele care țin de elev, cele mai des investigate sunt cele referitoare la rolul pe care-l pot avea unele boli organice, unele deficiențe fizice sau senzoriale, și unii factori psihologici individuali, de origine endogenă sau exogenă. a. Referitor la determinările anatomo-fiziologice, trebuie să arătăm că unele malformații (diformități) corporale sau deficiențe senzoriale (de exemplu, ambliopie, hipoacuzie etc.) sunt succeptibile de a da naștere unor complexe de inferioritate sau inhibiții accentuate, cu efecte de diminuare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
frecvente. Dar mai ales tendința de izolare este foarte periculoasă pentru un astfel de elev, deoarece ea îl pune într-o situație tot mai accentuată de deficit informațional, în raport cu ceilalți colegi ai săi. b. Dintre factorii psihologici individuali de origine endogenă, care pot condiționa eșecul școlar, dorim să ne oprim aici, pe scurt, doar asupra a trei dintre ei: deficiența mentală (nivelul redus al inteligenței individuale), autismul infantil, hiperexcitabilitatea. Deficiența mentală indică, așa cum sugerează și termenul, o scădere sau diminuare de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
venite din mediu, pur și simplu pot forța schimbarea instituțională prin blocarea activării procedurilor reproductive sau prin prevenirea acțiunii complete a procedurilor reproductive, prin aceasta modificându-se sau distrugându-se instituțiile. Instituțiile pot suferi de asemenea și schimbări de natură endogenă. Schimbarea în instituții poate avea loc în două moduri. Fie schimbarea este inițiată de o persoană și este imitată de alții, fie este inițiată de mai mulți indivizi, acționând colectiv pentru a răspunde la o nouă problemă socială. „O schimbare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adâncirea sărăciei și distorsiunea societăților” (Malek, 1992, p. 216) . Concluzia autorului citat este că țările subdezvoltate pot fi împărțite în două categorii: țări colonizate și țări colonizabile. Subdezvoltarea. Cauze și factori Modul în care este apreciată importanța relativă a factorilor endogeni sau a celor exogeni, ca determinanți ai s., generează două mari tipuri de abordări ale fenomenului s., având drept fundal teoretic teoriile modernizării, respectiv teoriile dependenței (vezi dezvoltare socială). Teoriile modernizării propun paradigma dezvoltării ca modernizare, după o schemă evoluționistă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest sens, a fost elaborată teoria complementarității care se sprijină pe faptul că, intervenția publică în domenii precum sănătatea, educația, transportul etc. sunt generatoare de egalitate (egalitate în ceea ce privește accesul la serviciile publice), cu efecte pozitive asupra creșterii economice (teoria creșterii endogene). Pe fondul înăspririi condițiilor economice, a accentuării inegalităților dintre indivizi, dezbaterile asupra justiției sociale s-au intensificat. Una dintre cele mai importante abordări ale justiției sociale, cea care a generat cele mai vii dezbateri, este lansată de către J. Rawls în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
comportamentelor organizaționale; istoria prezentă a întreprinderilor românești este relativ tulbure și mai degrabă legată direct de dinamica politicilor economice adoptate după 1990; ea nu reprezintă o istorie organică a întreprinderii, a cărei derulare să se datoreze în special unor factori endogeni (lideri, proprietari, fondatori etc.); ea este mai degrabă o istorie a întregului context, cu reflexii, respectiv distorsiuni specifice fiecărei întreprinderi. Mereuță și colab., 1998 chiar lansează ipoteză conform căreia dacă există culturi organizaționale diferite, ele se datorează mai degrabă unor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
timpului reprezintă o dovadă posibilă a consistenței personalității. Această asumpție a fost lansată și creditată ca explicație validă de modelul dispoziționalist, întrucât se pleca de la premisa că, dacă un comportament rămâne invariant în timp, atunci implicit trebuie recunoscut că variabilele endogene ale personalității au o forță determinativă mai mare decât cele situaționale, acestea din urmă „prin definiție” fiind supuse unor modificări de conținutul de-a lungul timpului. Perspectiva temporală a condus la o singură accepțiune globală a conceptului de consistență, exprimabilă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
poluanți organici și anorganici. Particulele transportate de râuri nu sunt doar suspensiile clasice ci și particulele târâte / rostogolite pe fundul apei ("bed load"). Suspensiile provin din poluare, dar și din eroziunea naturală (și cea provocată de om!) și din producția endogenă din ape (care provine din alege până la 20 mg / litru în ape eutrofe și din precipitarea carbonatului de calciu la ape dure și alcalinitate ridicată.). Activitățile umane cele mai mari generatoare de suspensii sunt arăturile mai ales pe pantă -, suprapășunatul
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apă. 10.Se cunosc insecte ce iau apa de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb umiditatea din aer). 11.Rozătoarele din deșerturi pot trăi în absența apei consumând doar ierburi, scoarță de copaci, frunze uscate. În captivitate apa este procurată pe cale endogenă adică prin oxidări celulare, reușind să trăiască fără să bea chiar 6 luni. 12.Carnivorele care au nevoie imediată de apă, pentru a-și elibera reziduurile azotoase se hrănesc cu erbivore ale căror țesuturi conțin multă apă. 13.Omul s-
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și are ritmul respirației încetinit, iar alte animale își fac provizii de apă în vezică sau chiar sub piele (broasca australiană Cyclorania). În afară de apa introdusă din exterior (apă exogenă), în organismul animal intră în circuit și o apă internă (apă endogenă), obținută în urma arderilor. Prin oxidarea completă a proteinelor, glucidelor, dar mai ales a lipidelor, se obține după un complicat șir de reacții, CO2 și H2O. C6H12O6 + 6O2 6CO2 + se produc 0,5 l apă. Desigur, cantitatea de apă endogenă depinde
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
apă endogenă), obținută în urma arderilor. Prin oxidarea completă a proteinelor, glucidelor, dar mai ales a lipidelor, se obține după un complicat șir de reacții, CO2 și H2O. C6H12O6 + 6O2 6CO2 + se produc 0,5 l apă. Desigur, cantitatea de apă endogenă depinde de intensitatea metabolismului. În corpul unui copil se produc până la 20 g apă/Kg-corp, la un adult doar 6-8 g, iar la un bătrân 3-4 g/Kg-corp. La copil metabolismul fiind mai rapid, și tranzitul apei este accelerat. De
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
g apă/Kg-corp, la un adult doar 6-8 g, iar la un bătrân 3-4 g/Kg-corp. La copil metabolismul fiind mai rapid, și tranzitul apei este accelerat. De aceea, un copil suferă mai mult de sete decât un adult. Apa endogenă, în cazul unui aport extern insuficient de apă, poate rezolva pentru moment necesitățile organismului. Totuși animalele terestre nu suportă pierderi mai mari de 30-40% din conținutul lor de apă. La om, lipsa apei duce la deshidratarea țesuturilor, pielea se zbârcește
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
geneza comunismului românesc devine mai clară și nuanțată. Această grilă de lectură conduce nemijlocit la concluzia că regimul comunist din România nu s-a născut din neant. Chiar dacă din perspectivă strict cauzală comunismul nu poate fi considerat doar un produs endogen, trebuie să admitem că societatea românească nu a fost suficient de bine mobilată pentru a rezista experimentului utopic și a se opune exceselor sale. Nici fanariotismul nu a fost produsul exclusiv al unor factori exogeni. Patriotismul de extracție romantică a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sovietică -, însă terenul și germenii diferiți. În consecință și feed-back-ul a funcționat după reguli și obiective diferite. Pretutindeni însă comunismul s-a autodistrus, încheindu-și cariera în neant. Două sunt perspectivele istorice din care este îndeobște abordată geneza comunismului românesc: endogenă și exogenă. Din perspectivă endogenă, experimentul comunist este un produs politic legitimat de evoluția istorică anterioară. Nu există proces istoric fără rădăcini, fără premise sau părinți fondatori. Prima tentație a istoricului post-decembrist a fost însă aceea de a privi comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
diferiți. În consecință și feed-back-ul a funcționat după reguli și obiective diferite. Pretutindeni însă comunismul s-a autodistrus, încheindu-și cariera în neant. Două sunt perspectivele istorice din care este îndeobște abordată geneza comunismului românesc: endogenă și exogenă. Din perspectivă endogenă, experimentul comunist este un produs politic legitimat de evoluția istorică anterioară. Nu există proces istoric fără rădăcini, fără premise sau părinți fondatori. Prima tentație a istoricului post-decembrist a fost însă aceea de a privi comunismul românesc ca pe un corp
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi considerată o elită. Sociologii maghiari au reușit să propună un model de explicare a prăbușirii fostului regim care pornește de la contradicția dintre acumularea concentrată de poziții Înalte de către nomenclatura și autonomia sub-sistemelor sociale cerută de dezvoltarea economică (imposibilitatea legilor endogene de a se impune, deprecierea cunoștințelor de specialitate și supraevaluarea posturilor politice). Alți factori au contribuit de asemenea la schimbare: statutul semiperiferic al Ungariei și dependența ei de economia mondială, măsurile de liberalizare luate de vechiul regim și raporturile de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
șanse să devină un mediu psihopatogen. Rezumând, am putea vorbi și în cazul familiei și a problemelor sale de factori structurali și factori ideologici. Primii țin de condiționările exogene (habitat, piața muncii, sistemul școlar), dar și de structurile și caracteristicile endogene ale sistemului familial (părinți-copii, bărbat-femeie, subsisteme cristalizate emoțional). Ceilalți, de procesul comunicațional, de sistemul de crezuri, de modul de gândire, de mituri. Psihoterapia nu poate interveni în schimbarea condiționărilor externe. (Psihoterapeutul nu dă bani clientului său pentru a-i rezolva
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]