433 matches
-
dezvoltă mult mai mult, mult mai repede, evreii de aici devenind renumiți pentru comerțul cu vin, vite și cereale. Se înființează școli dintre care una evreiască pe lângă sinagogă (zidul există și azi). Documente inedite din anul 1922, menționează că „membrii epitropii parohii Giurgioana se întrunesc pe 12 februarie la biserica Strâmba” și hotărăsc reparațiile necesare, iar pe 13 iulie 1922 obștea enoriașilor din Giurgioana prin cei 40 prezenți sub conducerea preotului paroh hotărăște repararea bisericii Sf. Voevozi (nr. 1004/ 13 iulie
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
confecționate din metale prețioase nu posedă biserica și este înzestrată cu toate cele necesare cultului. Distanța de la biserică cu șoseaua Podu Turcului Adjud este 4 km până la Lehancea, iar de la Lehancea la Adjud sunt 22 km. Preot Paroh Dulhac Vasile Epitrop: Balan Ion, Consilieri: Purcel Aurel, Petrache Popa, Ciorăscu Lascăr, Gutanu Marius, Chirilă Ioan, Milea Ioan, Tătărăscu Gheorghe, Țarin Gheorghe. Îndreptări: Numele satului: Giurgioana Catapeteasma: icoane originale de mare valoare În ultimii ani s au înlocuit icoanele pictate în ulei pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
anul 1831, când toiagul lui Dumnezeu lovind pre fiii neascultători, s-au fost certat și patria noastră de cumplita omorâtoare epidemie a holerii, atuncea eu găsindu-mă cu lăcuința lângă biserica Adormirii Maicii Domnului, poreclită "Vulpea", la care mă găsesc epitrop, mă aflu pe de o parte încungiurat de giur-împrejur de aceia pre cari săcerea morții îi răteza cu necruțare, iar pe de alta, lipsit de mijloacele viețuirii, părăsit de prieteni și agiuns până la urma celui mai de pe urmă denar, împovărat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Dumnezeul nostru scăparea mea și a toatei famelii și din primejdiile omorâtoarei epidemii a holerei, eu, spre sămn de mulțămire, în toată viața mea, voi purta grijă de lăcașul său, poreclit "Vulpea" și ca cântăreț în horul său, și ca epitrop". Și drept-credinciosul nostru dascăl de muzică își încheie narațiunea cu manifestarea recunoștinței sale: "După care bunavroința a Providenței m-au păzit întru toată întregimea, puindu-mă încă și în starea de a-mi putea împlini făgăduința dată"82. Cu aceste
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la o populație de 60 000 de locuitori, dintre care jumătate erau evrei 235. Medicii care au combătut epidemia de holeră la Iași, în frunte cu protomedicul Gheorghe Cuciureanu, au fost: Constantin Vîrnav, Iosif Viola (1770-1858), maghiar din Târgu Mureș, epitrop al Spiridoniei din Iași, "veteran" din 1831236, francezul A. H. Bassereau, și vienezul Bernard Schiffer. Acesta din urmă, "doctor în medicină și chirurgie, membru de la Facultatea de medicină din Viena și medic penitenciar [!] al Capitalei" Iași, a publicat mult mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
EminescuOpIV 268} Și vîrfu-ncununează surguci împărătești [Să semene cu-o mândră crăiasă din povești; Ș-astfel împodobindu-l, el rădăcina-adapă Cu o mult prețioasă, mirositoare apă. Spre a-și păzi mireasa de orice ochiu obraznic Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre-un alt se spune, că mult au îndrăgit P-un chip pe care singur cu mîna-i l-a cioplit: Sărută, -mbrățișază el propria făptură Și l-ale ei genunche-și dă sufletul pe gură. El singur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
antiquo, fie cu, fie fără cuvânt, totuși marile puteri europene ne considerau parte ca pe niște vasali ai Turciei, parte ca pe niște epitropisiți ai Europei, și răspunderea pentru faptele noastre era adeseori ale suzeranului, dar și mai adesea ale epitropilor, așa încît părtinirea părințească a unuia ne scăpa adesea de supărul poate mai puțin părințesc al celuilalt din ei. Legați de-o împărăție pusă sub epitropie din cauza bătrâneții ei, noi, popor tânăr de ciobani, deveniți plugari abia de la 1830 încoace
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al învățăturilor publice. Dosarul, care e format în anul 1850 și poartă n-rul 123, e la tribunalul Ilfov, secția a II-a civilă. Stând d. N. Crețulescu ministru al învățăturilor, a dat mandat la doi din advocați ca să ceară de la epitropi pe cale judecătorească socotelile pe curs de cincizeci de ani, de la 1829 pîn'la 1879. Advocații cer în adevăr seamă, înfățișarea se fixează pentru ziua de 16 marte 1880, când, c-o săptămână înaintea înfățișării, d. Vasile Boerescu, numit ad interim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
II a, 1913, scrie:. Din cele trei pisanii (două aflate în pridvor și una afară pe peretele dinspre miazănoapte), mai aflăm că, în anul 1869 și în anul 1870 s-au făcut aici reparații radicale, din inițiativa și osteneala unui epitrop, Dimitrie Evghenie avocat și soția sa Zoe, "cu bani ai bisericii, comunii și poporănilor". O altă reparație s-a mai făcut în anul 1960, prin grija protoereului Constantin Andoni și a preotului paroh Gheorghe Mihoci și, cu contribuția unor credincioși
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Acestei biserici i se mai spunea cândva "Biserica calicilor", fiindcă aici ca, de altfel, și la biserica Prăpădoamna (Cuvioasa Parascheva), de la începutul străzii Păcurari, se închina breasla calicilor, aceste biserici av�nd în mod special în grijă, ocrotirea lor. Printre epitropii bisericii se afla într-o vreme și poetul moldovean Costache Conachi (1798-1857), ai cărui membri de familie au fost înmormântați în cimitirul din curtea bisericii (transformată în anul 1841 în piață publică). Într-o casă din curtea bisericii Banu, au
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
din lemn este înaltă și sculptată cu motive florale. Deasupra ușii exterioare (ce dă din curte, în pridvor) există o pisanie din care rezultă că, în anul 1875 s-a făcut o reparaț ie cu cheltuiala credincioșilor și cu osteneala epitropului A. Sadoveanu. Turnul de clopotniță este alipit de peretele dinspre miazăzi al pronaosului, are secțiunea pătrată și o ușă metalică, grea, direct spre exterior. În mod obișnuit însă accesul în turn se face printr o ușă din pronaos. Două ferestre
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ale clădirii au fost cele efectuate în anul 1866, când au contribuit la aceasta și soții Vasile și Elena Gafencu. Tot atunci, la catapeteasmă s-au adăugat și icoanele laterale. S-au mai făcut reparații și în anul 1897 de către epitropul Mihail P. Balș, și îndemânarea arhitectului Iancu C. Catargiu. Cu această ocazie s-a așezat a nouă pisanie. Și, bombardamentele din cel de-al doilea război mondial i-au provocat stricăciuni, care au fost remediate între anii 1948-1952. O dată cu reparațiile
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în stil neobizantin. Pictura ocnițelor exterioare a fost făcută între anii 1933-1996 de către pictorul Dimitrie Gavrilescu. În ultimii ani, s-a refăcut și pictura murală interioară, parțial deteriorată. Un comitet de inițiativă în frunte cu preotul Vasile Vaida și cu epitropul Dr.ing. Dumitru Rădăuceanu și, având sprijinul instituțiilor și întreprinderilor ieșene, precum și al Sfintei Mitropolii a Moldovei și Bucovinei, a reparat în ultimii ani acoperișul, împrejmuirea etc. și a a șezat un bust al primului-ctitor, profesorul Nicolae Iorga. Ctitoria aceasta reprezintă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
la lucrările de amenajări și reparații de care a avut parte clădirea bisericii, menționăm că în interiorul bisericii există o inscripție pe marmură, care spune: "În anul 1912 s-a introdus lumina electrică și s-a revopsit biserica Sf. Spiridon, fiind epitropi: Dr. Emanoil Riegler, Gheorghe S. Cristofor, Constantin I. Ivașcu. Anul 1918 februarie 18, Meletie Racoviță Sardcon". În prezent, pereții în interior sunt vopsiți imitând marmura, în câmpuri delimitate geometric și fără picturi care să reprezinte chipuri de sfinți sau scene
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în anul 1804-1805; Penticostarul (ritualul slujbelor dintre Paști și Rusalii 50 de zile) din anul 1808; Două policandre lucrate artistic, din anul 1851; Icoana Maicii Domnului, ferecată în argint și ornată cu medalioane marginale, așezată într-o strană sculptată, donația epitropului Iancu Corne, din anul 1855; Icoana hramului (sfântul Ștefan) îmbrăcată în argint, donată de Alexandru și Zamfira Costandache în anul 1868; O casetă din lemn de nuc, ferecată la margini cu plăci de metal argintat, care conține trusa Sfintelor Vase
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
creștin Iancu Sevastopu, Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași a dăruit din moșia Rediu-Tătar "în rohatca (bariera) Păcurariului" un loc pentru "biserică și țintirim (cimitir)". Spre sfârșitul anului 1844 și, în cursul anului 1845, sub îndrumarea preotului Ioan Pălăduță, ajutat de epitropii Iancu Sevastopu (despre care am vorbit) și negustorul Tănase Enescu au început cuvenitele pregătiri, astfel încât la 11 octombrie 1853, biserica fiind terminată, a fost sfințită. Faptul acesta este confirmat și de pisania respectivei biserici. Biserica este construită din cărămidă, pe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
slujea la ambele biserici, ori existau doi cu același nume. În anul 1832, pe acest loc s-a clădit o biserică din piatră, dar în anul 1850 a ars, astfel că în anul 1852, prin stăruința monahului Rafael și a epitropului Petru Dorneanu, biserica s-a rezidit, dându-i-se ca patron, pe lângă Sfinții Voievozi și pe Îngerul Rafael și hotărându-i-se hramul Sfinț ilor Apostoli Petru și Pavel. Numele de "Roșca" vine de la părerea că, biserica de lemn care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Dimitrie Gusti (1818-1887) este primul bibliotecar al Bibliotecii Școalelor. Om de cultură, valoros organizator, în perioada activității sale s-a remarcat prin măsuri energice de organizare: • Întocmirea unui catalog complet al fondului, primul de acest gen din țară. • Convinge pe epitropi să intre în relații de schimb cu Eforia Școalelor Publice din București. • Obligă autorii și editorii să depună bibliotecii câte cinci exemplare din cărțile publicate și un exemplar din periodice. • Redactează primul regulament pentru organizarea bibliotecii publice, acesta fiind primul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
nu-mi aduc bine aminte, pentru că eram ocupat cu aprinsul cădelniței, care se stinsese. Dar voi întreba pe dascăl. Dar nici dascălul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii căutase în tipic rânduiala slujbei din duminica viitoare. Paracliserul întrebă pe epitrop, dar nici epitropul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii scrisese câteva chitanțe și făcuse socoteala banilor strânși de la credincioși pentru contribuție. Disperat, paracliserul se urcă la cor și întrebă pe dirijor, dar nici acesta nu-și aducea aminte despre
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bine aminte, pentru că eram ocupat cu aprinsul cădelniței, care se stinsese. Dar voi întreba pe dascăl. Dar nici dascălul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii căutase în tipic rânduiala slujbei din duminica viitoare. Paracliserul întrebă pe epitrop, dar nici epitropul nu-și aducea aminte, deoarece în timpul predicii scrisese câteva chitanțe și făcuse socoteala banilor strânși de la credincioși pentru contribuție. Disperat, paracliserul se urcă la cor și întrebă pe dirijor, dar nici acesta nu-și aducea aminte despre ce s-a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în procesiune la troița eroilor martiri din sat. Amândouă au atras atenția prin întâmplări neobișnuite, despre care părintele Antonie mărturisește: „Când sunt scoase pe poartă, dincolo de pământul mănăstirii, icoanele se aburesc și devin din ce în ce mai grele. În urmă cu doi ani epitropul bisericii, Ioan Gherla și ceilalți băieții au mărturisit că nu mai puteau să le ducă de grele ce erau. Și asta numai după se îndepărtau de mănăstire. Chipul Maicii Domnului cu Pruncul rămâne alb intact, iar restul icoanei se închide
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
administratorul instituției de Stat care servește interesul similar celui servit de asociația sau fondația adusă înaintea comisiunii; 7. Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare un membru delegat de președinte; 8. Un efor al Eforiei spitalelor civile; 9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din țară numiți de ministrul justiției și prin decret regal; 10. Un rector de universitate numit de ministru; 11. Doi dintre cei mai reputați juriști din țară; 12. Directorul general
REGULAMENT Nr. 21 din 6 februarie 1924 de aplicare a Legii nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122015_a_123344]
-
au rânduit dascalilor plata precum se cade...Si acele școale și tipografiile le-au dat în sama...prea fericitului Patriarh, ca să le fie purtătoriu de grijă și kiversinitoriu; și când se va duce din țară să le poarte de grijă Epitropii sfinției sale.” Cu toate că s-a pornit la această treabă cu mult suflet și inimă curată, totuși tiparnița și școala n-au avut viață lungă. După secularizarea averilor mănăstirești, în decembrie 1863, la Sfântul Sava a rămas o bibliotecă însemnată compusă mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dar suficienți ca să-și facă treburile. Câte unul, câte doi sau chiar, un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
7263) am mărsu și am dat răvaș la măriia sa Matei vodă și ne-am jăluit de multele putințele noastre și măriia sa ne-au scos la Divanul măriei sale și ne-au giudecat. Si...ne-au trimăs la sfințiia sa epitropul mănăstirii Dancu (Ioanichie) să ne așezăm.” Si au reușit sătenii să-l înduplece pe egumenul mănăstirii că de acum înainte vor plăti doar câte un leu pe an sau cei ce nu au bani vor lucra mănăstirii doar 6 zile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]