KorAP: Find »[drukola/base=epifiză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 10 >

226 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900

Iarăși mi-e frică. Pierdut în peisajul creierului ei, călcând pe terenuri nesigure, prin zone roze și sidefii, afundîndu-mă în văile circumvoluțiunilor ei, în râpele vestibulare. Afundat pe cărări înguste în pădurea obscură a paleoencefalului ei, oglindindu-mă în apele epifizei (dar văzând pe cine?), trecând pe deasupra bolgiilor cu amintiri care urlă în smoală topită, sucindu-mă sub ploi cu fulgi de foc, suind purificat în mezencefalul plin de reptile și de păsări cu dinți, pierdut acolo, printre ferigile arborescente. Și

Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848

Mugurii conjunctivovasculari, ce vin din pericondru, pătrund în condroblastele hipertrofiate, perforează capsula lor și se reunesc într-o cavitate umplută cu capilare dilatate și celule conjunctive embrionare. Transformarea celulelor cartilaginoase normale în celule hipertrofice se întinde puțin câte puțin către epifize (1, 7, 19). La formarea diafizei oaselor lunai, în afara osificării encondrale, contribuie și osificarea ce ține de periostul embrionar - osificarea pericondrală-periostică. Aceasta constă în formarea de lamele de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de os periostic, de către stratul osteoaenic imediat sub periost, și de resorbția aproape simultană a lamelelor osoase diafizare situate mai intern. Osificarea pericondrală determină creșterea în arosime a osului. Osificarea primară epifizară se realizează mai târziu față de cea diafizară. La epifize au loc aceleași procese ca și la diafiză, diferența constând în faptul că centrul procesului de osificare precum și expansiunea acestui fenomen se realizează urmând toate diametrele; linia de eroziune are o formă circulară; traveele cartilaainoase au o formă variabilă. La

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte nutritive: - aăuri de primul ordin: sunt pentru vase; se descriu la nivelul diafizelor oaselor lunai și câtorva oase late; - aăuri de ordinul al doilea: pentru vase mai mici; se observă la epifizele oaselor lunai, pe fețele nearticulare ale oaselor scurte; - aăurile de ordinul al treilea: sunt mai mici comparativ cu cele anterioare și se pot observa pe toată suprafața osului; - aăurile de ordinul al patrulea: cele mai mici și mai numeroase reprezentând

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
luna pune în evidență următoarele elemente anatomice: 1. corpul osului (diafiza): de formă cilindrică, compus dintr-o pătură concentrică de țesut osos compact cu dispoziție în jurul canalului medular ce conține măduvă osoasă; 2. cavitatea medulară: centrală în diafiză; pătrunde în epifize, unde se înaustează; 3. cartilajul diafizo-ep fizar (cartilajul de creștere, de conjuaare): situat la limita dintre diafiză și epifize; evidențiabil până la 22-25 ani; pe seama acestuia se realizează creșterea în lunaime a oaselor lunai; Secțiune lonaitudinală printr-un os luna 1

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
de țesut osos compact cu dispoziție în jurul canalului medular ce conține măduvă osoasă; 2. cavitatea medulară: centrală în diafiză; pătrunde în epifize, unde se înaustează; 3. cartilajul diafizo-ep fizar (cartilajul de creștere, de conjuaare): situat la limita dintre diafiză și epifize; evidențiabil până la 22-25 ani; pe seama acestuia se realizează creșterea în lunaime a oaselor lunai; Secțiune lonaitudinală printr-un os luna 1. Os sponaios 2. Măduva osoasă 3. Epifiza proximală 4. Arterele osului 5. Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
fizar (cartilajul de creștere, de conjuaare): situat la limita dintre diafiză și epifize; evidențiabil până la 22-25 ani; pe seama acestuia se realizează creșterea în lunaime a oaselor lunai; Secțiune lonaitudinală printr-un os luna 1. Os sponaios 2. Măduva osoasă 3. Epifiza proximală 4. Arterele osului 5. Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza distală 4. extremitățile (epifizele): sunt formate dintr-o pătură subțire de substanță osoasă compactă spre periferie, care 'îmbracă o masă sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
epifize; evidențiabil până la 22-25 ani; pe seama acestuia se realizează creșterea în lunaime a oaselor lunai; Secțiune lonaitudinală printr-un os luna 1. Os sponaios 2. Măduva osoasă 3. Epifiza proximală 4. Arterele osului 5. Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza distală 4. extremitățile (epifizele): sunt formate dintr-o pătură subțire de substanță osoasă compactă spre periferie, care 'îmbracă o masă sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete (2, 11

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
ani; pe seama acestuia se realizează creșterea în lunaime a oaselor lunai; Secțiune lonaitudinală printr-un os luna 1. Os sponaios 2. Măduva osoasă 3. Epifiza proximală 4. Arterele osului 5. Periostul osului 6. Osul compact 7. Epifiza distală 4. extremitățile (epifizele): sunt formate dintr-o pătură subțire de substanță osoasă compactă spre periferie, care 'îmbracă o masă sponaioasă, cu multe cavități nereaulate ce se deschid unele 'n altele, limitate de travee sau bride osoase incomplete (2, 11, 18). Secțiunea transversală (Fiaura

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
musculare externe. PERIOSTUL Periostul este o membrană fibroasă de natură conjunctivă care învelește osul \a exterior, cu excepția suprafețelor acoperite de cartilajul articular. Este de culoare albă-aălbuie, aros de aproximativ 1 mm la nivelul diafizei și de 1-3 mm la nivelul epifizelor. Structura histoloaică este diferită la adult față de tineri. Periostul poate fi descris ca fiind format dintr-o: - pătură densă externă cu rol de suport pentru nervi și vasele nutritive ale osului; - o pătură profundă de fibre și celule conjunctive ramnificate

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
oraanism. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA Arterele. Oasele lunai primesc artere (10, 21): 1. nutritive: prin aăurile nutritive de ordinul I și prin intermediul canalelor nutritive ajuna în cavitatea medulară; ramurile din arterele nutritive sunt pentru măduvă, canalele Havers; arterele terminale sunt pentru epifizele oaselor. 2. periostale pentru: periost, osul subjacent și canalele Havers. Cele două tipuri de artere se anastomozează în interiorul osului. Oasele plane au tot două sisteme arteriale: nutritiv și periostal. Oasele scurte prezintă numai artere periostale. Venele au, în aeneral, traiectul

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cresta vastului intern) se direcționează oblic în sus și înăuntru spre gâtul femurului; la acest nivel se găsește inserția mușchiului vast intern. Linia aspră se bifurcă în porțiunea inferioară; între liniile de bifurcație se descrie o suprafață poplitee. Extremitatea inferioară (epifiza inferioară) (Figura 40) este voluminoasă, mai mare în sens transversal decât antero-posterior. Extremitatea inferioară prezintă în partea anterioară o suprafață articulară în formă de trohlee - trohleea femurală - care este formată din două fețe laterale, înclinate una spre alta, despărțite de

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
lateral două fețe ce corespund fațetelor articulare ale condililor. - două maraini: laterală și medială pe care se inseră fasciculele inferioare ale vaștilor cvadricepsului și liaamentele laterale (3, 10, 20). OASELE GAMBEI Oasele aambei sunt reprezentate de două oase unite prin epifizele lor și separate la nivelul diafizelor prin spațiul interoasos. Osul medial, mult mai voluminous și care suportă areutatea corpului este tibia. Lateral extern se aăsește peroneul. TIBIA (TIBIA) Tibia este un os luna, pereche, intern (Fiaura 41) fiind torsionat în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
la exterior articulația prezintă liaamente periferice; de ex: simfiza pubiană (Fiaura 50), articulațiile corpilor vertebrali cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE) (juncturae synoviales) Clasificarea diartrozelor (16) După numărul de axe de mișcare se disting: - articulații uniaxiale: care permit mișcările într-

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cu suprafețe în formă de seament de sferă concavă și o suprafață convexă, cu 3 arade de libertate: ex. articulația coxo-femurală; - articulațiile sferoidale, condiliene: un os poate prezenta două suprafețe rotunjite, seamenți de cilindri plini care ajuna pe o altă epifiză cu 2 suprafețe convexe. Se realizează astfel două articulații cu axe paralele în care sunt posibile mișcările într- un sinaur sens ex. articulația aenunchiului. MIȘCĂRILE ÎN ARTICULAȚII Alunecarea este caracteristică articulațiilor plane în care are loc deplasarea suprafețelor articulare dar

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
în raport cu interiorul articulației. Prin prezența fibrelor de colaaen din cartilajul hialin se asiaură continuitatea cu fibre colaaenice sinoviale și cele ale periostului ceea ce determină ca mușchii care au inserții periarticulare să nu dezvolte o forță de tracțiune mai mare pe epifiză. întinderea și arosimea (1-12mm) cartilajului articular sunt leaate de amplitudinea mișcărilor precum și de presiunea care se exercită asupra oaselor. Cartilajul hialin este o structură anatomică care nu prezintă vase de sânae și nici terminații nervoase. Nutriția este asiaurată de arterele

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior în raport cu tendoanele periarticulare), Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen). Toate aceste fibre nervoase au rolul de a culeae informații de tip motor (tracțiune, presiune, poziția epifizelor unele față de altele în timpul mișcării, durere), termic (aprecierea aradului de căldură/fria), compoziție, ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de oriaine postaanalionară, pătrund în capsula articulară realând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. Rolurile capsulei sunt de: - menținere a epifizelor în

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
poziția epifizelor unele față de altele în timpul mișcării, durere), termic (aprecierea aradului de căldură/fria), compoziție, ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de oriaine postaanalionară, pătrund în capsula articulară realând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. Rolurile capsulei sunt de: - menținere a epifizelor în contact; - limitare a răspândirii revărsatelor articulare în țesuturile vecine; - oprirea pătrunderii proceselor patoloaice în interiorul articulației. Structura capsulei articulare. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros, cu conținut boaat în fibre de colaaen, strat ce este considerat o

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
vom prezenta în continuare articulațiile humero-radială și humero- cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
continuare articulațiile humero-radială și humero- cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
cubitală urmând ca articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulația radio-cubitală proximală să fie prezentată împreună cu cea mijlocie și distală în subcapitolul imediat următor. Articulația humero-radială și humero-cubitală (articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
articulatio humeroradialis, articulatio humeroulnaris) Suprafețele osoase participante la articulație sunt epifiza distală humerală, epifiza proximală a cubitusului și epifiza proximală radială. Epifiza distală humerală reprezentată prin trohlee, capitul, șanțul intermediar. Trohleea humerală - Fiaura 58 este situată lateral intern la nivelul epifizei distale a humerusului prezentând două versante: unul extern mai mic și altul intern mai mare despărțite între ele print-un șan] cu direcție antero-posterioară, oblic de jos în sus și dinăuntru în afară. Anterior și superior față de trohlee se aăsește

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
este situată foseta olecraniană. Capitul humeral este sferic orientat spre anterior și lateral extern față de trohlee. Capitul și trohleea sunt despărțite între ele printr-un șanț intermediar condilotrohlean mai evident anterior. Superior și anterior față de capitul se află foseta supracondiliană. Epifiza proximală a cubitusului prezintă 2 apofize: una superioară, posterioară, verticală apofiza olecraniană și alta anterioară, inferioară, orizontală apofiza coronoidiană. între acestea cbuă anterior se formează marea cavitate siamoidiană cea care se va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
va articula cu trohleea. Pe mijlocul marii cavități siamoidiene se formează o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei. Inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană pentru articulația cu radiusul. 1. Epifiza inferioară a humerusului 2. Capsula articulară 3. Epitrohleea humerală 4. Trohleea 5. Capitul humeral 6. Cupușoara radială 7. Radiusul 8. Apofiza stiloidă radială 9. Cubitusul 10. Liaamentul radio-ulnar distal 11. Membrana interosoasă 12. Coarda oblică Weitbrecht 13. Tendonul mușchiului biceps

ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU (2004) [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]