3,954 matches
-
Cred că niciodată. Însă atunci când la unu noaptea soțul începe să scrie ceva la telefon sau iese la balcon să te sune, atunci dorința de a cotrobăi prin telefonul lui este de neoprit. Iar acest lucru mă face să mă enervez, lucru care nu-l iubesc deloc. Așa că sper să nu mai simt niciodată existența ta în viața lui. În caz contrar mesajele de dragoste vor ajunge direct în poșta domnului Nicolai Vladimir, care este indicat în Vkontacte ca fiind soțul
Scrisoarea unei femei către amanta soțului: Nu te pune pe gânduri? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21682_a_23007]
-
a declarat Mircea Diaconu. Mircea Diaconu a arătat și că mai există o problemă și în strategiile politice. A ajuns un soi de performanță măsura în care poți să îl învingi pe celălalt. "Ah, ce animal politic e X!" Mă enervează cumplit chestia asta. Hai să ne întoarcem puțin la regretatul Emil Hossu. "Cum poate cineva să fie iubit, dacă nu iubește pe nimeni?" E vorba de credință în Dumnezeu, e vorba de bun simț, acel om trebuie să aparțină acestei
Mircea Diaconu, despre cum trebuie să fie noul preşedinte by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21813_a_23138]
-
dat afară din platou pe senatorul PNL Mihăiță Calimente. Andrea Crețulescu și Mihăiță Calimente s-au contrat în emisiunea ”România la Raport”, iar în cele din urmă jurnalista l-a dat afară din platou pe senatorul PNL. Jurnalista s-a enervat în momentul în care Mihăiță Calimente a întrerupt-o în timp ce vorbea și i-a reproșat acestuia că nu are cei șapte ani de-acasă. "Eu am învățat, de la bunica mea, când intru în casa altcuiva să respect regulile casei.", i-
Scandal la România TV: Mihăiță Calimente, dat afară din platou by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/22054_a_23379]
-
să vă ia și nevasta și să vă golească și frigiderul. Cam așa a făcut Victor Ponta aseară. El a uitat că PSD are 8 milioane de euro datorii, dar făcea referiri la Realitatea TV. Pentru că Victor Ponta m-a enervat, miercuri seară vă voi arată de ce el nu poate să ajungă președintele României".
Rareș Bogdan: Victor Ponta a ales să mă înjure by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22167_a_23492]
-
ziua am fost nespus de trist și n-am izbutit să scriu un singur rînd pentru ca să vă mulțumesc că ați venit la mine. Vă mulțumesc infinit, din inimă; a fost în urma voastră un gol sfîșietor. Toată dimineața azi am fost enervat, iritat fără motiv, era senzația organică a absenței voastre. Vă rog gîndiți-vă să mai veniți". La 24 mai 1935 comunica faptul că are romanul transcris în întregime aproape și că-l pregătește pentru versiunea dactilografiată. Iar la sfîrșitul lui iunie
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
a protestat împotriva lui Ceaușescu, Dan Petrescu a făcut-o nu ca "dizident", ci pur și simplu ca o persoană recalcitrantă, care s-ar fi răzvrătit împotriva oricărei autorități. Jos talentul! Mai mult decât orice altceva, pe Dan Petrescu îl enervează literatura română. O suită de recenzii incluse în recentul volum poartă, de altfel, titlul Cărți enervante, autorii incriminați fiind Titus Popovici, S. Damian, Alexandru Vona, Dumitru Țepeneag, Augustin Buzura, Sorin Alexandrescu, Mircea Cărtărescu, Cristian Bădiliță ș.a. în principiu, ar fi
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
nucleic, cu o încâlcire muzicală." Alți autori visează o viață întreagă să scrie un asemenea poem și nu reușesc... în loc să sărbătorească întâlnirea cu marea literatură, Dan Petrescu face o grimasă de dezgust cu totul inoportună, care îl descalifică. El se enervează într-un mod enervant, în prezența talentului. Nedreptăți în serie Cartea lui Dan Petrescu este plină de nedreptăți. Autorul are aerul acelui adolescent american care a ieșit într-o bună zi cu mitraliera pe stradă și a tras în cine
DAN PETRESCU ENERVAT DE LITERATURA ROMÂNĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16944_a_18269]
-
succes și de critică și de public, dar mai ales - caz rarisim - cînd e tradus în mai multe țări și nu trece neobservat acolo, cronici la cărțile lui apărînd în publicații faimoase, cu circulație largă, în loc să se bucure, confrații se enervează de parcă ar fi fost ei frustrați cu ceva. Și încep să "polemizeze", mediocrii cu fumuri fiind cei mai vehemenți. Pentru Cronicar e limpede că și inavuabila invidie stă la originea polemicilor declanșate în jurul persoanei și cărților lui Mircea Cărtărescu. Într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
masă părintele muia cu zgârcenie o felie de pâine neagră în grăsimea puțină din fundul tigăii. Câteva bucățele sfrijite de șuncă, se zbăteau anemice, între o întingere și alta. Părintele intenționat le tot amâna să le-nghită. Muștele-l bâzâiau enervându-l. Dar orice-ar fi făcut nu putea scăpa de ele. Deodată o muscă mai altfel decât celelalte i se așeză chiar pe felia de pâine ce da s-o ducă la gură. Furios el o goni. Musca porni buimacă
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
cuvinte, când aude sunând telefonul literaturii, se grăbește să-l ridice, dându-i o șansă necunoscutului de la celălalt capăt al firului să-și transmită mesajul. Și numai dacă mesajul îl dezamăgește, întrerupe politicos convorbirea sau, la nevoie, chiar trântește receptorul, enervat de insistența interlocutorului. N. Steinhardt nu este timid în judecarea literaturii, este generos. El nu se sfiește să se distanțeze - după ce inițial îi admiră - de monștri sacri ai literaturii, ca Teilhard de Chardin sau Emil Cioran. Apologia spiritului românesc La
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
de fapt, nu l-am simpatizat niciodată pentru că era profitor, hrăpăreț și prost crescut, trăgînd chiulul pe cît putea și lăsînd tot greul muncii sale pe seama mea, o să-l complimentez entuziast în legătură cu reușita lui în viață. Vorba lui tărăgănată mă enervează la culme și astăzi, ca și felul cum își punctează fiecare cuvînt prin ridicarea în sus a proeminentului arătător al mîinii lui drepte; iar tot luxul amețitor de amănunte pe care mi le servește despre nefericirile abătute asupra lui de
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
mai ales în domeniul economiei îi lasă d-lui Iliescu suficient timp pentru filozofică, tihnită contemplare a destinului său. Spaima de moarte a omului de la Cotroceni este să nu rămână pentru vecie cu stigmatul de "președinte bolșevic". Puține lucruri îl enervează mai mult decât această formulă (și aceea de "stalinist"!), pe care-a ajuns să le aplice el însuși adversarilor politici! Or, pentru a scăpa definitiv de etichetare, dl. Iliescu trebuie să facă un gest istoric, unul atât de năucitor încât
Președinția (via "Plai cu boi") salvează monarhia! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15946_a_17271]
-
stimulată de Alecsandri, era aceea, firească la oamenii bătrîni (în secolul XIX, la puțin peste 60 de ani cîți avea epistolierul, oamenii se simțeau foarte bătrîni) de a-și aminti trecutul. Așa că Ghica s-a pus pe treabă și, destul de enervat de prezent, socotindu-se mai degrabă om al vremilor apuse, adoptă din capul locului față de trecut o atitudine întrucîtva tendențioasă. Nerecunoștința contemporanilor tineri, de care suferea și Alecsandri, a agravat parti-pris-ul naratorului. Rezultatul nu este, după părerea mea, care ar
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
curente în limbajul familiar. Le înregistrează Dicționarul de argou al limbii române (1996) al Ninei Croitoru Bobârniche, unde a avea sictir e glosat ca "a fi supărat, a avea o stare depresivă" (formulare cam comică), iar sictirit înseamnă "supărat, plictisit, enervat". în Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998) de Anca Volceanov și George Volceanov, sictir (neutru, cu plural în -uri) e definit ca "stare de lehamite", a se sictiri are sensul "a se supăra, a se enerva
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
enervat". în Dicționarul de argou și expresii familiare al limbii române (1998) de Anca Volceanov și George Volceanov, sictir (neutru, cu plural în -uri) e definit ca "stare de lehamite", a se sictiri are sensul "a se supăra, a se enerva", iar sictireală este "plictis, plictiseală" (în alt sens, "dojană aspră"). Transformarea unei formule de imprecație într-un mijloc de a exprima nepăsarea, dezinteresul, plictisul e destul de firească (nu altfel au evoluat formulele de tipul "ia mai dă-l naibii"). Putem
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
cap, hohotind în sens că lasă... nu poci a spune, monșer! Ionel insistă. Văzând că celălalt moare de râs, și că, la un moment dat, Mitică îndreaptă spre el degetul arătător... deși nu e ceva clar... Ionel se supără, se enervează, se scoală de la masă și pleacă; pe urmă, se întoarce, furios, îi cere socoteală, Mitică nu vrea și pace, și-atunci Ionel, exasperat, îi trage o palmă. Și astfel, doi prieteni buni, dați ca exemplu de amiciție și de încredere
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
ale lipsei lui de îndreptățire să acuze România de poluare cînd se știe că SUA sînt cel mai mare poluator mondial, bla-bla!. Un ton serios (poate prea!) are, în schimb, dl Andrei Brezianu, și d-sa însă din cale-afară de enervat. E oarecum neașteptată enervarea unui om care trăiește de ani buni în SUA provocată (evident!) de faptul că un american cutează să spună despre România ceea ce spun mulți români de bună credință. Dl Brezianu preia o opinie a lui G.F.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
trăiește la Berlin. El este confruntat cu o serie de întrebări din partea publicului german, de genul: ,, Ați scris și-n România în limba germană? Cum s-a schimbat limba dumneavoastră în Germania?" Această închidere într-un anumit sertar v-a enervat întotdeauna. Din ce motive? Richard Wagner: Aceste întrebări sunt un rezumat al tuturor prostiilor pe care le aude un scriitor venit din Est. În fond, o încercare de a pune scriitorul din Est în afara literaturii. Îl pune într-un sertar
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
pagini e imposibil să nu observi cîteva scheme de caracterizare (în momentele importante, toate personajele stau cu spatele drept, rigid și tuturor ridurile li se atenuază ca prin farmec cînd urmează să spună ceva epocal), e imposibil să nu te enerveze dialogurile neverosimile, artificiale sau să nu observi lipitura fragmentelor de ziar care nu reușesc în ruptul capului să construiască atmosfera dorită. Și totuși, nu forma și nici scriitura nu sînt de amendat în primul rînd în cazul acestei trilogii. Cum
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
și violent. Asemeni lui Vadim, el a avut un comportament liniar, egal cu sine, de la început până la sfârșit. Nu e exclus să fi debutat, în adolescență, cu spurcarea trotuarelor și cu spargerea, de-a moaca, a geamurilor celor care-l enervau. O fi trecut și el prin faza lingerii scabroase a Toa'șului și a Toa'șei, iar acum, la senectute, iată-l mai-mare peste o adunătură de pensionari, de șomeri și de funcționari tembelizați. Tot în sfera locativ-peremist-pestilențială se plasează
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
frică, mirosea a odicolon franțuzesc, pretindea criminologul cu mare succes la femei în tinerețe... Că era scris acolo, pe-o piatră veche de lîngă mănăstire, că nu era voie să calce în lăcașul lor picior de muiere (cuvînt ce o enervase cel mai mult pe "înalta doamnă"). Iar tînărul criminolog se întreba dacă "înalta doamnă" pe care o însoțea era cu adevărat muiere, dată fiind nepăsarea ei și știut fiind că femeile sunt superstițioase, indiferent de cultura lor. "Vreau să spun
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
stupid. Să spui că societatea noastră arată într-un fel și că în oglindă se vede la fel, să te opui ideii acesteia, e iarăși stupid. Poate doar dacă trăim în povestea Albă ca zăpada să fie altfel. Noi ne enervăm de ce vedem în oglindă și atunci strigăm precipitați: oglinda trăiește o criză! Pe de altă parte, nu putem acoperi lipsa de profesionism din școlile de teatru, cu ideea de criză. Dacă e criză, în școli e! Stați puțin, nu este
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
fără de care această carte nu poate fi citită: sînt autentice sau nu aceste interviuri? Problema autenticității feliilor de viață este vitală - "făcutul" este evident. În doar cîteva replici apare ba o greșeală gramaticală, ba o situație inedită (crocodilul se cam enervează dacă cineva de la etajul superior trage apa), ba o interpretare în stil mahalagesc a unor evenimente politice importante. Nu există oameni perfect stupizi cum îi face să apară în multe cazuri Eugen Istodor. De aceea, cartea lui se constituie într-
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
așa se și cuvine), iar nu într-o lume a visurilor utopice și absolute, adică în lumea totalitarismului. Totalitarismul (s-a mai spus) poate fi și de "centru", nu numai de extremă stângă sau dreaptă. Să mai adaug că mă enervează multiculturalismul retoric. De pildă, câți din marii și gălăgioșii "multiculturaliști" de pe Calea Victoriei ar fi fost dispuși să voteze la ultimele prezidențiale cu Frunda Gyorgy? (Nu am făcut-o nici eu, dar din alt motiv: pentru că n-am votat nici o singură
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
se încoroneze a fost foarte iritat de opoziția pe care a întâmpinat-o în cercurile pariziene; reacția a fost promptă: în La Gazette de France a fost publicat un articol în care se arăta că împăratul roman Constantin cel Mare, enervat de obstrucțiile care i se făceau la Roma, a mutat capitala imperiului la Bizanț. Concomitent s-au lansat zvonuri despre o posibilă schimbare a locului de încoronare și anume la Reins, orașul tradițional al încoronării regilor Franței. Precedentul roman a
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]