1,078 matches
-
mai ales incoerența, una dintre valorile dimensiunii intimitate. Ergativul mai poate exprima timpul în care are loc procesul redat de verb. În limba hurqili, despre care se știu foarte puține lucruri azi, ergativul este subiectul verbului tranzitiv, la aspectul nondurativ. Ergativul reprezintă instrumentul, implicând ideea de reciprocitate, de stare de tensiune între două obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
procesul redat de verb. În limba hurqili, despre care se știu foarte puține lucruri azi, ergativul este subiectul verbului tranzitiv, la aspectul nondurativ. Ergativul reprezintă instrumentul, implicând ideea de reciprocitate, de stare de tensiune între două obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspectul nondurativ. Ergativul reprezintă instrumentul, implicând ideea de reciprocitate, de stare de tensiune între două obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu un instrumental autentic, ceea ce determină pierderea valorii de depărtare și de reciprocitate din sfera ergativului și posibilitatea sa de a exprima
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiecte. În limba küri, ergativul apare, de obicei, ca subiect al unui verb tranzitiv. Acest caz poate exprima depărtarea, dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu un instrumental autentic, ceea ce determină pierderea valorii de depărtare și de reciprocitate din sfera ergativului și posibilitatea sa de a exprima valori mai abstracte. 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson Studiul lui Anderson
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dar pe axa timpului. În cecenă, ergativul apare în ipostaza sa prototipică din limbile caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu un instrumental autentic, ceea ce determină pierderea valorii de depărtare și de reciprocitate din sfera ergativului și posibilitatea sa de a exprima valori mai abstracte. 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson Studiul lui Anderson are drept punct de pornire distincția curentă între caz concret sau local (căruia i se subordonează distincția dintre spațial
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
caucaziene, dar, spre deosebire de multe dintre aceste limbi, ergativul intră în opoziție cu un instrumental autentic, ceea ce determină pierderea valorii de depărtare și de reciprocitate din sfera ergativului și posibilitatea sa de a exprima valori mai abstracte. 4.3.2. Cazul ergativ la J. M. Anderson Studiul lui Anderson are drept punct de pornire distincția curentă între caz concret sau local (căruia i se subordonează distincția dintre spațial și temporal) vs caz pur sintactic 62. Diferența dintre limbile acuzative și limbile ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ la J. M. Anderson Studiul lui Anderson are drept punct de pornire distincția curentă între caz concret sau local (căruia i se subordonează distincția dintre spațial și temporal) vs caz pur sintactic 62. Diferența dintre limbile acuzative și limbile ergative − arată Anderson (1971: 5) − constă în organizarea de suprafață diferită a cazurilor nonlocale. Inconvenientul acestei distincții − curentă în studiile de tip localist − constă în faptul că numărul cazurilor morfologice este diferit de la o limbă la alta, iar utilizările asociate fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
participării lor la proces sau la stare −, care este reprezentat la nivel superficial sub mai multe forme (flexiune, prepoziții, postpoziții). Pentru Anderson, ca și în teoria fillmoriană, cazurile sunt relații semantice, profunde. Autorul definește, în paralel, cazurile semantice nominativ și ergativ. Nominativul este cel mai neutru dintre cazuri și singurul caz obligatoriu (Anderson 1971: 37), apărând în procese nonagentive, cu un singur participant (John died 'John a murit', John sneezed 'John a strănutat'). Ergativul apare în structuri tranzitive, introducând nominalul care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
definește, în paralel, cazurile semantice nominativ și ergativ. Nominativul este cel mai neutru dintre cazuri și singurul caz obligatoriu (Anderson 1971: 37), apărând în procese nonagentive, cu un singur participant (John died 'John a murit', John sneezed 'John a strănutat'). Ergativul apare în structuri tranzitive, introducând nominalul care reprezintă inițiatorul acțiunii asociate unui verb, ca: Egbert read the book 'Egbert a citit cartea', Egbert killed the duckling 'Egbert a omorât rățușca', dar nu și în: Egbert knew the truth 'Egbert știa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asociate unui verb, ca: Egbert read the book 'Egbert a citit cartea', Egbert killed the duckling 'Egbert a omorât rățușca', dar nu și în: Egbert knew the truth 'Egbert știa adevărul', This bag contained the money ' Geanta conținea bani'. Prezența ergativului este asociată cu anumite fenomene: ● verbele active care au un subiect ergativ pot apărea în structuri imperative: Read the book! Citește cartea!', Kill the duckling! 'Omoară rățușca!', dar nu și: *Know the truth! 'Cunoaște adevărul!', *Contain the money! 'Conține bani
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Egbert killed the duckling 'Egbert a omorât rățușca', dar nu și în: Egbert knew the truth 'Egbert știa adevărul', This bag contained the money ' Geanta conținea bani'. Prezența ergativului este asociată cu anumite fenomene: ● verbele active care au un subiect ergativ pot apărea în structuri imperative: Read the book! Citește cartea!', Kill the duckling! 'Omoară rățușca!', dar nu și: *Know the truth! 'Cunoaște adevărul!', *Contain the money! 'Conține bani!'; ● verbele active cu subiect ergativ sunt compatibile cu aspectul progresiv: Egbert is
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomene: ● verbele active care au un subiect ergativ pot apărea în structuri imperative: Read the book! Citește cartea!', Kill the duckling! 'Omoară rățușca!', dar nu și: *Know the truth! 'Cunoaște adevărul!', *Contain the money! 'Conține bani!'; ● verbele active cu subiect ergativ sunt compatibile cu aspectul progresiv: Egbert is reading the book 'Egbert citește cartea (câte puțin din carte)', Egbert is killing the duckling 'Egbert omoară rățușca (este pe cale să omoare rățușca)', dar nu și: *Egbert is knowing the truth 'Egbert cunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
duckling 'Egbert omoară rățușca (este pe cale să omoare rățușca)', dar nu și: *Egbert is knowing the truth 'Egbert cunoaște câte puțin din adevăr', *This bag is containing the money 'Geanta e pe cale să conțină bani'; ● structurile care conțin un subiect ergativ pot constitui răspunsuri la întrebarea What did Egbert do 'Ce a făcut Egbert?'/ He killed the duckling '( El) a omorât rățușca'; la întrebarea What happened? ' Ce s-a întâmplat?' răspunsul poate fi atât o structură cu subiect ergativ (Egbert killed
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un subiect ergativ pot constitui răspunsuri la întrebarea What did Egbert do 'Ce a făcut Egbert?'/ He killed the duckling '( El) a omorât rățușca'; la întrebarea What happened? ' Ce s-a întâmplat?' răspunsul poate fi atât o structură cu subiect ergativ (Egbert killed the duckling 'Egbert a omorât rățușca'), cât și o structură intranzitivă (Egbert died 'Egbert a murit'), dar nu și o structură tranzitivă cu subiect nonergativ (*Egbert knew the truth 'Egbert știa adevărul'). Anderson (1971: 42) arată că verbele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
knew the truth 'Egbert știa adevărul'). Anderson (1971: 42) arată că verbele die 'a muri' și kill 'a omorî' au trăsături comune, cu excepția capacității de a apărea în structuri imperative. Această diferență este determinată de cazul (profund) diferit al subiectului: ergativ, pentru kill, și nominativ, pentru die. Într-un anumit punct al analizei sale, în care se ocupă de relația dintre tranzitivitate și direcție, Anderson ajunge la concluzia că structurile cauzative pot fi interpretate ca implicând subordonarea unei structuri ergative care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectului: ergativ, pentru kill, și nominativ, pentru die. Într-un anumit punct al analizei sale, în care se ocupă de relația dintre tranzitivitate și direcție, Anderson ajunge la concluzia că structurile cauzative pot fi interpretate ca implicând subordonarea unei structuri ergative care are trăsăturile [− Locativ], [+ Direcție], corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și direcție, Anderson ajunge la concluzia că structurile cauzative pot fi interpretate ca implicând subordonarea unei structuri ergative care are trăsăturile [− Locativ], [+ Direcție], corectând, într-un anumit fel, identitatea stabilită de Lyons (1995 [1968]) între structurile tranzitive cauzative și structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structurile ergative. Deși interesante sub aspectul evoluției teoriei lingvistice, teoriile localiste nu mai sunt astăzi utilizate în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre limbile ergative (vezi supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în calitate de cadru teoretic, iar terminologia folosită de adepții localismului nu mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre limbile ergative (vezi supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra, 4.1.). Motivul confuziei, subliniat în multe dintre studiile despre ergativitate, este încercarea de subsumare a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai coincide − uneori este chiar contradictorie − cu cea din modelele teoretice mai recente. 5. ERGATIV ȘI PASIV DIN PERSPECTIVĂ TIPOLOGICĂ După cum se poate observa din cele expuse mai sus, confuzia ergativului cu pasivul apare atât în primele studii despre limbile ergative (vezi supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra, 4.1.). Motivul confuziei, subliniat în multe dintre studiile despre ergativitate, este încercarea de subsumare a tuturor sistemelor lingvistice modelului occidental: "Voir un passif dans une
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
supra, 1.), cât și în studiile moderne de sintaxă și semantică (vezi supra, 4.1.). Motivul confuziei, subliniat în multe dintre studiile despre ergativitate, este încercarea de subsumare a tuturor sistemelor lingvistice modelului occidental: "Voir un passif dans une construction ergative, ce n'est rien d'autre que de se rendre coupable d'ethnocentrisme" (Tchekhoff 1978: 105). Tot Tchekhoff (1978: 47) reține însă ca fiind o asemănare importantă între pasiv și ergativ faptul că ambele construcții au un agent marcat. Această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lingvistice modelului occidental: "Voir un passif dans une construction ergative, ce n'est rien d'autre que de se rendre coupable d'ethnocentrisme" (Tchekhoff 1978: 105). Tot Tchekhoff (1978: 47) reține însă ca fiind o asemănare importantă între pasiv și ergativ faptul că ambele construcții au un agent marcat. Această asemănare i-a făcut pe primii cercetători ai construcției ergative să o analizeze ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rendre coupable d'ethnocentrisme" (Tchekhoff 1978: 105). Tot Tchekhoff (1978: 47) reține însă ca fiind o asemănare importantă între pasiv și ergativ faptul că ambele construcții au un agent marcat. Această asemănare i-a făcut pe primii cercetători ai construcției ergative să o analizeze ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică dintre cele două structuri, iar în Capitolul 2 (6.) mă voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ai construcției ergative să o analizeze ca pe un pasiv. În această secțiune, voi avea în vedere numai asemănările și relația diacronică dintre cele două structuri, iar în Capitolul 2 (6.) mă voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv. 5.1. Definiția pasivului Dixon (1994: 146) arată că termenii pasiv și antipasiv sunt folosiți în studiile lingvistice cu diferite accepții. Pentru a elimina confuzia frecventă dintre ergativ și pasiv, Dixon prezintă mecanismul pasivizării: (a) funcționează la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
6.) mă voi ocupa în detaliu de relația sintactică dintre ergativ și pasiv. 5.1. Definiția pasivului Dixon (1994: 146) arată că termenii pasiv și antipasiv sunt folosiți în studiile lingvistice cu diferite accepții. Pentru a elimina confuzia frecventă dintre ergativ și pasiv, Dixon prezintă mecanismul pasivizării: (a) funcționează la nivelul structurilor tranzitive, pe care le transformă în structuri intranzitive; funcția de detranzitivizare a pasivului a fost subliniată și de Givón (1981: 168)63; (b) O devine S; (c) A ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]