1,174 matches
-
de conștiință normală clară. Bolnavul își recapătă tonusul muscular, se ridică de jos, dar acuză dureri musculare, o stare de oboseală marcată, dureri difuze în corp și are o amnezie totală asupra episodului convulsiv. În general crizele de grand mal epileptic sunt unice. Ele pot însă să se repete la scurte intervale, sau să se succeadă neîntrerupt. În acest caz vorbim despre crize de epilepsie subintrantă și ele au un prognostic foarte grav. 2) Criza „petit mal“, este o criză de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoștinței, fară convulsii. Bolnavul, în timpul unei activități oarecare, se schimbă la față brusc, devine palid, imobil, privește câteva secunde în gol, apoi își reia activitatea de unde fusese întreruptă, fără a avea conștiința sau amintirea acestui episod paroxistic. Acestea sunt „absențele epileptice”. Tot aici sunt incluse „secusele sau miocloniile epileptice” și „crizele atonice sau akinetice” de scurtă durată. 3) Paroxismele epileptice de tip neurologic, sunt manifestări fără pierderea cunoștinței și ele sunt de un mare polimorfism clinic, dintre care menționăm următoarele forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se schimbă la față brusc, devine palid, imobil, privește câteva secunde în gol, apoi își reia activitatea de unde fusese întreruptă, fără a avea conștiința sau amintirea acestui episod paroxistic. Acestea sunt „absențele epileptice”. Tot aici sunt incluse „secusele sau miocloniile epileptice” și „crizele atonice sau akinetice” de scurtă durată. 3) Paroxismele epileptice de tip neurologic, sunt manifestări fără pierderea cunoștinței și ele sunt de un mare polimorfism clinic, dintre care menționăm următoarele forme: crize tonice sau clonice; crize convulsive hemigeneralizate, interesând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în gol, apoi își reia activitatea de unde fusese întreruptă, fără a avea conștiința sau amintirea acestui episod paroxistic. Acestea sunt „absențele epileptice”. Tot aici sunt incluse „secusele sau miocloniile epileptice” și „crizele atonice sau akinetice” de scurtă durată. 3) Paroxismele epileptice de tip neurologic, sunt manifestări fără pierderea cunoștinței și ele sunt de un mare polimorfism clinic, dintre care menționăm următoarele forme: crize tonice sau clonice; crize convulsive hemigeneralizate, interesând numai o jumătate a corpului; crize motorii sau senzitive parțiale, interesând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senzitive parțiale, interesând un segment corporal sau crizele jacksoniene; crizele adversive; crizele vertiginoase; crizele uncinate determinate de un factor situat în zona uncusului hipocampic a lobului temporal (crize vizuale, auditive, olfactive, gustative); crize afazice sau amnestice; crize vegetative. 4) Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Paroxismele epileptice cu manifestări psihiatrice sunt reprezentate prin apariția bruscă, cu caracter paroxistic, a unor manifestări pur psihiatrice cum ar fi: crizele halucinatorii; crizele de derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal; destructurarea brutală a stării de conștiință cu caracter pasager; scurte episoade de confuzie mintală; tulburări pasagere ale cursului gândirii, accese coleroase sau scurte impulsiuni. Epilepsia reprezintă o afecțiune psihoneurologică deosebit de importantă și de o mare complexitate. Cunoscută din antichitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
una dintre bolile majore ale secolului al XIX-lea, ca și neurosifilisul în general, maladie care a făcut multe victime, epilepsia a jucat și ea un rol interesant în istoria culturii și a religiei. Așa cum vom arăta mai departe, accesele epileptice, produc stări de derealizare, fie în timpul aurelor epileptice, fie în cazul echivalențelor psihice a acceselor paroxistice. Această experiență sufletească nouă, absolut inedită, a fost una din căile prin care s-a „descoperit” existența vieții interioare omului, fie că este vorba
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-lea, ca și neurosifilisul în general, maladie care a făcut multe victime, epilepsia a jucat și ea un rol interesant în istoria culturii și a religiei. Așa cum vom arăta mai departe, accesele epileptice, produc stări de derealizare, fie în timpul aurelor epileptice, fie în cazul echivalențelor psihice a acceselor paroxistice. Această experiență sufletească nouă, absolut inedită, a fost una din căile prin care s-a „descoperit” existența vieții interioare omului, fie că este vorba de introspecția filozofică (Socrate), fie că este vorba
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburările psihice și comportamentale din epilepsie Epilepsia se însoțește, în afara acceselor paroxistice anterior descrise, de tulburări permanente interparoxistice care marchează profund și specific personalitatea și comportamentul acestei categorii de bolnavi psihici. Majoritatea autorilor recunosc existența unui tip specific de „personalitate epileptică”. Fr. Minkowska, reluând tematica tipologiei psihosomatice a lui E. Kretschmer, descrie tipul epileptoid, caracterizat prin următoarele trăsături psihopatologice: a) În plan psihic se notează o bipolaritate afectivă, caracterizată prin lentoare psihică, vâscozitate, reacții explozive. b) În plan somatic, se notează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dificultăți de adaptare cu reacții antisociale, - bradipsihie, vâscozitate și bipolaritate afectivă. Evoluția în timp a bolii, duce la fixarea și agravarea acestor transformări de factură psihopatologică, descrise mai sus, modificând profund atât personalitatea, cât și comportamentul bolnavilor. În cazul copiilor epileptici, apar unele modificări psihopatologice specifice de care suntem obligați să ținem seama, întrucât ele impun măsuri speciale de educație și îngrijire ale acestora După Bradley, modificările psihopatologice comportamentale și de intelect ale copiilor epileptici sunt de două feluri: a) Tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și comportamentul bolnavilor. În cazul copiilor epileptici, apar unele modificări psihopatologice specifice de care suntem obligați să ținem seama, întrucât ele impun măsuri speciale de educație și îngrijire ale acestora După Bradley, modificările psihopatologice comportamentale și de intelect ale copiilor epileptici sunt de două feluri: a) Tulburări psihice primare, constând din următoarele: - labilitate mare a dispoziției cu variații extreme, - iritabilitate exagerată, - hipermotilitate de tip hiperkinetic, - reacții oscilând între încetineală și expozivitate, - tulburări intelectuale (bradipsihie, perseverare și vâscozitate mintală, dificultăți în concentrarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau a bolilor: boli neurologice (pseudo-paralizii, pseudo-tremurături, crize convulsive diverse, tulburări de sensibilitate, atitudini vicioase, cecitate, surdomutitate, mutism etc.), boli somatice diferite (icter, conjunctivită, vărsături, stări febrile, hipertensiune arterială, epistaxis, leziuni cutanate etc.). 2) Simularea bolilor psihice: crize isterice, crize epileptice, stări confuzionale, depresii, apelul la suicid, deliruri, agitații psiho-motorii. 3) Simularea unor afecțiuni psihosomatice: stări alergice. afecțiuni digestive, dispneea pseudo-astmatică, dermatoze, hipertensiune arterială. Față de cele mai sus prezentate se impune o precizare în ceea ce privește semnificația tablourilor clinico-psihologice. Am afirmat că ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întreaga lor existență este circumscrisă în jurul ideilor delirante pe care urmăresc cu obstinație să le pună în practică. 5) Extaz și iluminare Aceste experiențe sufletești contribuie la configurarea unui model de existență pato-biografică cu aspect particular. El este specific bolnavilor epileptici sau celor cu o structură mintală de tip isteric. Experiența acestor bolnavi este dominată de stările paroxistice de derealizare, pe care le trăiesc ca pe niște experiențe extatice de iluminare. Interpretarea lor, cu un puternic impact emoțional-afectiv asupra bolnavilor, le
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în dezvoltarea intelectuală a individului, de diferite cauze și niveluri. Sinonim: oligofrenie. Astenie: scăderea sau pierderea forței, slăbiciune generală, diminuare a capacităților vitale. Ataxia: incapacitatea executării unor acte motorii în absența oricărei paralizii. Aura: simptom premonitor care precede imediat atacul epileptic, pe care bolnavul îl trăiește cu o mare intensitate emoțional-afectivă, fiind conștient de acesta și având memoria sa. Poate avea caracter senzorial de tip pseudo-halucinator (auditiv, olfactiv, gustativ, cenestezic), motor sau psihic (dercalizare, extaz). Autism: izolare, închidere în sine patologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau înclinație specială, constituțională sau dobândită, a unor indivizi, de a dezvolta anumite tulburări psihice. Prodrom: grup de manifestări constante ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea atacului epileptic paroxistic. Prosopagnozia: agnozia figurilor, incapacitatea bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Rea și cu copiii. Nu se uitau dacă ești copil. Țin minte că era o dată un moșneag care mă împingea, înghesuia, nu mai aveam aer. Înrăită lumea, foarte rea. Se întâmplau și lucruri dramatice la cozi: oameni bolnavi - o dată un epileptic din fața mea căzuse, stăteam la coadă la pâine, venise multă lume de la țară, luau foarte multă pâine pentru «tot satul». Căzuse pe jos, făcea spume la gură, eu am plecat acasă, coada s-a stricat pe moment, apoi s-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
copilului, constituind premisele apariției unei/unor dizabilități); - ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse etape de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot parcursul vieții, în absența unui factor activator (spre exemplu, apariția unui focar epileptic, degenerarea prematură a unor structuri anatomice, apariția unor afecțiuni organice sau psihice, perturbarea unor funcții și procese fiziologice, metabolice sau endocrine, declanșarea unor reacții alergice etc., toate acestea rezultatul unor predispoziții moștenite genetic); - factorul ereditar conferă unicitatea biologică, în calitate de premisă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nervos central și/sau periferic cu sechele de tip pareză sau mono‑, hemi‑, para‑, tetraplegie, paralizii de plex, leziuni radiculare, leziuni de nervi periferici în stadiu sechelar (produc tulburări de tonus și motricitate, afectează deplasarea și gestica), tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar; - sechele după un sindrom ischemic medular sau accident vascular cerebral cu consecințe invalidante; - sechele postencefalitice, meningitice și mielitice (de exemplu, poliomielita anterioară cu tulburări de gestică cronice severe, tulburări piramidale); - tumori cerebrale benigne - cu leziuni
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mediu social; 11. deficiențe ale limbajului care fac imposibilă stabilirea relațiilor interumane; 12. tulburări trofice cronice sau recidivante, musculare, cutanate și/sau osteoarticulare, asociate cu deficiențe motorii medii; 13. crize epileptice convulsive generalizate tonico‑clonice și alte tipuri de crize epileptice grave (ca sindromul West, sindromul Lennox‑Gastaut etc.), de cel puțin una pe săptămână, sub tratament, cu/fără tulburări psihice intercritice. Notă: Aceste deficiențe sunt asimilabile gradului accentuat de handicap, dar prin corelare cu evaluarea psihosocială. c) deficiențe funcționale grave
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acestuia); raportul dintre psihogenii și deficiența mintală este controversat și greu de discriminat încă (unele opinii susțin existența unor tipuri de deficiență mintală pe fond psihotic și nevrotic, alte opinii stabilesc o relație relevantă între cele două categorii nosologice); - stările epileptice (unele cercetări au relevat o relație între diverse tipuri de deficiențe mintale și epilepsie). Între toate aceste categorii diagnostice, pseudodeficiența mintală (pseudodebilitatea mintală, pseudoarierarea mintală, falsa debilitate mintală, debilitatea camuflată, deficiența mintală atipică) reprezintă un reper frecvent întâlnit în evaluările
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mintale sunt: a) administrarea de substanțe stimulative ale maturizării (lecitină, crelizin, encephabol, derivate ale acidului glutamic) și vitamine pentru creșterea troficității și metabolismului la nivelul celulei nervoase, precum și pentru menținerea unui tonus adecvat al proceselor psihice; b) terapia manifestărilor convulsiviante, epileptice, a instabilității psihomotorii și a tulburărilor de comportament, terapia deficitelor motorii și a tulburărilor de vorbire; c) psihoterapia familiei, centrată pe: - instruirea membrilor familiei cu privire la satisfacerea nevoilor afective ale copilului și modelele atitudinale și comportamentale în conformitate cu programele de psihoterapie, logopedie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și de a crește progresiv autonomia persoanei cu cerințe speciale. abilitate manuală - capacitate a unei persoane de a efectua manual acțiuni cu un scop bine precizat care solicită precizie, dexteritate, adaptare suplă și eficientă. absență - manifestare clinică a micului acces epileptic constând în pierderea pentru o perioadă scurtă de timp a cunoștinței, cu conservarea funcției statice. acalculie - incapacitatea de a recunoaște numerele, de a elabora semne numerice sau de a opera cu acestea (pierderea operațiilor aritmetice de bază), din cauza unor leziuni
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ale centrilor setei sau osmoreceptorilor hipotalamici. 16.2.3. Diagnostic Semnele clinice sunt mai severe dacă instalarea hipernatremiei a fost brutală și sunt aproape absente când natremia este inferioară la 160 mmol/l. Predomină semnele neurologice: iritabilitate, confuzie, stupoare, crize epileptice, comă. Uneori pot apărea semne de focalizare. Acestea sunt datorate hemoragiilor sau trombozelor intracerebrale și pot lăsa sechele definitive după corecția hipernatremiei. Uneori apare febra de origine centrală, iar atunci când se poate exprima, există senzația de sete intensă. Se notează
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
înfrângere și creează o atmosferă, un halou al suferinței resemnate. Nucleul narațiunii îl constituie drama unei familii, proiectată simbolic pe drama comunității. Bătrâna Leia își vede familia distrusă de necazurile și năpastele aduse de un destin implacabil. Un fiu, Paul, epileptic, nefericit în căsnicie, își sfârșește viața ca umil plasator de mărunțișuri, Moriț pleacă în America, stăpânit de mirajul unui trai mai bun, iar Rubin, cartofor și afemeiat, lucrează la un atelier de perii, dar încearcă să se chivernisească prin deschiderea
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
externă se anulează, iar individul trăiește o stare stranie de transportare În planul interior al conștiinței sale. Aceste trăiri au un caracter paradoxal și sunt adesea destul de greu de separat de stările patologice de tip crepuscular, cele din timpul aurelor epileptice sau cele produse de administrarea de substanțe psihodisleptice. De o mare forță ilustrativă este, În sensul acesta, relatarea pe care o face Kirilov, În romanul lui F. Dostoievski Demonii, când Își descrie stările de extaz. Redăm În continuare acest fragment
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]