187 matches
-
la Traian și Târpești. Ceramică Precucuteniană, Faza I, descoperiri de la Traian-Dealul Viei, Harta Culturii Precucuteni, reconstituirea Stațiunii Bodești - Frumușica. Din Faza Cucuteni A - B : ceramică - piese de import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
import,vase descoperite la Traian, Ghelăiești, plastică antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
ortodocși (94,62%), cu o minoritate de penticostali (1,02%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei prezintă urme de locuire încă din preistorie. Acest lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
obiecive din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un alt sit arheologic, aflat la nord de satul Fulgeriș, între pâraiele Fulgeriș și Soci, ce conțin urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și perioada geto-dacică. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură școala (1910) din satul Pâncești, și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1810, cu transformări în 1924 și 1948) aflată în satul
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
om. Dovezile arheologice indică mai multe perioade de locuire, epoca bronzului - cultura Monteoru, Hallstadul târziu, iar ultima în secolele XVII-XVIII. Cercetări recente demonstrează că grota a început să fie folosită în scopuri culturale cu mare probabilitate în neoliticul tîrziu sau eneoliticul timpuriu. Prima mențiune documentară a apărut în 1639 și ultima în 1733, dar dovezile arheologice indică funcționarea sa pînă în secolul XVIII. Desenele reprezentând pumnalele de tip "akinakes" aparțin secolelor VI-IV î.e.n. Piatra Șoimului I are și II are
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Bădeni. La Turda, lângă lacul nr.1 (“Carolina“) de la Durgău, s-a descoperit o daltă de piatră și cca 30 silexuri neolitice. Arheologic, în zona Turda, este bine documentată și perioada de sfârșit a neoliticului, de tranziție spre epoca bronzului - eneoliticul (2000-1700 î.C.). Urme ale acestei perioade (“cultura Coțofeni“) apar în multe locuri din zonă. Epoca cuprului (calcolitic) este reprezentată de obiectele de cupru descoperite la Vâlcele (peste 30 de topoare). Epoca bronzului (1700-1150 î.C.) este atestată mai ales
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
Numele culturii provine de la așezarea descoperită la Cernavodă, pe Dealul Sofia, pe malul drept al Dunării. I datează de la sfârșitul eneoliticului, din mileniul IV î.e.n. Cultura a fost creată de o populație provenind din stepele nord-pontice, care a migrat continuu. Aria de răspândire acoperă mai ales Dobrogea, estul Munteniei și nord-estul Bulgariei.. Așezările descoperite sunt situate pe pe înălțimi dominante sau
Cultura Cernavodă () [Corola-website/Science/327971_a_329300]
-
sfârșitul anului 2006. Din anul 2003 în administrarea Muzeului județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes deosebit. Dezvoltarea
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
începând din paleolitic până în epoca contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecții de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese excepționale: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
contemporană, piese dacice, piese rezultate din săpăturile arheologice de la Cetatea Sucevei, colecții de ceramică, piese litice, metal, textile, numismatică, documente, carte veche, memoriale, artă, mineralogie-petrografie, paleontologie, botanică, malacologie, entomologie, mamalogie. Piese excepționale: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru I Mușat (1375 - 1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea) descoperite
Casa Memorială „Veronica Micle” () [Corola-website/Science/331359_a_332688]
-
urmare a începerii lucrărilor de consolidare, extindere și modernizare la clădirea monument istoric a muzeului, Sala Tronului a fost relocată temporar la Iulius Mall Suceava pentru a fi disponibilă vizitatorilor. Printre piesele excepționale ale muzeului se numără: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), veșminte de
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
consolidare, extindere și modernizare la clădirea monument istoric a muzeului, Sala Tronului a fost relocată temporar la Iulius Mall Suceava pentru a fi disponibilă vizitatorilor. Printre piesele excepționale ale muzeului se numără: tronul de la Lipcani (eneolitic), idolul androgin de la Mioveni (eneolitic), pandantiv de aur cu almandine de la Rotopănești (secolul al V-lea), monede de aur bizantine, inelul de aur al domnitorului Bogdan I, veșminte descoperite în mormântul domnitorului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), veșminte de curte (secolul al XVII-lea
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]