226 matches
-
agenții patogeni care le provoacă, bolile infecțioase pot fi: Protecția plantelor este știința care se ocupa cu studiul bolilor și al dăunătorilor plantelor de cultură, precum și cu măsurile de prevenire și combatere a acestora. Ea cuprinde două discipline: fitopatologia și entomologia. Cea mai veche reprezentare a unei plante care a fost găsită datează de acum 7000 de ani de pe o medalie descoperită într-un mormânt din Altai. Pe această medalie este reprezentat un trandafir .
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
(n. 28 septembrie/10 octombrie 1884 - d. 8 martie 1967, București) a fost un entomolog român, de etnie german. Fondator al școlii românești de entomologie agricolă. Membru titular (1955) al Academiei Române, profesor universitar la București. A absolvit Școala Superioară de Agricultură de la Herăstrău în 1902 și a studiat la Școala Superioară de Agricultură Stuttgart - Hohenheim (Germania) în 1904-1907. S-a specializat în domeniul protecției plantelor
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
specializat în domeniul protecției plantelor în Italia la Napoli-Scatati și la Institutul de biologie din Berlin-Dahlem (1912-1914). Din 1937 Doctor în științe. A fost subinspector la Stațiunea pentru Cultura Tutunului, Secția fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
fitopatologie în 1916-1918. În 1918-1920 - profesor de fitopatologie și entomologie la Școala de Viticultură din Chișinău și șef al Stațiunii de Bioentomologie din Chișinău. Din 1921 a fost entomolog la Ministerul Agriculturii din București. Din 1924 - șef al Secției de entomologie agricolă la "Laboratorul de zoologie descriptivă al Facultății de științe la Universitatea din București. În 1940-1944 - Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
Conferențiar universitar la Facultatea de Agronomie din București. Din 1955 - Membru al Academiei Române. Cercetări asupra insectelor dăunătoare, în special asupra tizanopterelor („Thysanoptere din România. Studii morfologice”, „Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor”). Fondator al școlii de entomologie agricolă din România („Rolul stațiunilor entomologice”). A publicat 65 de lucrări științifice în diverse reviste din țară și străinătate. Publică monografia „Thysanoptere din România. Studii morfologice”, și descrie 14 specii noi pentru știință. Alte lucrări importante
Wilhelm Karl W. Knechtel () [Corola-website/Science/307116_a_308445]
-
Constantin Nicolae baron de Hurmuzaki ("germană: Constantin N. Freiherr von Hormuzaki"; n. 3 octombrie 1862, Cernăuți, Bucovina, Imperiul Austriac - d. 23 februarie 1937, Cernăuți, România), a fost doctor în drept, Dr. h. c. în științe, entomolog român, profesor de entomologie și biogeografie la Universitatea din Cernăuți (din 1931) și din 1919 membru de onoare al Academiei Române. Contribuții științifice în domeniul coleopterelor și lepidopterelor din România și în zoogeografie. Constantin a fost descendent unei vechi familii fanariote în Principatul Moldovei, nepotul
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
1925 a trăit cu familia la Viena și Bad Ischl, revenind după aceea în patrie. În 1930 a fost onorat cu titlul de Doctor honoris causa, iar în 1931 a fost numit ca profesor universitar la facultatea nou înființată de entomologie și biogeografie a Universității din Cernăuți.
Constantin de Hurmuzaki () [Corola-website/Science/307232_a_308561]
-
Australia autorul prezintă intensa activitate de căutare a aurului — «gold rush» - care i-a animat pe aventurieri de-a lungul secolului XIX (mai puțin secolul trecut), în Africa de Sud, California, Alaska și Australia. În America de Sud sunt interesante referințele de botanică și entomologie legate de persoana distratului savant Paganel.
Copiii căpitanului Grant () [Corola-website/Science/306613_a_307942]
-
la Universitatea din Grenoble cu teza "Contribution à la connaissance des Hydracariens français et particulièrement du sud-est de la France." Reîntors în țară, devine șef de lucrări (1929), docent (1930), conferențiar de zoologie aplicată (1932), profesor agregat de zoologie aplicată și entomologie (1932) și, din 1937, profesor titular la Catedra de Zoologie Descriptivă a Facultății de Științe din Iași. Concomitent, între anii 1930-1936, a fost conferențiar și apoi profesor de Zoologie Aplicată și Entomologie la Facultatea de Agronomie a Universității din Iași
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
aplicată (1932), profesor agregat de zoologie aplicată și entomologie (1932) și, din 1937, profesor titular la Catedra de Zoologie Descriptivă a Facultății de Științe din Iași. Concomitent, între anii 1930-1936, a fost conferențiar și apoi profesor de Zoologie Aplicată și Entomologie la Facultatea de Agronomie a Universității din Iași, unde a ținut primul curs de hidrobiologie și piscicultură din țara noastră. A funcționat la Iași timp de 25 de ani, până în 1940, când s-a transferat la Catedra de Zoologie a
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
Naturii din Moldova (Iași, 1938), în care calitate a luptat pentru realizarea unor rezervații naturale în Moldova și la Agigea. Aria preocupărilor sale științifice a cuprins un câmp larg de cercetare în numeroase domenii ale biologiei, zoologiei generale și aplicată, entomologie, acarologie, limnologie, hidrobiologie, freatobiologie, ecologie, biogeografie, biologie generală, istoria biologiei, muzeologie, ocrotirea naturii, pedagogie universitară și socială etc. Rod al activității sale științifice sunt cele peste 250 de lucrări, note, memorii, recenzii, publicate în periodice din țară și străinătate. Academicianul
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă - fenotip - fetus - ficat - ficocianină - ficologie - filogenie - fiziologie - floare - floem - fosfolipidă - fosforilare oxidativă - foton - fotosinteză - frunză - fungi - gamet - genă - genotip - glicoliză - glucoză - grăsime - hemogramă - Hepadnaviridae
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
grecești și renaisseance italiene. Statuile din timpanul fațadei sunt realizate de Róna József, semnificând misiunea statului în promovarea industriei. În 1931, Aurel Filimon propune înființarea unei secții de științe naturale, având o colecție personală de botanică (peste 3000 de plante), entomologie (6600 specii de insecte), mineralogie, petrografie, paleontologie (peste 4000 piese). În timpul celui de-al doilea război mondial se pierde mare parte a materialului expozițional (cel de științele naturii, expus în pavilioanele expoziționale de la București a fost distrus în totalitate), iar
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
profesorului de fizică Friedrich Franz, în 1843, Mendel intră în viața monahală la abația augustină St. Thomas din Brünn (Brno) și își schimbă prenumele din Johann în Gregor. Este trimis la Universitatea din Viena în 1851. Aici studiază fizica, botanica, entomologia, paleontologia. După doi ani se reîntoarce la abație ca profesor de fizică. La mănăstire, beneficiind de un mediu favorabil aspirațiilor sale științifice, își continuă cercetările începute la Viena privind hibridizarea plantelor. Mendel, cunoscut ca „tatăl geneticii moderne”, a fost îndrumat
Gregor Mendel () [Corola-website/Science/312544_a_313873]
-
a Medicilor din București (1960-1982), medic primar la Institutul "I. Cantacuzino" (1960-1973), șef al secției de boli parazitare la același spital (1973-1982). În Tunisia a lucrat în domeniul bolilor parazitare profesionale, epidemiologia leishmaniozelor și a fost șef al laboratorului de Entomologie medicală al Institutului Pasteur. În Canada a desfășurat o activitate de cercetare științifică în domeniul bolilor profesionale (1984-1988). În anul 1986 susține examenul de evaluare la Consiliul Medical al Canadei, examenul de sinteză la Université de Montréal (1989) urmat de
Paul Dăncescu () [Corola-website/Science/312389_a_313718]
-
acestui proces biologic. Pe baza studiului histologic asupra insectelor holometabole, prof. dr. stabilește relația dintre două familii de coleoptere, "Scarabeidae" și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două lucrări științifice în loc de una și este ales vicepreședinte al secției de entomologie și răspândire geografică a insectelor. La universitate, el ajunge conferențiar suplinitor în anul 1941, conferențiar definitiv în anul 1945 și
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
și "Tenebrionidae", precum și unele date interesante cu privire la numitul organ al lui Johnston. În anul 1938, cu ocazia Congresului internațional de entomologie de la Berlin, i se permite să comunice două lucrări științifice în loc de una și este ales vicepreședinte al secției de entomologie și răspândire geografică a insectelor. La universitate, el ajunge conferențiar suplinitor în anul 1941, conferențiar definitiv în anul 1945 și titularul catedrei de biologie la 15 octombrie 1949. A ținut cursuri de histologie-embriologie (1940-1948) și de biologie (1948-1954) de o
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
și Zelea Codreanu în conferințele sale ținute în aula Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În timpul prigoanei fasciste împotriva evreilor, din perioada 29 iunie 1941, el a salvat multe vieți, adăpostindu-i la moșia soției sale din județul Botoșani. În entomologie a cercetat câteva familii de diptere, printre care "Tachinidae", "Asilidae", "Anthomyidae" și "Syrphidae" ce au constituit pasiunea sa permanentă. A publicat peste 60 de contribuții biologice și faunistice. Înainte de a deceda (1954) a reușit să redacteze monografia familiei "Syrphidae" pe
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
iubit, de la primele clipe ale studenției sale și până în ultimul moment al vieții profesorului, și care a devenit continuatorul direcțiilor sale de interes științific. Amintirea plină de afecțiune a prof. dr. Petru M. Șuster a fost imortalizată de acesta în entomologia mondială prin câteva specii din familia "Sarcophagidae": "Sarcophaga susteri" 1959 - o specie răspândită în regiunea palearctică (fig. 1) și "Hyperacanthisca susteriana" Lehrer 2003 - o specie descrisă din Africa de Sud (fig. 2).
Petru M. Șuster () [Corola-website/Science/309435_a_310764]
-
microorganismelor și unde este prezentată, pentru prima dată, celula vegetală. Ulterior, îmbunătățirile aduse microscopului de către Antonie van Leeuwenhoek au permis descoperirea spermatozoidului, a bacteriei, a infuzoarelor și a altor minuscule organisme. Investigații similare, efectuate de Jan Swammerdam, au pus bazele entomologiei, a disecției microscopice și a tehnicii colorării pentru observații microscopice mai fine. Multitudinea de descoperiri din domeniul lumii vii conduce la necesitatea clasificării organismelor. Botanistul John Ray încearcă să întocmească o taxonomie, însă fără a depăși cadrul teologiei naturale. În
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
(ortografiat și Filimon Cîrdei) (n. 1903, Bilca, județul Suceava - d. 13 noiembrie 1971, Iași) a fost profesor universitar, doctor în entomologie la universitatea din Iași. După ce a absolvit școala primară din satul natal, a urmat la Liceul „Eudoxie Hurmuzachi” din Rădăuți, pe care l-a absolvit în anul 1924. S-a înscris apoi la Universitatea din Cernăuți, Facultatea de Științe, unde
Filimon Cârdei () [Corola-website/Science/313855_a_315184]
-
1931-1939 a lucrat ca profesor secundar la mai multe licee din Moldova și Bucovina. Din 1940, până la sfârșitul vieții, a predat la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de biologie-geografie, unde a fost o lungă perioadă titularul disciplinei de Entomologie, apoi șef al Catedrei de Zoologie. În anul 1944, a susținut teza de doctorat în științele naturii, specialitatea zoologie. a avut un rol însemnat în dezvoltarea entomologiei prin cercetările sale privind cunoașterea "Odonatelor", "Formicidelor" și a unor "Coccinelide" și "Chrysomelide
Filimon Cârdei () [Corola-website/Science/313855_a_315184]
-
Iași, Facultatea de biologie-geografie, unde a fost o lungă perioadă titularul disciplinei de Entomologie, apoi șef al Catedrei de Zoologie. În anul 1944, a susținut teza de doctorat în științele naturii, specialitatea zoologie. a avut un rol însemnat în dezvoltarea entomologiei prin cercetările sale privind cunoașterea "Odonatelor", "Formicidelor" și a unor "Coccinelide" și "Chrysomelide". În colaborare cu Mircea Varvara, Felicia Bulimar și C. Husanu, a abordat cercetarea unor "Coccinelide" și "Chrysomelide" din Moldova. Volumul cu studii asupra "Opilionidelor" și al "Odonatelor
Filimon Cârdei () [Corola-website/Science/313855_a_315184]
-
Baudouin. Abdicarea a intrat în vigoare la 16 iulie 1951. Leopold și soția sa au continuat să-l sfătuiască pe regele Baudouin până la căsătoria regelui în 1960. După ce s-a retras, Leopold și-a urmat pasiunea sa pentru antropologie și entomologie și a călătorit în jurul lumii. A murit în 1983 la vârsta de 81 de ani la Woluwe-Saint-Lambert
Leopold al III-lea al Belgiei () [Corola-website/Science/317899_a_319228]
-
avea o serioasă formație filosofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca "șef al generației" sale. Încă de la vârsta de 14 ani, începuse să scrie articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginație, iar ceva mai târziu, primele romane. Romanul "Gaudeamus", terminat în 1928, partea a doua din "Romanul adolescentului miop", cuprinde informații autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică și metafizică, Nae Ionescu
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]