273 matches
-
viața propriu-zisă. „Speculațiile teoretice separate de acțiune și neangajând viața și-au trăit traiul.” E timpul ca teologia să-și regăsească vocația holistică, pentru a împrumuta un termen din filozofia științei, adică să nu se mai lase fragmentată între o episteme seacă, scolastică și un pietism sentimental, lipsit de susținerea dogmatică. Cum ar trebui să răspundă Biserica celor trei exigențe? „Să-L trateze pe Dumnezeu ca Dumnezeu, nu ca pe un obiect, ci ca pe Subiectul prin excelență”; „să țină cont
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Victor Theiss, Maria-Luiza Ungureanu, I. Vicol. Sunt publicate îndeobște scurte studii cu caracter monografic și exgeze critice de literatură universală. De-a lungul anilor sunt ilustrate diverse metode comparatiste, trasându-se astfel o veritabilă evoluție: de la încadrarea unor autori în episteme cărora le sunt tributari prin influență, difuzare de traduceri, călătorii și întâlniri sau confluente ale unor culturi antagonice - comparatismul școlilor franceze ale anilor ’50 din secolul trecut sau comparatism de gradul 1 și 2 - până la accepția teoretică modernă a interpretării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
reasertează valoarea teritoriului retoricii doxa și, astfel, resituează teoria și practica într-un context mult mai favorabil continuității acesteia"784. Ray McKerrow face referință la modalitatea în care Hariman reconceptualizează doxa, într-o manieră care o desprinde de opoziția cu episteme, corelând-o cu sensul tradițional de "opinie", dar și cu cele, mai puțin obișnuite, de "reputație" (reputation, în limba engleză), sau "privire" (regard, în limba engleză), care "funcționează în aceeași măsură în sens de ascundere, pe cât în sens de revelare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care se axează pe schimbările majore de sisteme internaționale, cealaltă pe schimbările recente în cadrul sistemului modern. Prima este evidențiată de activitatea deschizătoare de drumuri a lui John Ruggie despre afirmarea statelor suverane pe ruinele feudalismului european, efort ce subliniază importanța epistemelor sau a cadrelor de cunoaștere sociale în schimbare (1986, 1993). A doua este exemplificată de scrierile lui Friedrich Kratochwil despre sfârșitul Războiului Rece, care subliniază rolul ideilor în schimbare despre ordinea și securitatea internațională (Kratochwil 1993 ; Koslowski și Kratochwil 1995
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Petrescu, în studiul despre modernism postmodernism, când își dă seama că totul pornește de la "restructurarea conceptului de poeticitate, care corespunde unei mutații fundamentale a modelului general al gândirii, mutație pregătită în a doua jumătate a secolului trecut și săvârșită prin epistema secolului nostru"81. Această mutație a modului de gândire social se reflectă, desigur, la nivel cultural, în promovarea unor noi modele de expresie. Astfel încât, "începând cu anii '30, cultura europeană înregistrează o serie de încercări interesante de a reface unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
discurs românesc. Existența unui limbi nu garantează existența unui fel de a crea lumea. E o condiție necesară, nu și suficientă. La ora la care scriu rîndurile acestea, viitorul național al discursurilor culturale este oricum compromis. Ieșim, Încet, dintr-o epistemă și intrăm Într-una În care identitățile culturale devin mult mai laxe. Se va uita faptul că niciodată nu a existat un discurs românesc, așa cum se uită că există un discurs franțuzesc. French Theory, titlul lui Franșois Cusset, vine să
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sub reflector - , de aici focalizarea centrală pe Barthes, adevăratul erou, romantic portretizat (Înger și demon pentru critica franceză), scos la rampă În aproape fiecare dintre cele șapte capitole, un erou al timpului său care, odată proiectu-i Înțeles, devine eponimul unei episteme critice. Credința lui Compagnon este că ideile teoretice discreditate la un moment dat prin mijloace mai mult sau mai puțin retorice, retorică ce aparține pînă la urmă unui proiect ideologic, o dată reîntoarse, nu mai sînt aceleași, revin Îmbogățite cu experiența
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Ariane Kouroupakis și Laurence Werli, de la Vincent Colonna la Laurent Jenny care face un curs pe autoficțiune la Universitatea din Geneva) ar trebui să țină seama de ideea foucaldiană simplă: dacă homo sapiens există de 60.000 ani, numai În epistema modernă omul devine figura antropologică pe care o cunoaștem astăzi, subiectul științelor umane apărute la intersecția economiei, biologiei și lingvisticii. Colonna, Gasparini și alții ca ei comit, atunci cînd abordează autoficțiunea, o eroare de perspectivă care dovedește ignorarea teoriei lui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în contemporaneitate", "Structuralism și semiotică", "Ferdinand de Saussure și modelul dia-dic al semnului", "Charles Sanders Peirce și modelul triadic al semnului") și semiotici regionale (semiotica narațiunii, semiotica publicității, semiotica spațiului, gestualitatea, proxemica, semiotica mass-media,semiotica glumei). Chiar dacă primele capitole dedicate epistemei contemporane și poziționării semioticii în cîmpul cunoșterii actuale pot părea pe alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și completate de semiotici regionale (narațiunea și narativitatea în sens larg subîntind majoritatea practicilor noastre cotidiene: de la istorie la didactică și de la medicină
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
social actual pentru care ființa umană este funciar socială. "Omul nu devine om decît printre oameni", afirma Fichte și, adăugăm noi, citind, citînd, învățînd semnele-prezențe ale celuilalt. PARTEA I SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice Știința actuală se caracterizează printr-un ansamblu de mutații profunde ce afectează atît trăsăturile sale imanente (noi concepte precum: model, semn, sistem, informație etc.; noi discipline: științele comunicării, psihologia cognitivă; noi standarde
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de idei, aspectul contractual-polemic al textelor sînt dimensiuni semiotico-filosofice care marchează indelebil profilul și progresul științei actuale în marea trecere de la atomism la holism, de la contemplativism la constructivism, de la universul static la cel dinamic. Încercînd să sintetizăm prezența limbajului în epistema contemporană putem evidenția două moduri (în sensul etimologic al lui "modus"): pe de o parte, prezența limbii naturale ca posibilitate de transcodaj universal chiar în științele cele mai abstracte (a se vedea rolul metaforei în știință: de la "găurile negre" la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
comunicare Epistemologie a simțului comun, pod între natură și cultură (cf. ultimul congres internațional al IASS International Association for Semiotic Studies din 1997 a fost simptomatic intitulat Semiotics bridging nature and culture), semiotica este din numeroase rațiuni o disciplină a epistemei contemporane: * în era simulacrului, a realității virtuale și a simul-taneizării evenimentelor prin logica mediatică a imediatului, problema veridicității, a realității globale (sau a fragmentelor evanescente de real), a noului raport cu spațiul și timpul prin intermediul unor semne și modele (perisabile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
5.2. Text/vs/discurs. Tipuri textuale structurale Discursul ca eveniment, ca generare este un proces premergător produsului obținut care este textul (scris sau oral). Discursul trebuie conceput "în situație", ancorat într-un anume context socio-cultural, modelat de o anumită epistemă, vizînd o anumită finalitate, dependentă de statutul (rolurile) agenților discursivi. Contextul are în vedere cel puțin cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă componentei raționale a cogito-ului de tip cartezian aceea de dimensiune euforizantă, utopică, acronică pulsiunea de imaginar și reverie, prin care afectivul fuzionează cu persuasivul și informativul. Pentru că epistema secolului nostru este dominată de complementaritatea codurilor și simbolurilor (principiu formulat de Niels Bohr pentru epistemologia fizicii, dar validat și de celelalte domenii ale cunoașterii), ne propunem să discutăm "noua alianță" imagine/ limbaj, conținut/relație de comunicare și semiotică/științele
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de concepte integratoare precum model, semn, simbol, structură, de apariție a unor discipline de graniță (semiotica, cibernetica, teoria informației, științele comunicării), apare și nosta-gia reîntoarcerii la permanențe, la esențe; de aici nevoia de revalorizare și resemantizare a mitului, emblematică pentru epistema contemporană în egală măsură analitică, critică, iconoclastă: Pas de sémiologie qui ne s'assume comme sémioclastie (spunea Roland Barthes à propos de această știință critică și critică a științei). Vidat de valoarea sa religioasă și metafizică, Mythosul se va opune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Omniprezența sa trebuie legată însă în primul rînd de domeniul lingvistic (rolul mesajului publicitar ca generator de sloganuri, clișee, intertext al epocii) și estetic (construirea unei anumite imagini a feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
știința (sociologia, psihologia, semiotica) cu arta, cu invenția, cu ludicul (dacă ar fi să amintim doar agrementul ludic al jocurilor de cuvinte, memorate chiar în afara oricărei intenții de cumpărare a produsului evocat). Practica publicitară se suprapune cursului actual al civilizației, epistemei contemporane atît din punct de vedere mental și afectiv, cît și estetic. Din punctul de vedere al mentalității, ea oferă în locul simbolului suveran, paternalist o marcă amicală, de solidaritate și simetrie ("patronajul său nu este o prezență represivă, ci una
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mecanismului glumei pe baza distincției esențiale în teoria actelor de limbaj, și anume între act direct și act derivat, prin calcul conversațional. Prin bipolaritate (asumare + dinamitare a convenției) gluma ține de principiul complementarității, considerat de Bohr drept componentă esențială a epistemei secolului XX ca instanțiere de structuri de tip polemic. Dată fiind natura dialogică a obiectului considerat (regula și transgresarea ei), demersul va fi dialogic în maniera abductivă a lui Peirce: du-te vino între ipoteză și datele concrete care o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
veridice sau fictive pe care subiectul le povestește despre sine. Această refigurare face din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema actuală. Dacă libertatea anticilor se baza pe egalitatea cetățenilor, libertatea modernilor este fundamentată de diversitatea socială și culturală a membrilor societății. "Democrația este astăzi instrumentul politic de salvgardare a acestei diversități, de asociere a indivizilor și grupurilor tot mai diferite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de semnificații. "Construcția socială a realității', "omul ca animal simbolic" (Cassirer), existența ca "identitate narativă" etc. toate acestea ne fac să reafirmăm centralitatea semnului și semnificației în societatea actuală și ipso facto a științei care le investighează-semiotica. Semnul are pentru epistema secolului al XX-lea indubitabil rolul pe care îl juca faptul în epistema secolului al XIX-lea. Între două forme politice opuse: totalitarismul și integrismele (creștin, islamic, hindi), democrația, bazată pe proiectul individului și societății și cunoașterea-recunoașterea celuilalt își continuă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
identitate narativă" etc. toate acestea ne fac să reafirmăm centralitatea semnului și semnificației în societatea actuală și ipso facto a științei care le investighează-semiotica. Semnul are pentru epistema secolului al XX-lea indubitabil rolul pe care îl juca faptul în epistema secolului al XIX-lea. Între două forme politice opuse: totalitarismul și integrismele (creștin, islamic, hindi), democrația, bazată pe proiectul individului și societății și cunoașterea-recunoașterea celuilalt își continuă traseul, nu rareori sinuos și dificil: "Ea este indisociabil legată de mișcarea centripetă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca act individual de vorbire, asumare de către subiectul vorbitor a virtualităților limbii ("punerea în funcțiune a limbii printr-un act individual de utilizare", E. Benveniste). Odată cu extinderea obiectului lingvisticii enunțării, obiectul cercetării devine raportul între instanțele sociale și activitatea lingvistică. EPISTEMĂ (din grecescul epistamai = abilitate, cunoaștere) Noțiune introdusă de Michel Foucault în Les mots et les choses pentru a desemna axiomele ireductibile ale unei epoci determinate. Epistema privește condițiile de posibilitate ale cunoașterii în ansamblu pentru epoca respectivă și nu pentru
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mesajului literar care vorbește despre el însuși). După Greimas literaritatea este o "conotație socio-culturală" a textului care evidențiază apartenența sa la literatură (din acest punct de vedere este esențial să relevăm faptul că anumite texte religioase sau cotidiene într-o epistemă au fost ulterior incluse în sfera literaturii Scrisorile portugheze, ceea ce înseamnă că afilierea la categoria text literar nu poate fi gîndită decît în interiorul unei anumite episteme și unui anumit orizont de așteptare). METALIMBAJ Introdus de logicienii Cercului de la Viena (Carnap
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vedere este esențial să relevăm faptul că anumite texte religioase sau cotidiene într-o epistemă au fost ulterior incluse în sfera literaturii Scrisorile portugheze, ceea ce înseamnă că afilierea la categoria text literar nu poate fi gîndită decît în interiorul unei anumite episteme și unui anumit orizont de așteptare). METALIMBAJ Introdus de logicienii Cercului de la Viena (Carnap) și de logicianul polonez A. Tarski, termenul de metalimbaj reprezintă în ierarhia limbajelor un limbaj de gradul II cu ajutorul căruia se stabilește adevărul propozițiilor limbajului primar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
într-o pagină de text). Opoziția tip/ocurență apare la Peirce sub forma type/token, iar la Pike etic/emic. Tabla de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]