326 matches
-
Maria Marcovici. în alt articol, voi continua cu viața și alte aspecte din copilăria și adolescența criticului de la Iași etc. Nu știu dacă o să vă placă articolul, dar știu că aduc lucruri inedite și corectez multe din spusele biografilor săi (Epure , Piru , S. Bratu etc). Îl veți primi pînă pe 25 mai. Multe mulțumiri și stimă. N.Gr. Stețcu </citation> (11) (12) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”23 mai 1976”> Mult stimate Domnule Călin, Vă trimit, în fine, articolul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cuvintele scrise greșit : Când pisica nu-i acasă Șuarecii juacă pe masă.’’ f)Transformă fiecare cuvânt astfel încât diftongul ia să fie înlocuit cu diftongul ie : piatră - pietre poiană .................... piață ................ amiază .................... viață ................ nuia ........................ g)Transcrie numai cuvintele scrise corect : el, iel, epure, iepure, eșire, ieșire, liceie, licee, poezie, poiezie, caiet, caet. h)Scrie câte un cuvânt pentru fiecare din diftongii învățați. Alcătuiește propoziții cu aceste cuvinte. Atât în clasa I, cât și în clasa a II-a, etapa de învățare a diftongilor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
G. Ibrăileanu, basarabeanul Paul de Gore (periodice, majoritatea în limba rusă, dar și opere de rezistență ale literaturii române), Petre Caraman (lucrări din domeniul etnografiei, folclorului, slavisticii, etc.), Th Simenschy(opere de referință din domeniul orientalisticii), Iorgu Iordan, Natalia Al. Epure (peste 4.000 de volume, cărți, periodice și manuscrise). Importanța Bibliotecii constă în raritatea exemplarelor oferite: „Dovadă stau unicatele de periodice din BCU Iași, precum și cele peste 130 de titluri aflate în fondul de carte veche și rară, figurând în
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de pluș. Întârzii/ prin preajma arborilor mari, îmi place/ să privesc trecătorii singuratici/ însă nu schimb nici un cuvânt cu nimeni.” Poet al absenței, ca în Obiecte de tăcere (1979), A. folosește echerul și compasul pentru a ridica banalul la rangul de epură, de imagine idealizată și abstractă, care exorcizează trăirea directă și pasiunea de tip romantic și conduce poezia către un lirism obiectiv și impersonal. Volumul Singurătatea ciclopului (1988) încheie procesul înstrăinării de lume a poetului, care, izolat în singurătatea sa ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
în franceză, este puțină și nesemnificativă. Se dau câteva traduceri din odele lui Horațiu, din poezia lui Ch. Baudelaire și a lui Jules Lemaître. Se reproduc proverbe sanscrite traduse de G. Coșbuc și proverbe franceze traduse de N. Iorga. Al. Epure editează pagini din De neamul moldovenilor de Miron Costin și semnează articolul Un prieten romașcan al poetului Cerna. „Cronica”, rubrică de informații, este semnată de G. Voevidca. Revista, una efemeră, nu și-a transpus în fapt generosul program. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285338_a_286667]
-
răsfrântă. Ce se vede ieșind din ascundere este imaginea tremurată a oglindirii în primordial, în pre-ființial, în "ape,/ din care curcubeul/ își bea frumusețea și neființa 17". "Mugurul de lumină" nu e atât o imagine, cât mai curând profilul unei epure a imaginii. Felul în care ceva începe, apare și se dă semnificării vorbește de la sine despre faptul că "orice-nceput se vrea fecund", procesând din "obârșiile-izvoare18". Ceea ce izvorăște nesecat "între floare și poamă" face posibil peisajul transparent al unei necurmate
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mereu mai necuprinsă,/ Prin sure și înalte pustiuri de eter" (Când va veni declinul). În rama imensă a acestui tablou deschis în infrarealitate, "sub îngânata lumină-abia născândă" (Gest), perspectiva se adâncește până la transparență, arătând imaginea hieratică prin care se străvede epura posibilului, "somptuosul crin / Al formei" (Luntrea)15. Decreația vizibilului Poemul Driada reia aceste teme, circumscrise de data aceasta regresiei spre originar. Act inițiatic întrucât presupune succesive aboliri de văluri fenomenale, o destratificare în etape care înseamnă tot atâtea niveluri de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mine mult mai iute". În acest tablou dezertat de lumină, sufletele globulare par să fie singurele încă vii, conștiințe pure, descărnate de orice urmă a existenței sensibile. Intuiția nu surprinde aici decât imaginea epurată a unei suspensii sau, altfel spus, epura unei ființări încă posibile, abia răzbătătoare prin deriva pustiirii și a absenței. Cât despre "alb pe clișeul negru al lacului", contrar aparențelor, nu e imaginea-clișeu a unei antinomii facile, ci expresia developării imaginii interioare în camera obscură a exteriorității. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se aduce la vedere sunt "ordinea și datele unei noi lumi văzută prin interstițiile lumii reale", "un azur insuportabil întrezărit prin ochiurile cerului comun", "ca un alt univers, care, fără a ruina țesătura celui existent, i se suprapune, ca o epură impalpabilă, palpitând prin interstițiile lui"10. Deși am vorbi mai curând de un substrat și nu de o suprapunere, cert este că realul lumii obiective nu e înlăturat, ci deschis până în adâncul din care el arată o altă imagine a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
substrat este procedeul fenomenologic ce vizează formele organice, pentru a afla dedesubt "o stofă materială anorganică, omogenă și informă"15. Imaginația asociativă transcende datul real, situându-l într-un plan de maximă libertate, acolo unde forma e de-formată până la epura strălucitoare a informului. Aici opera de artă încă nu există, dar e deja prefigurată în chiar apariția preformală a unui sens care începe, dă de văzut o închegare incipientă, o zămislire abia posibilă. De aceea "unul din blazoanele de noblețe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unei lumi imaginale (mundus imaginalis), nu fictivă în sensul unui ireal inaccesibil (căci ficționalitatea este cealaltă față a realității), ci a "unei lumi potențiale de perfectă coerență și înalt semnificativă", iar imaginea care ia loc aici e "un fel de epură a realului, corpul viu al tâlcurilor"25, adică trup poetal, imagine întrupată a semnificabilului originar. Astfel că ceea ce se arată, de pildă, ca peisaj într-un poem nu este un loc anume, cât mai ales "o putință a naturii" de
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1980, p. 219. 45 Proces de esențializare prin reducție - în întregul ciclu intitulat " Despărțirea de cuvinte" - în care imaginea se defenomenalizează, "zăpada timpului se face timp" (Timp, în op. cit., p. 175); aproape că ea nu mai are ce arăta decât epura aparițională a principiului, dezicându-se în transparența unui "cuvânt necuvântat" (Cum, în op. cit., p. 222), prin care răzbate "mireasma-ntâielor tipare" (Marină, în op. cit., p. 163). 46 Vol. Câmpiile magnetice, Editura Eminescu, București, 1976, p. 30. 47 Natura unui interregn ezitant
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mobil al criticului. Detaliile nu merg pe firul principal al operei, dar compun cimentul ei. Sînt, de asemenea, cele care creează rețelele dintre texte. Adesea, dînd "rezumatul" operei, cu aerul unei survolări detașate, de la mare înălțime, istoricul literar oferă o epură semnificativă a universului traversat. În realitate, apetitul detaliului indică știința artistului miniaturist, neîntrecut în arhitectura grațioasă a filigranului. SCENE ALE MEMORIEI. LA ANTON HOLBAN În crearea unei strategii romanești de anvergură, cel mai important loc pare să-l ocupe "condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
primesc bunul de tipar al cenzurii. În 1979, participă la festivitățile aniversare ale revistei Echinox, considerând, dintotdeauna, că „echinoxiștii“ îi continuă, în multe intenții, pe „cerchiști“. Pleacă, în 1980, în Germania, cu o bursă de cercetare asupra operei lui Dostoievski (epura acestei cărți nescrise se află în Secolul 20, nr. 7-8-9, 1980). Lasă în țară o extraordinară bibliotecă, cu cărți rare, fastuos legate, și cu o mult îndrăgită colecție „Pléiade“; va fi a doua bibliotecă pierdută, după aceea risipită în urma primei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Registru matricol 235,vol.I;Costin Clit,op.cit.,252. XII-a Fizică-Chimie 1 Agheroghiesei Virg.Diana Ailenei I.Alina Mariana Bauer Ghe.Ingrid Ileana Barbuta P.Roxana Bârlădeanu Șt.AncaIuliana Corocăescu I.MartaCristina Dimu Const.Silviu Gabriel Dracon Const.Ramona Epure I.Cristian-Radu Horeică M.Ana Maria Lazăr V.DenisMihaela Litera Șt.Sergiu-Mihai Maxim R.Cristi Mocanu C. Corina Oajdea M.Mariana Nadia Partene Const.DanFlorin Popescu N.Ionuț Bogdan Popescu T.Ramona Preda L.Anca Prodan C.RoxanaViorica Ralea I.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Cristi Beșleaga I.Andreea Botezatu I.Cristina Bugeac P.Andreea Florentina Cătana I.Anca-Sabina Cioarec M.Adriana Ciobanu S.FlorinCătălin Ciobanu V.Marius Ciocoiu M.Ovidiu Alexandru Ciorbă H.Larisa Cojan A.Andreea Crăsneanu R.Diana Gabriela Dulce V.Viorel Epure V.Loredana Ionela Gîlcă N.Dana -Maria Gentimir RăzvanCorneliu Grecu S.AndreeaIuliana Hanganu V.Roxanu Marian S.ȘtefanMarius Moruz M.Ana-Maria Negrei A.Mona Palie M.LarisaCristina Panainte I.Lucian Ionuț Pascal G.Geanina Patraș V.Elena-Otilia Sasu P.Luciana-Paula
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
într-un rând la vânat. Trec printr-o miriște, aretează cânele, sare o prepeliță, bang, jos, o pun în torbă. Mai merg eu, sare un sitar: bang, jos, și la torbă. Mai merg eu, ocolesc prin niște popușoi, iaca un epure: bang, jos, la torbă. După aceia trec într-o margine de pădure și intră cânele în pădure; scoate, domnule, un porc sălbatec. Bang, cade jos..." Atunci se scoală cel ce ascultă, scuipă în palmă și se pregătește mânios: "Ho! dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i destul de liniștită. Ușor încrețită de hula după amiezii, plescăiește regulat la țărm. Orașul încântător, în terase cu grădini suspendate, cu intrări tainice de sus în jos. Smochini și migdali. Ș-un puiu de magar oleacă mai mare decât un epure. Și tot decorul orașului proectat pe un munte de calcar, strălucind în lumină alb crême la coloare. Coborâm la mare prin partea sudică, printre niște mori poetice de piatră, pe care le poartă un șuvoiu al muntișorului. Apa grăbește pe sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copil mai mare, ținând pe altul mai mic. Portul pustiu. Bastimente nu vin decât foarte rar și se opresc în larg. Dimineața, la 29, puțintel vânt. Marea creață, verde, chiclazorie și-n fund violetă, fumurie. (Satmary mi-a vorbit despre epuri, despre pasajuri de prepelițe care se îneacă în mare. Despre foci adăpostite la Caliacra, scăpate dela Euxinograd, despre vidre de mare. Și mai vorbește despre o mulțime de vii și case pe care a avut prilej să le cumpere pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de zboruri de pescari, care într-una țipă și se ceartă. La întoarcere pe câmpul bolovănos, zboruri nenumărate de libelule calul dracului minuscule biplane. Popândăi traversează într-una drumul. Apoi privesc cu curiozitate din urmă. O măgăriță care fată un epure! Magari din când în când, cuminți. Stă cu fața încolo și întoarce capul privindu-ne cum venim cu viteză. Spârcoci! Grauri și prigorii. Ciocârlii. Trecem prin Șablo, Mangalia, la Constanța. Colbul dela Tekir-Ghiol văleu! Otelurile Movilă cu dosul și closetele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
I. Constantinescu, Un spectacol la periferie, un autor și... criza teatrului, „Ordinea”, 1931, 685; Vasile Timuș, „Omul fără identitate”, RP, 1933, 4540; ival [Ion Anestin], „Omul fără identitate”, VRA, 1933, 278; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 576-578; Camil Petrescu, „Omul fără identitate”, „Argus”, 1933, 5976; Ion Dimitrescu, „Haidem la teatru”, CRE, 1933, 2101; Matei Alexandrescu, „Haidem la teatru”, FCL, 1934, 581; Tudor Teodorescu-Braniște, Teatru, RFR, 1934, 1; Jack Berariu, „Omul fără identitate”. Comedia d-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288010_a_289339]
-
și ale spaimei de singurătate și moarte. Ape cu plute (1975), Limanul orei (1976) și Ploi de piatră (1979) aduc o importantă schimbare de accent: în regimul trăirii poetice, plenitudinea afectivă (inclusiv cea a suferinței) cedează tot mai mult în fața epurelor mentale. Evoluție ce va culmina, mai târziu, în stilizările și ermetismul din Planta memoria (1985). Odată cu acesta și cu Cină bogată în viscol (1983), abstractizarea peisajului și închiderea poemului într-o ermetică și glacială vizualitate, suspendarea și chiar anularea, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
B. P. Hasdeu, Costache Stamate, „Columna lui Traian”, 1870, 57, 60-61; Theodor D. Speranția, Fabula în genere și fabuliștii români în specie, București, 1892, 91-99; N. Iorga, Un poet basarabean - C. Stamati, „Sămănătorul”, 1906, 27; Apostolescu, Infl. romant., 132-150; Al. Epure, Influența fabulistului rus Krâlov asupra fabuliștilor noștri A. Donici și C. Stamati, Iași, 1913; P. V. Haneș, Scriitori basarabeni, București, 1920, 192-253; Charles Drouhet, Cavalerul Stamati, VR, 1921, 11; I. Negrescu, Influențe slave asupra fabulei românești, II, Chișinău, 1925, 91-128
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
Călinescu, George Topîrceanu, ALA, 1937, 859; [George Topîrceanu], IIȘ, 1937, 12 (număr omagial); Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 140, 263; Ivașcu, Confruntări, II, 225-226; Erasm [Petru Manoliu], „Postume”, „Lumea românească”, 1938, 349, 350; C. Fântâneru, „Postume”, UVR, 1938, 15; Alex. Epure, Contribuție la cunoașterea vieții și a operei poetului Gh. Topîrceanu, „Ritmul vremii”, 1938, 18-20; Munteano, Panorama, 304; Vianu, Opere, V, 249-250; Călinescu, Ist. lit. (1941), 743-747, Ist. lit. (1982), 826-831; Octav Sargețiu, „Balade vesele și triste”, VBA, 1944, 1-2; Sașa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]