2,988 matches
-
merge mai departe, mereu mai departe, lăsînd în spate copilăria și pe mama, pe nenea Costi și pe tanti Lili, iubirea și orașul, aurul și vara solară, clișeele dintotdeauna ale fericirii (...)". Dacă, în tinerețe, pentru a-și proteja jocurile imaginației, eroina noastră preferă să poarte ochelari de soare în locul celor recomandați, mai tîrziu, ajunsă o soție lenevind domestic pe canapea, i-ar fi mai utili ochelarii fumurii, de orb, pentru a nu mai vedea că este înșelată. Cinismul sexual al animalului
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
să nu-i sucombi, dacă apare, ci mai ales să n-o cauți cu lumînarea. Dar nici să nu-ți îngropi talantul. M-a fascinat dintotdeauna ceea ce cred a fi lecția fundamentală pe care i-o dă calul eroului (sau eroinei) din unele basme românești: "Dacă o vei lua, te vei căi, dacă n-o vei lua, iar te vei căi; însă mai bine este să o iei". Pietricica, frunza sau cosița pe care a pierdut-o Cosînzeana. Sau orice le
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
romancierului cu mult mai vii personajele negative - bătaia de cap a cenzorului din trecut frustrat de îndrăgitul personaj pozitiv, la datorie, e drept, dar cât de firav, de neconsistent, de transparent: o gelatină! Urâte, toate personajele din Enigma Otiliei, cu excepția eroinei condamnată să se retragă într-un destin banal. Urâte toate personajele din Bietul Ioanide, cu excepția eroului însuși, net ratat de autor. Urâtă lumea lui Bruegel, a lui Goya, a lui Picasso, frumoasă, pe cât de irelevantă, aceea a pictorilor academici. (Academic
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
avut cîndva locul într-un univers personal. Licitația, metonimic anexată metaforei testamentului, precum și acest cimitir de mașini, sînt, aș zice, simboluri ale unui microcosmos în criză. La nivelul macrocosmosului, al pînzei Oedipei, totul pare coerent și articulat, motiv pentru care eroina și acceptă căutarea. Însă la nivelul individului domnește o dezordine copleșitoare și alienantă. Ciudat, aceeași dialectică om-lume apare în multe din nuvelele lui Vladimir Nabokov, și ele obsedate de tema singurătății sau a rătăcirii. Personajele lui sînt, de foarte multe
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
ferit, cu prudență, să nu mă vadă cumva vreun polițist, care să mă amendeze, ori să mă aresteze, ca pe un derbedeu al străzii. De fiece dată, sărind, înjur în gînd perfidul Albion ce o arsese pe rug pe marea eroină a Franței; eu, care îi admir pe englezi! O dată, mai de mult, poate că prima dată, se întîmplase să săr strîmb, de emoție, și căzusem prost pe asfaltul neted și curat de pe rue de Rivoli, scrîntindu-mi glezna. De astădată, calculasem
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
80, respectiv cel al anilor '90. Piesei cîntate de suedezii de la "Cardigans" i se dă și cel mai important "spațiu de emisie" - obligatoriul episod al balului de absolvire. Întîmplător sau nu, titlul ei, "Erase/Rewind", rezumă, într-un fel, problema eroinei: trimisă "undercover" să realizeze un articol despre liceeni, ea trebuie să "șteargă" amintirile neplăcute ale trecutului ei de elevă, să "deruleze" timpul înapoi și să retrăiască ceea ce s-a dovedit a fi cea mai umilitoare experiență din viața ei. Nu
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
și mai profundă: comunicarea în spirit a celor două limbaje, solidaritatea lor în absolut, dincolo de orice sofism optic și de orice regie superficială. Eroii acestei acțiuni, care a fost și o acțiune propriu-zisă, adică un performance, sînt, de fapt, două eroine: pictorița Maria Lie-Steiner și poeta Saviana Stănescu. Cele două artiste expun împreună pictură și texte poetice în cadrul unui proiect comun, fără ca vreuna din ele să-și propună abandonarea proprie-i specificități de limbaj pentru a flata, prin mimetism, spațiul de
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
sînt la femei adevărate arme albe care le asigura sau nu reușită, supraviețuirea. În Va ninge oare de Crăciun? , în atmosferă neorealista incredibil captata de debutanta Sandrine Veysset care și-a fixat locul de observație la o modestă fermă legumicola, eroina - mama a șapte copii ce muncesc cot la cot cu ea - este și soție iubitoare, desi știe că bărbatul mai are o familie, undeva pe drumul zarzavaturilor spre oraș. Obedientei îi va pune capăt tentativă de incest a soțului care
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
de Pia Tikka. Repetitivitatea destinului este laitmotiv și în Și caii pasc pe beton, un film slovac regizat de un bărbat (ătefan Uher) acceptat că o excepție pentru că scenariul aparține protagonistei constituind o mărturie în plus despre lungul șir al eroinelor cinematografice seduse și abandonate. O "înrudire" la care se aliniază și personajul din Promisiunile Elisabetei Bostan - eroina gracilă care refuză compromisul, sprijinită fiind de soțul și copiii ei, care-i însuflețit nu doar speranța, ci chiar și strălucire. Despre demnitatea
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
regizat de un bărbat (ătefan Uher) acceptat că o excepție pentru că scenariul aparține protagonistei constituind o mărturie în plus despre lungul șir al eroinelor cinematografice seduse și abandonate. O "înrudire" la care se aliniază și personajul din Promisiunile Elisabetei Bostan - eroina gracilă care refuză compromisul, sprijinită fiind de soțul și copiii ei, care-i însuflețit nu doar speranța, ci chiar și strălucire. Despre demnitatea femeii ar fi fost vorba și în Brigitta, o ecranizare pe cît de prețioasă, pe atît de
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
nu doar speranța, ci chiar și strălucire. Despre demnitatea femeii ar fi fost vorba și în Brigitta, o ecranizare pe cît de prețioasă, pe atît de stîngace în care debutanta Dagmar Knöpfel cedează locul unui voyeurism pictural ce încețoșează dramă eroinei titulare, prezența oricum într-un alb/negru nuanțat doar în peisaje. Peisajul sufletului feminin se oglindește pe ecran în toată splendoarea să în Ciorile al polonezei Dorota Kedzierzwska, despre nevoia de afecțiune a unei fetițe ce se simte frustrată căci
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
cel dintîi piatră asupra ei". Totul se conciliază tacit și finalul vestește o împăcare dintre dr. Taifun și amantă lui, viitoare soție. Românul e, estetic, un eșec și criticii epocii n-au pregetat să o spună. Pompiliu Constantinescu găsea neizbutita eroina românului iar celelalte personaje perfect artificiale. În Istoria... Călinescu aprecia: "Că orice teza neabsorbita în fapte, predică această pentru Magdalena răspîndește în juru-i un aer glacial și, de altfel, nici nu convinge rațiunea, căci dacă iertarea și speranța în mizericordia
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
lui Costache Negruzzi) și până "la doamna Ț." (din românul Patul lui Procust al lui Camil Petrescu). Cititorul, daca este bărbat, se așează surâzător în fotoliu pentru a citi această carte, în care crede că va vedea baletul mecanic al eroinelor literaturii române. Un adevărat harem livresc, pus la dispoziția să! Însă, după lectură primelor pagini, sare în sus că ars. Cartea este de fapt o capcană. Autoarea se amuză nu pe seama romanțioaselor fapturi, ci pe seama mentalității care le-a creat
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
să răspundă mai întîi telefonic la un concurs ad-hoc. Drew Barrymore este răpusa din prima secvență, predînd ștafeta unei noi "scream queen", energică Neve Campbell. Ștrengărescul joc cu moartea, țipatul și... filmul - recunosc - mie mi-a devenit simpatic și datorită eroinei secundare interpretată cu aplomb și fină ironie de Courtney Cox, ambițioasă și întreprinzătoare reportera tv, dispusă chiar și la o idila în noaptea peisajului montan ca să-și poată continua investigațiile și în pagini de carte, avînd ideea (din păcate neexploatata
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
moment dat prin absența, absența vederii celor doi legați biologic pe viață, de nedespărțit... Acești doi, așadar, sînt siliți, cînd lumea îi reda unul altuia, să accelereze trăirea lor, trecutul lor, absența, ca să intre în fine în timpul normal, viu, curgător... Eroina a văzut cum s-au nascut cei doi. A asistat la vîrsta de patru ani la venirea pe lume a gemenilor. I-a văzut în patul rustic larg, încăpător, cu tăblii pictate. Un pat țărănesc, de țărani avuți, cumpărat de la
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
atît de pregnant încît te aștepți să-l întîlnești la tot pasul pe contemporanul Torquato Tasso care - la acea vreme - își publică în orașul lagunelor "Gerusalemme liberata", poem menit să provoace o reeditare a gestului de solidaritate în fața agresiunii turcești. Eroina însăși pare animată fără să știe de ideile Contrareformei, mișcarea preocupată de caracterul educativ și edificator al artei. O moștenire indusă pe cale maternă de cea care o inițiază nu doar în ars amandi. Într-o superbă oglindire, protagoniste sînt de
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
trăit cu ducele de Maufrigneuse, i-o dă pe fiică-sa anca abea la ănceputurile adolescenței, fostului ei amant, care nu o iubește iar ea va naște un băiat, pe Georges, - mama, fără a fi devenit propriu zis și femeie. Eroina ai povestește lui d'Arthez toată viața ei umilită de maică-sa și de bătrânul duce și cum ași va lua mai tarziu asupra lor revanșa. O melodrama jucată. Confesiunea ei este atat de patetica, - an ciuda depravării, - ăncăt scriitorul
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
feminitate diabolica. an convorbirea lor amoroasă, există o pagină an care Balzac - tot timpul pe fază, demascând prefăcătoriile prințesei prin fel de fel de observații lucide autoriale ce retează, pentru cititor, avântul cuceritor al mincinoasei - o pune pe imprevizibilă să eroina să aducă un elogiu feminității și rolului pe care al are femeia adevărată an societate - femeie privită că o forță a naturii. Citam: "- Am auzit adesea - vorbește prințesa - niște specii jalnice de femei regretând că șanț femei și vrând să
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
ăncepe astfel: "După dezastrele revoluției din Iulie ce a distrus mai multe averi aristocratice sprijinite de curtea regală, doamna prințesa de Cadignan avu agerimea de a pune pe seama evenimentelor politice ruinarea completă a averii sale datorită risipei". Iată cum este eroina descrisă, succint, ăn Dicționarul personajelor, sub inițială J. Pa, Bompiani, ediția a doua 1962, pag. 410: "Maufrigneuse Diane d'Uxelles, ducesa de (mai tarziu prințesa de Cadignan). Personaj din Comedia umană... figurând an deosebi an Cabinet des antiques, ăn Splendeurs
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
faubourgul Saint-Germain." Mai ăntăi că ducele de Maufrigneuse acorda cele mai mari libertăți conjugale soției sale care, ăn Comedia umană, fiindu-i socotite toate aventurile, ajunge la impunătoarea cifră de vreo treizeci de amanți. Dicționarul, simplificând, continuă pe scurt descrierea eroinei, cea mai complexă și mai perversa curtezana din opera lui Balzac. Leș liaisons dangereuses pălesc... Citim din Bompiani: ..." Se spune că numele amanților ea i-ar păstra ăntr-un album pe care al arată bucuroasă cui vrea. Cea mai mare parte
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
personaj-colectiv, sau supra-personaj, America. Fie că e New Yorkul, orașul gigantic adîncit în zgomotele mulțimii, ori o casă de țară, acest supra-personaj e cel mai viu din întreg volumul. Și cel mai inefabil totodată. E gloata de care se teme eroina din "Cheile" lui Bashevis-Singer, necunoscuții care îi pot face un rău în orice clipă, dar care în cele din urmă o vor ajuta să moară împăcata. Străzile cu caldarîmul încins și murdar, sau preeria pustie, ori cîrciuma cu figuri absențe
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
Mariana Nicolesco are darul și știința de a creea Evenimentul. Ea perseverează împotriva tuturor inerțiilor și dificultăților în bătăliile duse cu cele mai mici disfuncții (becuri, apa caldă etc.) cu aceeași impetuozitate vulcanică pe care o pune în întruchiparea unei eroine tragice, tot așa cum se investește total șlefuind interpretările tinerilor artiști în repetiții lungi și migăloase. E un spectacol uimitor pentru oricine trăiește prima oara atmosferă incandescenta a Concursului. Acesta s-a statornicit la Brăila prin sprijinul și ospitalitatea orașului a
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
ediția trecută), timbru frumos, flexibil, natura extrem de muzicală, ei au făcut un tandem credibil și simpatic. Doina Dimitriu are materialul vocal cerut de rolul copleșitor al Donnei Anna, dar nu totdeauna supralicitarea volumului sonor creează și tensiunea, de aceea traiectoria eroinei obsedate de răzbunare nu a avut o creștere organică și nici dramatismul pe care investiția în forță vocală a presupus-o. Această a accentuat contrastul dintre parteneri (cerut de partitura) dintre violență Donna Anna a Doinei Dimitriu și melancolic-placidul Don
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
Simona Vasilache Eroinele Adrianei Bittel sunt femei lipsite de practica fericirii, care-și fac, în legătura cu ea, numai teorii. Victime ale datoriei, și ale unui bun-simț neîntrecut decât de luciditate, își imaginează frânturi dintr-o viață care n-o să fie niciodată pentru
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]
-
sau Vera, sau studenta fără nume din Soi bun par să găsească o cale, realitățile mult mai simple ale vieții tuturor oamenilor sting cât ai clipi delicatele lor iluzii. Lumea asta - o și zice, la un moment dat, o (anti)eroină - parcă n-ar fi și pentru ele. Le lipsește ceea ce numim, de vreo două decenii încoace, inteligența emoțională. Sau, mă rog, măcar o inteligență practică, în stare să se adapteze la context. O anume scrânteală dată de cărți, sau de
Exerciții de fericire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2505_a_3830]