1,634 matches
-
este f(θ)/C unde C este determinat utilizând valorile pentru un mol de gaz perfect la 0° și 100° C și presiune atmosferică și cerând ca 1°K = 1°C; obținem: C=R (constanta gazelor perfecte); cu aceasta, formula entropiei pentru un mol de gaz perfect este: <br>formula 3 unde C(T) este căldura molară la volum constant. Remarcăm că forma funcției U(T) este neprecizată. Este un fapt remarcabil că funcția introdusă abstract prin condiția de factorizare a factorului
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
θ) + C', obținem: <br>formula 10 adică <br>formula 11 cu U o funcție de S și V, de acum cunoscută. Acesta este un rezultat independent de gazul perfect: cu ajutorul proceselor reversibile, energia internă poate fi determinată numai până la o funcție liniară de entropie. Pentru determinarea lui C' trebuie să utilizăm un proces adiabatic ireversibil : de exemplu, unul în care nu efectuăm nici un lucru mecanic, astfel încât energia internă să ramână neschimbată. Obținem atunci o ecuație liniară pentru C' . Pentru gazul perfect considerat, obținem prin
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
să ramână neschimbată. Obținem atunci o ecuație liniară pentru C' . Pentru gazul perfect considerat, obținem prin calcul: <br>formula 12 Lăsând gazul să se destindă într-un volum V'>V, constatăm că temperatura sa ramâne neschimbată (e necesară o singură experiență!); entropia sa însă a crescut, după formula de mai sus. Deci C'=0. Cu aceasta, vedem încă o dată că zero absolut poate fi determinat cu ajutorul gazului perfect . Prin aceasta înțelegem radiația electromagnetică aflată în interiorul unei cavități și în echilibru cu pereții
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
pV); atunci:<br>formula 14 Exprimăm pe V ca funcție de p și y: V = pe: <br>formula 15 Temperatura absolută este T = Cp(θ), ceea ce reprezintă legea Stefan-Boltzmann pentru dependența de temperatură a densității de energie (a = 3/C): <br>formula 16 Pentru entropie obținem: <br>formula 17 Un tratament mai detaliat al termodinamicii radiației poate fi găsit în articolul Entropia radiației electromagnetice Starea unui sistem cu doi parametri este descrisă în general de oricare două din mărimile U, S, p, V, T. Mai sus
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
Temperatura absolută este T = Cp(θ), ceea ce reprezintă legea Stefan-Boltzmann pentru dependența de temperatură a densității de energie (a = 3/C): <br>formula 16 Pentru entropie obținem: <br>formula 17 Un tratament mai detaliat al termodinamicii radiației poate fi găsit în articolul Entropia radiației electromagnetice Starea unui sistem cu doi parametri este descrisă în general de oricare două din mărimile U, S, p, V, T. Mai sus au fost tratate de fapt excepții: gazul perfect și radiația electromagnetică, pentru care U si "T
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
dacă aceasta ascultă de anumite condiții de consistență. Dacă ecuația de stare este cunoscută T=T(p,V), arătăm că este suficient să cunoaștem dependența de temperatură a energiei la parametri geometrici constanți, pentru a determina atât energia cât și entropia complet. De exemplu, pentru gazul Van der Waals:<br>formula 18 scriem:<br>formula 19 Din condiția ca dU să fie o diferențială exactă obținem:<br>formula 20 de unde:<br>formula 21 și deci:<br>formula 22 de unde:<br>formula 23 Aici, Tg'(T) este căldura
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
Departamentul de Stat al SUA a prezis un astfel de rezultat la începutul anilor 1980, postulând că invazia s-a produs, pe de o parte, dintr-o „criză sovietică internă și se pare că, în prezent, datorită legii termodinamice a entropiei, cheltuie mai multă energie pentru menținerea echilibrului său decât pentru îmbunătățirea sa." În 1985, anul când Secretar General a devenit relativ tânărul Mihail Gorbaciov, economia sovietică stagna și se confrunta cu o scădere drastică a veniturilor valutare, ca urmare a
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
un "ciclu generator". În cele ce urmează va fi descris ciclul Carnot motor. Este un ciclu în patru transformări: Există mai multe metode de stabilire a randamentului termic al ciclului Carnot. Pe vremea lui Sadi Carnot nu exista noțiunea de entropie. Actual cea mai simplă metodă pornește de la diagrama temperatură - entropie (T-s). După cum se observă din fig. 2, Expresiile căldurilor schimbate cu sursele sunt: Deoarece formula 3 , expresiile căldurilor schimbate devin: Fie L suma lucrurilor mecanice, cu semnul lor, efectuate în
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
ciclul Carnot motor. Este un ciclu în patru transformări: Există mai multe metode de stabilire a randamentului termic al ciclului Carnot. Pe vremea lui Sadi Carnot nu exista noțiunea de entropie. Actual cea mai simplă metodă pornește de la diagrama temperatură - entropie (T-s). După cum se observă din fig. 2, Expresiile căldurilor schimbate cu sursele sunt: Deoarece formula 3 , expresiile căldurilor schimbate devin: Fie L suma lucrurilor mecanice, cu semnul lor, efectuate în cursul celor patru transformări ale ciclului, adică lucrul mecanic al
Ciclul Carnot () [Corola-website/Science/309096_a_310425]
-
Un motor termic este o mașină termică motoare, care transformă căldura în lucru mecanic. Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. Întrucât, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decât să crească, doar o parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită și "sursa caldă") este transformată în lucru mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatură mai mică, numit "sursă rece
Motor termic () [Corola-website/Science/304119_a_305448]
-
Adepții acestei teorii (printre care și Gheorghe Marinescu) consideră că îmbătrânirea și produsul ei final, moartea, sunt o expresie a evoluției entropice ale sistemelor, prin urmare energia și armonia structurală a viului sub impactul tendințelor de egalizare și dezorganizatoare, proprii entropiei universale, ar sărăci progresiv din punct de vedere energetic și s-ar dezorganiza conform principiului al doilea al termodinamicii. Constantin Ion Parhon considera că nu este adevărată această teorie a îmbătrânirii, el spunea că principiul entropic al unui sistem ce
Îmbătrânire () [Corola-website/Science/323513_a_324842]
-
atins la o frecvență care nu corespunde lui "λ"(max), dar care crește liniar cu "T", iar valoarea maximului crește proporțional cu "T". Din forma (W) a lui "I"("λ,T") se obține direct legea Stefan-Boltzmann (vezi și articolul despre entropie) referitoare la dependența de temperatură a emisiei integrale a corpului negru: formula 5 Reamintind că densitatea de energie pe lungimea de undă u(λ,T) este: formula 6 se vede că densitatea de energie totală are aceeași dependență de temperatură. Această lege
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
Fie o astfel de încăpere cu un piston (tot complet reflectător) unde se comprimă radiația adiabatic și indefinit de lent, de la volumul inițial "V" și temperatura "T" la un volum "V", păstrând corpul mic absorbant în interior; în acest proces, entropia totală a radiației este constantă (vezi articolul despre entropie): formula 12 Când se atinge volumul "V" și după ecuația (5) temperatura "T", se îndepărtează corpul din încăpere, iar apoi se destinde volumul indefinit de lent până la volumul inițial "V". Deși corpul
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
complet reflectător) unde se comprimă radiația adiabatic și indefinit de lent, de la volumul inițial "V" și temperatura "T" la un volum "V", păstrând corpul mic absorbant în interior; în acest proces, entropia totală a radiației este constantă (vezi articolul despre entropie): formula 12 Când se atinge volumul "V" și după ecuația (5) temperatura "T", se îndepărtează corpul din încăpere, iar apoi se destinde volumul indefinit de lent până la volumul inițial "V". Deși corpul absorbant nu mai e prezent, este acceptat că distribuția
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
Lema lui Carathéodory este un element important în construcția entropiei ca funcție de stare, pornind de la principiul al doilea al termodinamicii. Ea arată cum se poate obține din expresia diferențială a căldurii o familie de suprafețe în spațiul parametrilor sistemului, de-a lungul cărora entropia este constantă. Demonstrația acestei Leme a
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
este un element important în construcția entropiei ca funcție de stare, pornind de la principiul al doilea al termodinamicii. Ea arată cum se poate obține din expresia diferențială a căldurii o familie de suprafețe în spațiul parametrilor sistemului, de-a lungul cărora entropia este constantă. Demonstrația acestei Leme a fost multă vreme socotită un obstacol dificil în expunerea termodinamicii după Carathéodory. Datorită însă atât eleganței prezentării care se obține astfel, cât și a relativei celebrități a disputei asupra ei, merită „osteneala” de a
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
a disputei asupra ei, merită „osteneala” de a se urmări demonstrația. În cele ce urmează, pentru definițiile unor termeni se face referire la articolul principal asupra acestei probleme. În formularea lui Carathéodory, principiul al doilea este: Pentru construcția suprafețelor de entropie constantă, se folosește o versiune mai restrânsă (P2') a principiului (P2), în care ne mărginim la procese adiabatice "cvasistatice" (reversibile). Cantitatea de căldură transmisă într-un proces cvasistatic unui sistem simplu Σ este dată de 1-forma diferențială: formula 1 unde "Y
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
depinde de punct, este factorul integrant "μ"("x"0, "x", "x", ... , "x"). Cu aceasta, am stabilit Lema lui Carathéodory și putem deci scrie: formula 3 Prin această Lemă se pun în evidență în spațiul parametrilor ("x", "x", "x", ... , "x") suprafețele de entropie constantă, de-a lungul cărora DQ = 0. Funcția "F" nu este încă entropia "obișnuită", ci numai o funcție de ea, încă neprecizată. (vezi articolul principal) Argumentația de mai sus se sprijină pe expunerea din . În anii 1949 - 1953 H. A. Buchdahl a
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
aceasta, am stabilit Lema lui Carathéodory și putem deci scrie: formula 3 Prin această Lemă se pun în evidență în spațiul parametrilor ("x", "x", "x", ... , "x") suprafețele de entropie constantă, de-a lungul cărora DQ = 0. Funcția "F" nu este încă entropia "obișnuită", ci numai o funcție de ea, încă neprecizată. (vezi articolul principal) Argumentația de mai sus se sprijină pe expunerea din . În anii 1949 - 1953 H. A. Buchdahl a oferit alte demonstrații, sau folosind teoreme generale de integrabilitate, sau arătând că, dacă
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
integrabilitate, sau arătând că, dacă DQ nu este integrabilă, atunci (P2') este falsă și orice punct din vecinătatea lui "P" este accesibil adiabatic. Există și posibilitatea de a deduce direct din alte formulări ale principiului al doilea existența suprafețelor de entropie constantă.
Lema lui Carathéodory (termodinamică) () [Corola-website/Science/311275_a_312604]
-
care vrea să o transmită cineva. În această lucrare fundamentală, el a folosit unelte ale teoriei probabilității, dezvoltate de Norbert Wiener, care erau, la acea vreme, în stadiul incipient al dezvoltării aplicațiilor în teoria comunicațiilor. Shannon a dezvoltat noțiunea de entropie informațională ca măsură a incertitudinii dintr-un mesaj, inventând prin aceasta domeniul teoriei informației. Cartea, scrisă în colaborare cu Warren Weaver, și intitulată " Teoria matematică a comunicațiilor" (în ), reia articolul lui Shannon din 1948 și popularizarea lui Weaver, variantă accesibilă
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
lui Shannon au fost și ele popularizate în lucrarea lui John Robinson Pierce "Simboluri, semnale, și zgomot". Contribuția fundamentală a teoriei informației în prelucrarea limbajului natural și lingvistica computațională a fost relevată de Shannon în 1951, în articolul "Predicția și entropia limbii engleze tipărite" (în ), în care a demonstrat că dacă tratează spațiile libere drept o a douăzeci și șaptea literă a alfabetului, incertitudinea limbii scrise scade, furnizând o legătură clară și cuantificabilă între practicile culturale și cogniția probabilistică. O altă
Claude Shannon () [Corola-website/Science/312635_a_313964]
-
sau energia liberă Gibbs, denumirea recomandată de IUPAC fiind Gibbs energy sau Gibbs function) este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Entalpia liberă e legată de alte mărimi termodinamice fundamentale prin relația unde formula 2 este entalpia, formula 3 temperatura, formula 4 entropia, iar formula 5 energia internă. Sistemul considerat are formula 6 "grade de libertate" mecanice, formula 7 sunt "variabilele de poziție" (lungimi, arii, volume, unghiuri), iar formula 8 "variabilele de forță" (generalizate) conjugate. Într-o transformare izotermă la variabile de forță constante, un sistem va
Entalpie liberă () [Corola-website/Science/311310_a_312639]
-
o permutare pe mulțimea vectorilor de "n" biți. Dacă cheile definesc fiecare o funcție bijectivă diferită, și toate cheile sunt valide (adică formula 4), atunci numărul total de chei este formula 5. Dacă toate cheile au aceeași probabilitate de utilizare, atunci și entropia spațiului cheilor este tot formula 5. Aparent, lungimea fixă a mesajului clar este o importantă limitare a gradului de utilizare a cifrurilor pe blocuri. Pentru a cripta un mesaj de o lungime diferită de cea a blocului, mesajul este partiționat în
Cifru pe blocuri () [Corola-website/Science/313635_a_314964]
-
de acord că radiația termică sau vizibilă înconjurătoare este generată de oscilații ale sarcinilor din atomi sau molecule. Altă direcție de progres considerabil era termodinamica. Al doilea principiu al termodinamicii—formulat de către Clausius și Lord Kelvin—a condus la introducerea entropiei ca o funcție de stare cu proprietatea remarcabilă că ea nu poate descrește în procesele naturale ale sistemelor izolate. Max Planck era una din autoritățile marcante în acest domeniu. În lucrările din anii 1896-1900 interesul său era orientat spre extinderea conceptului
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]