716 matches
-
la prezent al lui Chodolenko își propune să atingă o performativitate absolută a unui subiect atotputernic; în schimb, viitorul menține o discontinuitate ireductibilă în raport cu situația de enunțare: enunțătorul își asumă distanța dintre situația sa actuală și situația fantasmată. În contrast cu sistemul enunțiativ pus în scenă de Le Roi des fées intră secvențele pornografice în care un narator invizibil înfățișează actele actorilor la persoana a treia, cu verbele la perfect simplu sau imperfect. Deci nu mai este vorba de fantasme direct exprimate. Faptul
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
perfect simplu sau imperfect. Deci nu mai este vorba de fantasme direct exprimate. Faptul că naratorul și personajul focalizator sunt diferiți prezintă avantaje pentru înfățișarea operațiunilor, dar face exprimarea subiectivității mai indirectă. În cazul acesta, trebuie, întrucâtva, să compenseze distanța enunțiativă prin diverse mijloace. Naratorul dispune a priori de mai multe posibilități: (a) poate să nu privilegieze nici un actor din scenă, circulând printre toți și revenind, în anumite momente, la o poziție de exterioritate; ( b) poate privilegia unul dintre actori; (c
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
se formează capacitatea de a extrage esențialul dintr-un fragment citit; se formulează mai multe idei principale, apoi se alege cea mai potrivită și se scrie pe tablă și în caiete; ideile pot fi formulate sub formă de titlu, propoziții enunțiative și propoziții interogative. e. Planul de idei câte secvențe au fost identificate în text tot atâtea idei principale se vor formula; după scrierea tuturor ideilor, elevii vor citi de mai multe ori planul simplu astfel constituit. Plan de idei Titluri
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziții interogative. e. Planul de idei câte secvențe au fost identificate în text tot atâtea idei principale se vor formula; după scrierea tuturor ideilor, elevii vor citi de mai multe ori planul simplu astfel constituit. Plan de idei Titluri Propoziții enunțiative 1. Un neguțător 1. Negustorul a pierdut punga cu galbeni. 2. Un om cinstit 2. Omul care a găsit punga a returnat-o negustorului. 3. În căutarea dreptății 3. Negustorul se arată nemulțumit la primirea pungii. 4. Judecata lui Țepeș
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
la primirea pungii. 4. Judecata lui Țepeș 4. Țepeș apreciază cinstea omului și-i dă lui galbenii. f. În manual se dau ideile sub formă de titluri, iar în clasă se va alcătui planul de idei sub formă de propoziții enunțiative: se va da citire ideilor scrise; se va încerca povestirea orală a textului folosind ideile. g. Elevii vor citi textul în întregime pentru finalizarea activității didactice, urmărind reîntregirea planului de idei, realizarea fixării noțiunilor comunicate anterior. Elevii participă activ la
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziția; cuvintele sunt legate prin înțeles; 64 exprimarea se realizează prin propoziții bine îmbinate. Pentru început elevii alcătuiesc propoziții pe baza unor imagini, învățătorul dirijându-le observația și gândirea. Apoi se trece la alcătuirea și la folosirea propozițiilor afirmative, negative, enunțiative, interogative și exclamative. După multe exerciții, elevii ajung să înțeleagă definiția propoziției așa cum este dată la clasa a III-a: o comunicare orală sau scrisă. Prin lecții bine organizate, elevii însușesc cunoștințe despre formularea și scrierea propoziției simple și dezvoltate
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
interjecțiile de interpelare. Deoarece aparțin planului vorbirii directe, formulele de adresare au o mai slabă legătură gramaticală cu restul frazei și cele mai multe dispar când enunțul este transpus în vorbire indirectă (interjecțiile adresative, de exemplu). Pronumele au cea mai puternică integrare enunțiativă - pot îndeplini diverse funcții sintactice, inclusiv cea de subiect, sunt supuse mecanismului acordului și în vorbire indirectă se transformă în pronume de persoana a III-a. În descrierile sociolingvistice, formulele de adresare sunt un indicator al relației dintre locutor și
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
rolul unei comunicări perifrastice, în care instanța auctorială se retrage, cedând, temporar, locul naratorului, într-un joc al dedublărilor, specific prozei publicistice argheziene. Explicând dualitatea actului ilocutor, Ducrot 297 operează o distincție importantă între eul explicit (care își asumă "angajamentul enunțiativ") și cel implicit care, de obicei, emite "enunțuri declarative", asertate). Primul apare direct implicat în enunț, iar al doilea pare să absenteze, însă se știe că el se află la "originea discursului". Astfel, acest din urmă Eu polemic se poate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
însă recurge și la un experiment seminarial care-i oferă rezultate concludente în sprijinul tezei sale privind stabilirea literarității. Una dintre concluzii ar fi următoarea: "Evaluarea pragmatică reglementează, așadar, utilizarea convențiilor literarității (dominante și implicite), în funcție de contextul socio-cultural, de situația enunțiativă și de particularitățile fiecărui subiect" (p. 56). 42 Monica Spiridon, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003. 43 Laurent Jenny, op. cit., p. 22. 44 Gérard Genette, op. cit., p. 96. 45 Paul Cornea, op. cit., pp. 34-57. 46 Tudor Arghezi, "Constantin
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO (ȘO V2) VSO (ȘO V1) OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36% dintre limbile lumii, este naturală, din punct de vedere enunțiativ: tema (S: suport) vs remă (VO: aport de informatie). Această topica apare în limbi dintre cele mai diferite din punct de vedere genealogic: indo-europene (mai puțin cele celtice care au ordinea VSO), chineză, vietnameza, thai, khmer, kiswahili, hausa, yoruba, nahuatl
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ele s-au bucurat și de atenția cercetătorilor români; de pildă, Manu Magda (2003a: 76-97) consacră un capitol "actelor lingvistice inițiatoare" în româna vorbită regional, Zafiu (2001:81-82) vorbește despre "formulele tautologice ale autocomentării", iar Pop (2005: 67) despre "prefixele enunțiative". - În mesajul actual al politicienilor, mai cu seamă al demnitarilor, expresiile vreau /doresc să spun etc. sunt folosite ca focalizatori (subliniind afirmațiile pe care le precedă), dar, și pentru a conferi o notă suplimentară de autoritate și fermitate discursului lor
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
acceptarea prejudecății, a structurii de anticipare a judecăților noastre, ca aspect ontologic pozitiv al înțelegerii noastre. Consecința directă este refuzul istorismului construit pe modelul epistemic al științelor exacte. Consecința pozitivă mai generală este refuzul metodei pentru că nu pot exista propoziții enunțiative clare care să poată traduce suferința facticității și finitudinii noastre. A doua inversare se petrece în însăși structura demersului hermeneutic. Relația clasică dintre interpretare și înțelegere se răstoarnă: interpretarea devine explicitarea (Auslegung) înțelegerii. Dacă în vechea 122 hermenutică explicitarea interpreta
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
modelului canonic?; în lingvistica enunțului și pragmatică se constată prezența în interacțiunea și construcția discursivă a unor nespuse recuperabile din co(n)text; în lingvistica cognitivă sau în semantica interpretativă, un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cognitivă sau în semantica interpretativă, un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un conținut este recuperat în raport cu elementele formale, cu o structură enunțiativă, cu o structură textuală etc. Elipsa revine astăzi pe linia de plutire, datorită noilor modele frastice (de exemplu gramatica generativă a lui Chomsky) sau enunțiative (de exemplu Teoria operațiilor enunțiative a lui Culioli). De altfel, în lingvistica textului apare o nouă definiție, care opune suprimarea frastică elipsei discursive. Ne-a părut deci util un bilanț al contribuțiilor și evoluțiilor cercetării actuale din domeniile gramaticii, lingvisticii, stilisticii, retoricii și naratologiei, în raport cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
noua ediție a Gramaticii Academiei (2005) , verbele de aspect sunt discutate ca mijloace de exprimare a categoriei Aspectului în cele trei ipostaze: Incoativ/Continuativ/Terminativ. (vol.I, pp.457-467). Cu acest statut, verbele de aspect "la nivel semantic realizează oredicația enunțiativă", Idem, p.457 în structura predicatului complex cu „ operator aspectual ( Ion începe să învețe.) ” (vol.II, p.255 ș.u.) Verbele de mod (modale) sunt integrate în vol.I în interpretarea diferitelor variante de exprimare a conținutului semantic al unor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valorii de ireal. Principalele sensuri modale specifice, conjunctivul le dezvoltă ca predicat în propoziții nondependente sau izolate: a. posibilitatea (pe un fond de incertitudine): „Să fi aflat ceva? se întreba Lucu.” (I. Vinea) b. ipoteza: în propoziții nondependente, de obicei enunțiative: „Să zic că trece un străin pe drum, te oprește și te întreabă...” (Cezar Petrescu) „...Aud niște miorlăituri, să fi zis că e vreun cotoi sălbatic.” (I.L. Caragiale) c. șovăiala (într-un proces de deliberare); la prezent, totdeauna în aproximativ
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
absolut, situează acțiunea verbală într-un moment anterior momentului comunicării: „Oare să nu fi fost vreo temere ascunsă de Stângă, bărbatul Floarei...?” (D. Zamfirescu) Valoarea de timp absolut se manifestă în propoziții interogative sau exclamative. Când se întâlnește în propoziții enunțiative neexclamative, construcția este, de fapt, eliptică. Conjunctivul este în aceste contexte un timp de relație, numai că termenul de referință, altul decât prezentul comunicării, nu s-a mai exprimat sau s-a exprimat dar într-o frază mai îndepărtată a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În noua ediție a Gramaticii Academiei, odată cu înscrierea determinării între categoriile gramaticale specifice substantivului (vol,I, p.63), articolul nu mai este integrat între părțile de vorbire. Articolul definit și articolul nedefinit sunt interpretate ca " modalitate ( gramaticală) afixală de integrare enunțiativă." ( Idem, p.53) iar articolul demonstrativ-adjectival și articolul posesiv-genitival sunt considerate pronume semiindependente și discutate la clasa pronumelor nepersonale. (idem, p.44) Lipsit de conținut lexical și de autonomie semantică (și fonetică, în cazul articolului hotărât), articolul nu aparține claselor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
streșini ciuruite se trezesc, crezând că pașii tăi, mărunții, sunt semințe azvârlite de-o mână bună pentru ei.” (L. Blaga) TIPURI SEMANTICETC "TIPURI SEMANTICE" Gramatica Academiei (ediția a II-a, 1963 ) clasifică propozițiile, "după scopul comunicării" , în două categorii: propoziții enunțiative și propoziții interogative (vol.II, pp. 21-42). Între propozițiile enunțiative se disting, ,apoi, sub aspectul modalitații, propoziții neexclamative și propoziții exclamative.Tot aici este integrată și propoziția imperativă, în două variante:excalamative și neexcalamtive. Noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
semințe azvârlite de-o mână bună pentru ei.” (L. Blaga) TIPURI SEMANTICETC "TIPURI SEMANTICE" Gramatica Academiei (ediția a II-a, 1963 ) clasifică propozițiile, "după scopul comunicării" , în două categorii: propoziții enunțiative și propoziții interogative (vol.II, pp. 21-42). Între propozițiile enunțiative se disting, ,apoi, sub aspectul modalitații, propoziții neexclamative și propoziții exclamative.Tot aici este integrată și propoziția imperativă, în două variante:excalamative și neexcalamtive. Noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște existența a patru tipuri de enunțuri, " în funcție de scopul comunicării": asertive
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
integrată și propoziția imperativă, în două variante:excalamative și neexcalamtive. Noua ediție a Gramaticii Academiei recunoaște existența a patru tipuri de enunțuri, " în funcție de scopul comunicării": asertive, interogative, imperative, exclamative. ( vol.II, pp.25-44) Enunțurile exclamative corespund , în aceasta interpretare, propoizițiilor enunțiative exclamative. Sub aspect semiotic, în funcție de specificul implicării celor trei factori principali (emițătorul, destinatarul și mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui pare să prezinte un interes permanent. Există, pe de o parte, un adevăr ai faptelor, un adevăr al detaliului specific în timp și spațiu - adevărul istoriei în sens îngust. Și, pe de altă parte, există un adevăr filozofic : conceptual, enunțiativ, general. Din punctul de vedere al "istoriei" - așa cum am definit-o mai sus - precum și din acela al filozofiei, literatura de imaginație este "ficțiune", minciună. Cuvântul englez fiction (ficțiune, literatură epică, roman) mai păstrează încă această veche acuzație adusă de Platon
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
determinare menționate de Courtine este, de fapt, trecerea de la text la discurs iar procesul esențial care permite această trecere este cel de transformare a unei secvențe discursive de referință (sdr) într-un enunț (E). Vom încerca să integrăm modelul parcursului enunțiativ al lui Pottier (1992) în construcția corpusului discursiv al lui Courtine (1981), oferind, de fapt, o modalitate mai detaliată de analiză a secvențelor discursive de referință (sdr) printr-o anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu cinci variabile: existența З, trăsături α
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]