1,945 matches
-
La catégorie du mystère est le fondement de la poésie et de la philosophie de Blaga. V. Mihai Cimpoi, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 34 : " Ideea misterului apare că o idee universală, ca o idee epistemologica ce constituie țintă ultima a tuturor modurilor de cunoaștere. Este o idee-corolar, ca un fel de "signatura rerum" [...] ce adună într-o formulă unică lumea sensibilă, esențele reflectate ale acesteia. " (" L'idée du mystère apparaît comme une idée universelle, comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
a oprit autorul sunt privite într-un context larg. Antropologia culturală pentru care optează el vede în mitologie un sistem integrator, un limbaj „prin care semnele și microsistemele unei culturi sunt puse în relație, sunt asamblate într-un vast model epistemologic”. C. înțelege prin mitologie un metalimbaj, simbolic și narativ, o unealtă prin care omul arhaic „poate experimenta diverse strategii și posibilități de cunoaștere, de ordonare și luare în posesie a universului înconjurător”. Limbajul mitologic se bazează pe mecanismele subtile ale
COMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286338_a_287667]
-
cea a modelelor de creștere economică - fie de creștere “exogenă”, fie de creștere “endogenă”. Totuși, argumentează faptul ca nu există o teorie generală a dezvoltării, ci doar curente de idei sau, în cel mai bun caz, din punct de vedere epistemologic, abordări conceptuale. Prin urmare, evidențierea unei contribuții cantitative a capitalului uman necesită recurgerea la un cadru formalizat cum este cel oferit de teoria creșterii economice. Altfel spus, a estima ca x% din rata de creștere economică se datorează acumulării de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este în niciun caz (în comparație cu drama 5) un proces de rangul al doilea, ci constituie un fel de corespondent al experienței noastre privind realitatea în general: ""naratorul" este cel care evaluează, cel care simte, cel care observă. El simbolizează perspectiva epistemologică, devenită curentă pentru noi încă de la Kant, conform căreia noi nu percepem lumea așa cum este, ci mai degrabă așa cum a trecut aceasta prin mediul unei conștiințe care observă. Prin percepție, mintea separă lumea factuală în subiect și obiect"6. Situațiile
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
naratorului și perspectiva personajelor individuale. 5.4.1. Prezentarea lumii interioare Faptul că prezentarea lumii interioare a unui personaj ficțional poate crea iluzia nemedierii este o trăsătură specifică genului epic. În termenii lui Hamburger: Ficțiunea epică este singurul loc determinat epistemologic în care poate fi reprezentată eu-originaritatea (sau subiectivitatea) unei persoane a treia ca persoană a treia"299. Prezentarea lumii interioare poate, desigur, să fie inclusă și în forma la persoana întîi a narațiunii, cel puțin în aceeași măsură ca în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de vedere. În telling relatarea este explicită, generalizată și semnificativ completă; în showing, relatarea este implicită, specifică și evident incompletă, din cauză că este centrată nu pe întreg, ci numai pe o parte 346. Această diferență poate fi exprimată mai concret. Diferența epistemologică dintre o povestire care este comunicată de un personaj-narator și una care este prezentată de un personaj-reflector se bazează în principal pe faptul că personajul-narator este întotdeauna conștient că el narează, în timp ce personajul- reflector nu are nici un fel de conștiință
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
se află în natura personajului principal și a lumii acestuia luate în sine, ci mai degrabă în modul în care sînt ele percepute de la o anumită distanță de către un narator care observă, trăiește și evaluează. Această situație reflectă impresionant "viziunea epistemologică familiară nouă de la Kant încoace, conform căreia noi nu cunoaștem lumea în sine, ci mai degrabă lumea în forma în care a trecut printr-un mediul unei minți care observă"478. În consecință, naratorii la persoana întîi periferici diferă nu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
spiritele înalte i-au catalogat răutăcios pe sociologi ca fiind istorici ratați sau filosofi inhibați. Socius evanescent, medium improbabil. Mediologia, știință de interval și de promiscuități suspecte, este promisă aceluiași destin ca și sora ei mai vîrstnică: succes universitar, debandadă epistemologică? Am fi preferat formula inversă: oprobriu și fecunditate dar deocamdată nu putem garanta decît pentru primul termen. Este inutil să adăugăm că mediologia are mult mai puține ambiții sociale sau eliberatoare decît ilustra sa înaintașă. Ea nu vrea nici să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sub-produs bastard? Viitorul va decide. Proiectul nostru disciplinar este, în orice caz, mîndru de originea sa. El se mărturisește și se vrea impur fiindcă impuritatea îi este obiect și chiar metodă. Interferența e o binecuvîntare și un blestem. O binecuvîntare epistemologică, pentru că se realizează în și prin încrucișarea diverselor discipline prin care "informația crește și transformarea se realizează" (Michel Serres). Dincolo de pioasele imbolduri interdisciplinare, o însușire comună științelor sociale și celor exacte este aceea că "dinamica transporturilor și a scurtcircuitului" asigură
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
era înainte de toate "regina științelor"), am ales ca primă dezbatere sfera subiect/subiect, cea pe care Althusser o numea "ideologică", și în interiorul acesteia, ideologiile religioase, artistice sau politice (de preferință "ideologiile științifice", ca atomismul sau eugenismul). Facem abstracție de ruptura epistemologică dintre ideologie și știință. Problema nu este cum s-a trecut, în cadrul istoriei științelor, de la alchimie la chimie, de la astrologie la astronomie, de la teoriile asupra existenței sufletului la psihologie, ci cum s-a crezut și se crede încă, la nivel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
dar dacă opinia lor îi presează, puțin contează legea și Constituția. De fapt statul, ca și pictura, este o "cosa mentale". Ar putea într-o zi știința politică să rivalizeze cu istoria artei? Ea suferă de un soi de aporie epistemologică. Ea ar trebui să culmineze într-o știință a opiniei. Dar cum putem avea o știință a derutei "științei", cînd opoziția dintre opinie și cunoaștere, doxă și epistem, servește drept bază constituirii Logosului occidental, de la Platon la Popper? Acest opinari
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
uneori se va camufla în fundal, întrebarea de la care a plecat demersul nostru este: de ce România are parcursul pe care îl are în această perioadă? Este o întrebare grea, gravă, ambițioasă, periculoasă. Și aceasta nu doar din punct de vedere epistemologic și metodologic. Paleta răspunsurilor posibile se întinde de la cele foarte succinte, ca cel pe care îl vom expune imediat, până la cele elaborate, ca cel reprezentat de lucrarea ce o deschidem aici. Așa cum medicul nu poate să studieze, să disece sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
METODE DE ÎNV|Ț|MÂNT Cuprinstc " Cuprins" Prefață la ediția a IVa 11 PARTEA ÎNTÂI Capitolul I Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activității didactice 17 A. Precizări conceptuale 17 1. Metoda - definiție și statut epistemologic 17 2. Metoda - din perspectivă praxiologică și cibernetică 19 B. Funcțiile și importanța metodei. Statutul pedagogic 22 C. Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculumului școlar 29 1. Condiționarea metodelor de către obiectivele acțiunii instructive 31 2. Unitatea organică conținut-metode 35 3
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Itc "Capitolul I" Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activității didacticetc "Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activitĂȚii didactice" A. Precizări conceptualetc "A. Precizări conceptuale" 1. Metoda - definiție și statut epistemologictc "1. Metoda - definiție și statut epistemologic" Teoretic, ideea de metodă vine dinspre cunoașterea științifică, dinspre știință și acțiunea Întemeiată pe cunoaștere. Astfel, În semnificație originară, cuvântul metodă, provenit din grecescul methodos (odos = cale, drum și metha = către, spre), Înseamnă „cale care duce spre”... aflarea adevărului; „cale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nici nu-și pot tăgădui descendența din acestea din urmă, Întrucât procesul de Învățământ, prin Însăși natura lui reflectorie, se supune acelorași legi generale ale dialecticii cunoașterii umane și Îndeosebi ale celei științifice. Ca atare, ele rămân tributare unor distincții epistemologice, situându-se, de exemplu, fie pe o poziție a cunoașterii figurative (bazată pe reprezentări simbolice, verbale, sub formă de cuvinte, definiții, imagini etc.), fie pe o poziție a cunoașterii operaționale (cu accent pe posibilitatea de construire a cunoașterii prin activitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoașterii figurative (bazată pe reprezentări simbolice, verbale, sub formă de cuvinte, definiții, imagini etc.), fie pe o poziție a cunoașterii operaționale (cu accent pe posibilitatea de construire a cunoașterii prin activitate, prin acțiuni cu obiectele). Adică, Își păstrează un statut epistemologic dedus din obiectul cunoașterii, din conținutul disciplinei care se predă. Nu toate metodele au același statut epistemologic. Unele numai descriu, explică sau transmit, altele sunt exploratorii, demonstrative, practic-aplicative etc. Sintetizând, putem afirma, așadar, că Între metodele de instruire și metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poziție a cunoașterii operaționale (cu accent pe posibilitatea de construire a cunoașterii prin activitate, prin acțiuni cu obiectele). Adică, Își păstrează un statut epistemologic dedus din obiectul cunoașterii, din conținutul disciplinei care se predă. Nu toate metodele au același statut epistemologic. Unele numai descriu, explică sau transmit, altele sunt exploratorii, demonstrative, practic-aplicative etc. Sintetizând, putem afirma, așadar, că Între metodele de instruire și metodele de cercetare științifică există o diferență nu de esență, ci una de utilizare, de destinație; că În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
electromagnetic (CD-ROM-uri și dischete) care facilitează transferul de informație. Pe actualele CD-ROM-uri se pot Înregistra manuale Întregi, cursuri Întregi. În textura softurilor educaționale sunt prezentate: - obiectivele (În calitate de ținte strategice); - mesajele (conținuturile) specifice diferitelor discipline. Aceste conținuturi sunt structurate după legi epistemologice, logice, sintactice și pedagogice. Structurarea secvențială a conținutului este dublată de organizarea secvențială a activității de Învățare (a operațiilor mintale); - strategiile, semnificând combinarea metodelor, suporturilor (mijloacelor) didactice și formelor de organizare, a diferitelor tipuri de interacțiuni. Toate aceste componente se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezumă numai la teorie, adică la principii, legi Și ipoteze (sub aspectul evoluției istorice Și al valorii lor de cunoaștere), ci cuprinde Și studiul metodelor de cunoaștere, metodologia cunoașterii Științifice. Și pentru ideea de a considera contabilitatea Știință, din perspectivă epistemologică, avem de-a face cu trei discursuri care definesc trei direcții de cercetare: normativă, pozitivă Și constructivă. Cercetarea contabilă normativă este descrisă de Ristea et al. (2008) astfel: „Este un adevăr fără retur că adevărul contabil este un adevăr construit
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
contabilă aplicativă este responsabilă de explorarea unor domenii noi (contabilitatea socială, a resurselor umane, contabilitatea verde) Și de perfecționarea instrumentarului contabil. Prezenta lucrarea se circumscrie câmpului de cercetare orientat către fundamentele Științei contabilității, iar din punct de vedere al discursului epistemologic, avem un mix între cercetarea de tip normativ, în care se încadrează al doilea capitol Și cercetarea de tip pozitiv, în care se încadrează capitolul trei. Lucrarea este structurată pe trei capitole. Primul capitol al lucrării va reflecta recenzia literaturii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
a sociologiei educației în Româniatc "Despre situa]ia sociologiei [i a sociologiei educa]iei în România" „Introducerea” acestui volum poate fi înțeleasă ca atare sau ca un fel de captatio benevolentiae. Ea este necesară întrucât, atât din punct de vedere epistemologic, cât și din punct de vedere instituțional, această ramură a cunoașterii sociologice are o legitimitate restrânsă. Situația ei este încă și mai dificilă în România decât în alte țări - mă refer la cele occidentale, desigur. Cum înțeleg această precaritate a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
problematica și evoluția sociologiei educației reflectă dezvoltările generale din domeniul pe care îl investighează, precum și transformările pe care le-a suferit sociologia în ansamblul ei. Dezbaterile de natură ideologică din jurul educației nu au fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu pot masca relativitatea axiologică a preocupărilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY șed. rom.: Avantajul concurențial. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piață, Editura Teora, București, 2001ț. Stegăroiu, I. (2004), Economie industrială - o abordare epistemologică, Editura Bibliotheca, Târgoviște. Thompson, A.A., Strickland, A.J. (1987), Strategic Management: Concepts and Cases (ediția a IV-a), IL, Irwin, Homewood. Williamson, O.E. (1975), Markets and Hierarchies: Analysis and Antitrust Implications, Free Press, New York, NY. 6. Formarea strategiei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care propunerile revoluționare ale lui Platon ar putea-o genera este efectul acestui fel copilăros de comportament al unor oameni care și-au uitat originea și natura reale. Trecutul apropiat este astfel discreditat nu numai moral și politic, dar și epistemologic. Trebuie să călătorești prin Egipt - așa cum o dată va trebui să colinzi pădurea Saint-Germain sau să observi munca proletariatului dintr-o filatură de bumbac din Anglia - pentru ca să ai șansa emancipării de prejudecățile acumulate de trecutul apropiat și purtătorii săi de cuvânt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și gravitate în Literatura Medievală”. Apoi vreau să re-sesizez un lucru: Numele trandafirului, din perspectiva unei chei de lectură, și nu a aceleia polițiste, poate fi citit și ca un „manual” de istorie a filosofiei medievale transpus într-o „dramă epistemologică” (cf. H.-R. Patapievici, „Prefață” la Numele trandafirului, ed.cit., pp. 7-17). E drept că aici e de mers mai departe, și nici nu mai contează dacă prin Ockham sau Holmes. Restul revine adverbelor, măștilor sau lectorului in fabula. „Aici
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]