12,137 matches
-
părinții săi 1) drept o piatră de hotar în îndeletnicirea cu opera poetului născut la 23 noiembrie 1920 la Cernăuți și mort în aprilie 1970 la Paris. Îngrijitorul ediției, Bertrand Badiou, cel care a completat travaliul filologic propriu-zis cu un enorm bagaj de informații biografice și de istorie literară, a vorbit foarte deschis cu această ocazie despre intenția de a pune astfel capăt legendelor țesute în jurul conviețuirii cuplului Celan, cu alte cuvinte despre voința de a transmite posterității imaginea reală asupra
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
titlul unui proces-verbal din 26 martie 1937 în urma unei Sedințe a Academiei Române - e dusă de N. Iorga, N. Crevedia, N. Georgescu-Cocoș, O. Goga sau I. Al. Brătescu-Voinești: În adevăr, de vreo câtăva vreme piața literară este inundată de un număr enorm de scrieri de o pornografie revoltătoare. Supt pretext de romane se publică povestiri lipsite de orice valoare literară, dar pline de scene care zugrăvesc situații și atitudini ca acelea pe care le reprezintă fotografiile ce se vând pe sub ascuns, în
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Mircea Mihăieș Diferența enormă între România anilor ’90 și ziua de azi o constituie rolul decisiv al „baronilor” în politică. Deși astfel de personaje au existat și în urmă cu zece ani, ele au făcut pasul decisiv pe scena publică după revenirea iliescienilor la
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
nevoi ale oțelului. Cea de-a treia consecință a fost una artistică, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, și ea este, poate, singura formă de activitate care a răzbunat subtil, dar cu mari șanse de durată și cu o enormă putere de convingere, dezordinile gîndirii de tip comunist și aventura periculoasă, economic, dar și simbolic, a jocului cu focul, adică a relației nefirești cu forțele combustive. Nașterea, dacă nu cumva avortul, marilor combinate siderurgice a dezvoltat o artă specifică a
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Gheorghe și-a petrecut copilăria și adolescența la Chișinău, dovedind de timpuriu aptitudini intelectuale și folosind trei limbi - franceza, rusa și româna. La 17 ani a venit la București să audieze cursurile lui N. Iorga și s-a remarcat muncind enorm. Rodul acestei munci sînt miile de pagini de studii publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară. I se conferă Medalia de aur a Institutului de istorie și heraldică al Franței, medalia de onoare «Vermeil» a Societății academice pariziene
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
pentru acela care nu vede în poezie decît jocuri de umbre, aerosoli și precipitații atmosferice difuze. Însă și cel care caută doar aburi lăptoși sau, viceversa, exclusiv narații baladești, ar găsi în lumea lui Șerban Foarță material pentru bucurii estetice enorme. Dacă poezia lui este, la prima vedere, o construcție în epură, o invocație de tip mallarméan sau barbian, adică oricum din zona pe care a încercat s-o descrie și s-o identifice abatele Bremond ca fiind a poeziei pure
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
este deprins cu lectura le poate trăi la nivel maximal. Și aici se vede cu adevărat marea lui capacitate de concentrare: tot ce pare că se manifestă spontan, din înseși latențele stihinice ale limbii, se naște, de fapt, printr-un enorm efort arheologic, printr-un procedeu de scufundare în materialul lingvistic pe care puțini creatori pot să îl facă și apoi să îl și valorifice cu aerul jubilatoriu al unui exercițiu ludic. Spontaneitatea de suprafață a poeziei lui Șerban Foarță este
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
se adaugă elementul care rămîne - în mod destul de surprinzător - marginal în modelul Genette, deși este considerat de mulți autori ca un semn distinctiv al narativității: personajul. Bibliografia narativității - despre fabulă și subiect, temporalitate, personaj, punct de vedere, narator etc. - este enormă în teoria literară și a aplica această armătură teoretică altui domeniu - în care narativitatea poate părea exclusă (conform clasicei distincții dintre artele succesiunii și cele ale simultaneității) sau oricum marginală și atipică - e un act productiv atît pentru teoria literaturii
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
favelei, care ar fi putut să devină gangster - precum fratele și "frații" săi de cartier -, însă devine fotoreporter. Prin ochii lui și, mai ales, prin prisma facondei sale naturale - stilizate corespunzător de scriitor și de scenarist - vedem, auzim și simțim ( enorm, monstruos) tot ce se-ntîmplă în "Orașul Domnului". Aspectul documentar mărturisește și o chestiune cumva "para-artistică", socială: este un film nu doar "inspirat de fapte reale" cum ne avertizează pregenericul , ci de-a dreptul marcat, traversat și pătruns de o realitate
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
Trebuie să evităm comparația între epoci. Un om inteligent trebuie să știe că istoria nu se repetă. - Se repetă prostia. Da, însă oamenii sunt alții. Din punct de vedere uman, istoria este irepetabilă. Și, à-propos de îngeri. Eu îi datorez enorm mamei mele, care era grecoaică, Ifigenia. Ei i-am dedicat premiul de care ai pomenit, la început. Scria cu litere grecești și avea cultul cărții și al literelor. Ea a fost foarte mândră că am devenit scriitor și, când se
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
nu pictează pentru a crea spații ficționale ca alternativă la un real frustrant, ci încearcă să demonstreze, fără nici un fel de pisălogeală didacticistă, că orizontul creației nu este o victorie definitivă asupra dezordinii constitutive a propriei noastre ființe, ci intervalul enorm dintre existență și neant. O lume ingenuă, una în care copilăria speciei și cea individuală se amestecă insesizabil și se sprijină reciproc, pulsează în construcțiile aproape acromatice ale lui Percă și reușește să se adreseze în egală măsură, prin înseși
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
lui Liviu Ciulei. Optzeci de ani. Acum zece ani am încercat să-l sărbătorim, în felul nostru, în paginile revistei. Nu pot să uit vreodată ce prilej formidabil să-i văd, în ipostaze emoționante, pe cei care l-au iubit, enorm, și prețuit pe Liviu Ciulei. Lacrimile lui Paul Bortnovschi citindu-mi textul pregătit de el. Tulburarea din vocea Irinei Petrescu. Recunoștiința și fericirea din ochii lui Victor Rebengiuc. Solemnitatea și grija pentru fiecare cuvînt ales "despre Liviu" în atitudinea Ginei
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
odăi a lui Ilia Ilici, spațul din cel de-al doilea act, pe care o aranjează zilnic, îi pune în ordine mormanele de perne albe, brodate, calcă rufe și aburii fierului vechi se răspîndesc pe scenă, îi pune masa cu enormă tandrețe, supușenie, cu privirile în jos, umilă și... atît de femeie. Toate scenele, de fapt, ale lui Mihai Constantin cu Sebastian Papaiani și cu Virginia Mirea sînt tulburătoare. Sînt atît de rusești, atît de adevărate, în fond, jucate dumnezeiește într-
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
neapărat Lectorul Ideal - , cu reacțiile, inteligența și înțelegerea lui. LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS. Îmi place enorm Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite prin veacul al 19-lea: rondurile și intersecțiile unde copiii se joacă și sunt mulți pomi; izul de tei în centru; caldarâmul cu viața lui - fetele la plimbare (cu aroganța lor), câinii vagabonzi, chioșcurile - totul se
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Scriitorilor din Republica Moldova pentru Poezie pe anul 2002, am deschis cartea Valeriei Grosu cu multe așteptări. Prea multe, din păcate, și mărturisesc că nu înțeleg cum acest volum a fost astfel premiat. Diferențele dintre cele două cărți de poezie sunt enorme și toate în defavoarea acestei autoare. Dacă Vasile Gârneț scrie inteligent, postmodern, cu feeling actual, Valeria Grosu abordează teme creștine cu îngeri, pustnici și toposuri biblice într-un limbaj cam arhaic ( odraslă, ungher, vaier, a jindui, a vădi, prihană etc.), amestecând
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
tot mai vizibil în binecuvântatul spațiu mioritic. La a doua privire, văd tot ce-am văzut la prima: micro-secvențe, multiplicabile cu milioanele, din tragedia unei națiuni incapabile de regenerare. Îmbătrânită fizic și sclerozată ideatic, societatea românească începe să plătească pentru enormele greșeli comise în trecut. După boom-ul natalității din anii șaizeci, România a intrat într-un declin constant în ce privește sporul populației. Explicațiile sunt cât se poate de simple: într-o țară în care se murea de foame, cuplurile se fereau
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
de a le transforma pe românce în femele de reproducție (situație analizată de Gail Kligman în Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, tradusă în anul 2000 la Humanitas) rezultatele n-au fost pe măsura viselor Marelui Inseminator. Riscând enorm, româncele au continuat să-și întrerupă sarcinile, apelând, nu o dată, la metode de-o uluitoare ingeniozitate, dar și de-o înspăimântătoare cruzime Anexa cărții lui Gail Kligman conține o cazuistică infernală, care numai ea ar motiva numele de „Țara lui
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
fâșia arată a graniței, dl. Timofte s-a săturat să se tot uite în trecut, așa cum colegii lui se uitau spre interiorul zonei ce trebuia protejată. Și, hodoronc-tronc, a început să dea cu bâta-n baltă. N-a fost suficientă enorma gafă de-a-și da arama pe față în chestiunea dosarelor, dar a trebuit să scoată triluri partinice și în cazul judecătoarei din Târgu-Mureș, arestată pentru o presupusă luare de mită. Nici mie nu-mi place respectiva doamnă am auzit-o
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
cu zarurile. Ca de fiecare dată, încep să le povestesc ceva. De cînd ne-am împrietenit, au fost la toate spectacolele din București, la unele și de două ori, adoră cînd le povestesc cîte ceva din Bashevis-Singer. Le-a plăcut enorm și Cititorul lui Schlink. De atunci îmi spun "povestitoarea". Nu-i rău. Dau cu zarul, mut și mă aud vorbind despre Pianistul și despre Polanski. Tăcerea apăsătoare e spartă uneori de zgomotul mașinilor super luxoase care opresc în trombă la
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
context critic și istoric literar sentimente ori atitudini de felul celor, întoarse cînd pe o parte, cînd pe alta, de acei comentatori literari care și-au făcut din retorica emoțională un certificat de patriotism? Firește, nici o semnificație. Poate doar o enormă confuzie, o egalizare a valorilor. Criteriile revizuirii sînt de altă natură. Și chiar dacă intervine uneori factorul etic, nici el nu e fundamental. Am atras în repetate rînduri atenția asupra riscului de a se reduce revizuirile la aspectul etic. Literatura nu
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
rezolva mult mai simplu decât ne imaginăm. Mă înspăimântă, în schimb, lipsa de demnitate a tot mai mulți dintre concetățenii mei. Oameni pentru care, în urmă cu câțiva ani, aș fi jurat, se pun la dispoziția celor ce fac un enorm rău țării (nici nu contează dacă-l fac cu voie sau fără voie: atâta pot, și basta) Partea cu adevărat descurajantă e că își înveșmântează opțiunile meschine în înalte strategii patriotice: unul vrea, cică, să reformeze sistemul dinăuntru, altul e
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
percep ca un corp străin. Nu numai că sunt asimilate ideii diriguitoare, dar existența într-un context nou le luminează sensurile în alt chip, le dă o forță pe măsura puterii de persuasiune a întregului. Nimeni nu poate nega impactul enorm pe care Emerson l-a avut în țara sa și în lume. (În cultura noastră se cunosc mai multe momente de receptare entuziastă legate de numele lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, I. Ol. Ștefanovici Svensk, Wally Alexandrescu, Leon Levițchi.) De
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
jocului (de societate) al comodului conformism, riscînd a scrie exact ce gîndea, Alex. {tefănescu s-a văzut prompt admonestat de un confrate care a crezut de cuviință a taxa aprecierile d-sale neortodoxe la adresa lui D. R. Popescu drept "un pas enorm și incalificabil, pe care nici un cititor de bună-credință necum un critic, nu-l poate face fără să devină ridicol, ca să nu spun mai mult". Vasăzică, cel ce surprinde ridicolul, dincolo de o imagine stabilită prin consens, ar deveni el însuși ridicol
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
anticipat ( poate doar de autor). Printre admiratorii lui Weininger se vor număra Karl Kraus și August Strindberg, care o va socoti "o carte înfricoșătoare" ce "rezolvă poate cea mai grea problemă". Lui Ludwig Wittgenstein i se pare că Weininger greșește enorm, dar fascinant, și recomandă călduros cartea lui G. E. Austin. Această faimă de "carte-neadevărată-care-trebuie-neapărat-citită" nu face decât să incite o dată mai mult, chiar și în cercurile feminine ori feministe, printre cititoarele perseverente aflându-se Lou Andreas-Salomé ori Rosa Mayreder (care
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
în fața spiritului mortului o zugrăvește artistul Gauguin în capodopera Manao tupapau. Aici sesizăm ficțiunea în El Paraiso en la otra esquina. Llosa mărturisește că nu este o carte document, ci o ficțiune; firește că pentru scrierea ei s-a documentat enorm și chiar a stat mult timp în Franța mergând pe urmele celor doi protagoniști, dar sunt atâtea „goluri", mărturisește autorul, lipsesc atâtea evenimente din viața lor, încât a intervenit, plăsmuind și povestind altfel cu talentu-i inconfundabil. Există deosebiri și există
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]