1,607 matches
-
la 2-3 zile Macrolide, ketolide Tulburări gastrointestinale Ototoxicitate Toxicitate cardiacă Toxicitate hepatică Insuficiență respiratorie la pacienți cu miastenia gravis (telitromicina) Mai frecvente după eritromicină Alungirea QT, torsada vârfurilor Clindamicina Diaree, inclusiv Cl. dificile Sulfonamide Reacții alergice Reacții hematologice Insuficiența renală Eritem polimorf, sd. Steves-Johnson, epidermoliza buloasă Agranulocitoză, anemie hemolitică și megaloblastică, trombocitopenie Cristalurie după sulfadiazină PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 47 Tabel 3.10 Reacții adverse la antibiotice (continuare) Fluorochinolone Diaree, inclusiv Cl. dificile Reacții ale SNC Alergii, alungirea QT
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
βHA toxigenă Bacteriologice: evidențierea streptococului βhemolitic grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
grup A. 4.1.7 Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al scarlatinei se face cu alte bolile eruptive: rujeola, rubeola, rash-ul preeruptiv varicelic, mononucleoza infecțioasă, sindromul Kawasaki, alte erupții virale determinate de enterovirusuri sau adenovirusuri, eritemele stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Bolile eruptive MAJORE 60 4.1.8 Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. 4.1.9 Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic: Penicilina G/V administrată în doze de 0,8 - 1,6 MU/zi
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de tip IgM prin metode imunoenzimatice sau creșterea titrului de anticorpi anti-rujeolici la interval de 10-14, măsurați prin reacții de neutralizare, RFC, ELISA sau hemaglutininoinhibare. Diagnosticul diferențial se face cu alte erupții infecțioase, bacteriene sau virale, exanteme alergice, boala serului, eritemul exudativ polimorf. 4.2.6 Complicații Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și pe teren imunodeprimat: pneumonia cu celule gigante (Hecht) keratita rujeolică punctată crupul rujeolic suprainfecțiile posteruptive bacteriene: bronhopneumonii, otite purulente, septicemii, tuberculoză gastroenterita, hepatita, enterocolita, adenita mezenterică
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 79 uscăciune și arsură la contactul cu alimentele, disfagie sau senzație
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și al medicamentelor anticolinergice sau antidepresive, echilibrarea diabetului sau al altor boli cronice favorizante. Tabelul 5.2 Diagnosticul diferențial al stomatitelor Tipuri clinice Etiologii infecțioase Etiologii neinfecțioase Gingivostomatita eritematoasă și veziculoasă MNI Boala gura-mână-picior CMV Herpangina Lues Tuberculoză Candidoză profundă Eritem polimorf Ulcere traumatice Arsuri fizice, chimice Boala Behcet LES, alte colagenoze Reacție corp străin Carcinom cu celule scuamoase Stomatita papilomatoasă/ hipertrofică HPV VEB HHV8 Candida spp Keratoza traumatică Lichen plan Arsuri Carcinom cu celule scuamoase Antibioticele se administrează în concordant
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.2.4.6 Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 86 Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch-Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). 5.2.5 Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv Leucopenie, limfomonocitoză Absent Limfocite, germeni rari Absent Negativ INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
manifestările clinice predominante (Tabel 5.5). INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 92 Tabel 5.5 Diagnosticul diferențial al mononucleozei infecțioase Manifestări ale MNI Diagnostic diferențial Angina MNI Alte angine virale Angine bacteriene Angina difterică Angina post-caustice Exantemul MNI Rujeola Rubeola Scarlatina Eritemul polimorf Limfomonocitoza MNI Leucoze acute sau cronice Sindromul mononucleozic Toxoplasmoza de primoinfecție Boala CMV la imunodeprimați Primoinfecția HIV Lues Postmedicamentos (fenilbutazona, benzodiazepine, hidantoina) Hepatita MNI hepatite virale A, B, C, ictere medicamentoase Febra prelungită cu adenopatie MNI Neoplasme Colagenoze Sarcoidoza
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu mascarea unghiului mandibular, dau aspectul capului de “lună plină” sau de “pară”. Manifestările inflamatorii ale glandelor salivare se remit în 7-10 zile. Enantemul urlian se manifestă prin turgescența orificiului canalului Stenon, uscăciunea mucoasei orale prin scăderea secreției salivare și eritemul faringian. Alte localizări glandulare extrasalivare ale infecției urliene sunt: Pancreatita, manifestă clinic (dureri abdominale “în bară”, vărsături, diaree) sau subclinică, exprimată prin creșterea amilazelor și a glicemiei Orhita urliană, manifestată la sexul masculin după pubertate, prin tumefierea testiculară dureroasă, uni
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
fi expresia inaugurală a imunodepresiei (candidoza si leucoplazia paroasă) care justifică recomandarea testării HIV. Pot afecta aderenta la TARV (dureri, disconfort) Afecțiunile reumatismale asociate HIV/SIDA sunt de natură inflamatorie (artrite reactive, reumatism psoriazic, artralgii hiperalgice, artrite septice) sau vasculitice (eritem nodos, angeita necrozantă, osteonecroza aseptica). Afecțiunile oftalmologice frecvente sunt conjunctivite, keratoconjunctivite (VVZ, VHS), uveite anterioare (VVZ, CMV, toxo, lues), retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15 35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5. Etiologia leziunilor orale asociate HIV/SIDA Stomatite Dermite Fungice candida, mucormicoza, criptococoza, histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M. contagiosum, papilomatoze (veruci, vegetații), VEB, CMV, HIV Bacteriene eritem gingival liniar, gingivita ulcero-necrotica, periodontita ulcero necrotica rar: tuberculoza, sifilis Staf. auriu, Streptococ pyogen, anaerobi, BGN, MAC. My. tuberculosis., T. pallidum, B. henselae Paraziți: toxoplasmoza, scabie, demodex folliculorum Inflamatorii: afte dermatita atopica, seboreica, psoriazis, vasculite Neoplazice Sarcom Kaposi, limfoame orale
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cât și în integrarea lor în contextul clinic. Principiul metodei testelor cutanate alergologice constă în realizarea contactului mastocitelor din derm cu unul sau mai multe alergene, urmat de degranularea acestora și eliberarea de mediatori care determină apariția triadei Lewis: edem, eritem, prurit. Începând de la 1-2 ore până la 24-48 de ore după testare, cu un apogeu de intensitate între 4-12 ore se remarcă apariția unui infiltrat inflamator localizat. Reactivitatea cutanată la un anumit alergen depinde de cantitatea de alergen injectată și de
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
minimum 30 de minute după practicarea testului. Rezultatele se citesc la 15 minute când ating apogeul de intensitate și se urmăresc până la 30 de minute după testare. Interpretarea rezultatelor în prick test Reacția pozitivă constă într-o papulă centrală și eritem dispus în jurul ei (fig. 1.2). Papula poate avea un diametru variabil (în mod obișnuit între 4 și 8 mm), dar prick testul este pozitiv pe de o parte dacă papula și eritemul au un diametru cu cel puțin 3
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
pozitivă constă într-o papulă centrală și eritem dispus în jurul ei (fig. 1.2). Papula poate avea un diametru variabil (în mod obișnuit între 4 și 8 mm), dar prick testul este pozitiv pe de o parte dacă papula și eritemul au un diametru cu cel puțin 3 mm mai mare față de martorul trigger negativ și, pe de altă parte dacă diametrul ei este ½ din diametrul martorului trigger pozitiv. Atât papula cât și edemul trebuie măsurate într-o manieră standardizată. Cu
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cu dermatită atopică. Sensibilitatea metodei este de 61%, iar specificitatea după unii autori între 70 -81%. Incidentele posibile sunt reprezentate de apariția urticariei localizate, pigmentărilor cutanate sau necrozei cutanate. Interpretarea rezultatelor în patch test 0reacție negativă; 1+ reacție slab pozitivă: eritem, posibile papule; 2+ reacție pozitivă:papule, vezicule în aproape 50% din suprafața camerei Finn; 3+ reacție intens pozitivă: vezicule și bule peste 50 % din suprafața camerei Finn. În practică se poate observa o reacție iritativă (determinată de numeroase alergene, diferențierea
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
slăbiciune a vocii, afonie, iritație și dureri în gât, tuse. Alt studiu efectuat pe 12 pacienți astmatici cu tratament corticosteroid cu disfonie evaluați prin videostroboscopie și electromiografie a arătat modificări laringiene la o parte din lotul de pacienți: edemul mucoasei, eritem, îngustare, deficit de adducție, noduli și neregularități la videostroboscopie, precum și miopatie steroidică la majoritatea pacienților (mușchiul crico-tiroidian mai afectat decât cel tiro-aritenoidian). Au existat corelații semnificative între patologia laringiană și dozajul sau durata terapiei CSI. Modificările mucoasei laringiene sau miopatia
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
în funcție de organul afectat sunt: * Ganglioni limfatici (90%): Adenopatie * Plămâni (95%): Tuse și dispnee (rar) * Ficat (50-70%): Hepatomegalie, transaminaze crescute * Splină (50-70%): Splenomegalie, scăderea hematiilor, a leucocitelor și a trombocitelor * Inimă (20-30%): Aritmii, disfuncție a valvelor mitrale, revărsat pericardic * Tegument (10-25%): Eritem, noduli cutanați dureroși, de culoare roșu-albăstruie; noduli faciali de culoare roșualbăstruie, cu aspect neted (fig. 8.3) * Ochi (5-10%): Tulburări de vedere, dureri, fotofobie (fig.8.4) * Căi respiratorii superioare (5-10%): Disfonie, obstrucție nazală (fig. 8.5) * Rinichi (10%): Proteinuria
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
adaugă simptomele specifice în funcție de organul afectat. Cu toate ca evoluția sarcoidozei acute este severă, prognosticul rămâne unul favorabil. O formă specială a sarcoidozei acute o constituie sindromul Löfgren. Manifestările clinice tipice în acest sindrom, pe lângă febra care începe să crească brusc, sunt: eritemul nodos, artrita și adenopatiile. Adenopatia de la nivelul hilului pulmonar poate fi evidențiată doar cu ajutorul unui examen radiografic al cutiei toracice sau prin computer tomografie. Sarcoidoza cronică Sarcoidoza cronică debutează fie asimptomatic, fie treptat, cu fatigabilitate și scăderea capacității de efort
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
de viață. Corticosteroizii inhalatorii au fost utilizați la pacienții cu sarcoidoză pentru ameliorarea simptomelor, fără a se dovedi că acest tratament întârzie progresul simptomelor. Corticosteroizii topici de uz oftalmic sunt utilizate în reducerea manifestărilor oculare ale sarcoidozei. Dacă simptomele de eritem nodos și artrită sunt prezente și în stadiul II de sarcoidoză, se pot folosi antiinflamatorii nesteroidiene de tipul Indometacinului (indocin) în doză de 25 mg de 3 ori pe zi. Numeroase studii au arătat că prin tratarea tuturor pacienților aflați
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
stadiul II sau III folosind corticoterapia se poate întârzia instalarea stadiului fibrotic dar și faptul că acesta odată constituit este dificil de tratat farmacologic. Protocol terapeutic stadial Stadiul I: nu are indicații de tratament decât dacă este necesară ameliorarea simptomelor eritemului nodos și artritei. Se utilizează indometacin, 25 mgX 3/zi sau prednison 20mg/zi ( regim alternativ). Stadiile II, III: tratamentul este inițiat cu prednison 40-60 mg/zi ( 0,5 - 1,0 mg/kg/zi). Dacă se constată un răspuns favorabil
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
incidență mai mare iarna și primăvara timpuriu în zonele cu climă temperată. Debutul este brusc, cu odinofagie, disfagie și febră. Cefaleea, grețurile, vărsăturile și durerile abdominale sunt întâlnite mai des la copii. Examenul obiectiv evidențiază la bucofaringoscopie (fig. 9.1) eritem la nivelul orofaringelui, amigdale palatine mărite ca volum, ce pot fi acoperite de un exsudat cremos, alb-gălbui (fig.9.2), iar la examenul exocervical prezența adenopatiei dureroase subangulo mandibulare. Se mai poate identifica o luetă mărită ca volum, peteșii la
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]