228 matches
-
ce este terifiant [...] este, în același timp, sublim [...], deoarece este imposibil să privești un lucru periculos ca lipsit de importanță sau demn de dispreț" (1997: 230). Dacă Edmund Burke asociază teroarea cu suferința fizică, nu altfel va gândi poeta și eseista Anna Laetitia Aikin (mai târziu, Barbauld). Durerea (reală, dar, prin aceasta, nu mai puțin seducătoare) pe care o simte lectorul în fața unui spectacol terifiant este subliniată explicit în eseul On the Pleasure Derived from Objects of Terror (1773), în care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
e foarte important ce s-a petrecut înlăuntrul fiecăreia dintre dumneavoastră și cum a parcurs fiecare această perioadă cu schimbări și transformări care, sunt sigură, nu aveau cum să lase scrisul neatins. Această scrisoare a pornit către foarte multe scriitoare, eseiste și critici literari femei. Simplul fapt că unui bărbat nu i s-ar putea adresa o asemenea invitație decât în mod excepțional spune foarte multe despre nevoia ei de a primi răspuns. Răspunsuri. Multe dintre destinatarele inițiale ale textului de
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
francezi, V. analizează moralismul ca „unul din izvoarele gândirii psihologice și sociale moderne”, dar și în plan literar, cu consecințe esențiale asupra prozei franceze: „sobrietatea, tendința către generalizare, capacitatea de a găsi o imagine fulgurantă ce învie un gând abstract”. Eseista reliefează, în capitole monografice, profunda subiectivitate a naturii umane în confruntarea cu conceptele de libertate și fericire la René Descartes și la Montesquieu; reia tema discutabilei sincerități a lui Michel de Montaigne; studiază, pe fundalul jansenismului de la Port-Royal, „disoluția eului
VIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
să-și aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) s au regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut 105 neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
să-și aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) s au regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut 105 neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
pentru distribuirea eficientă a spumei prin intermediul unei instalații fixe de tubulatura cu valvule sau robinete de comandă la orificiile de descărcare corespunzătoare, si pentru dirijarea eficientă a spumei prin intermediul pulverizatoarelor fixe spre alte locuri principale din încăperea protejată în care eseista riscul declanșării unui incendiu. Trebuie dovedit Administrației, prin calcule sau încercări, că mijloacele prevăzute pentru distribuirea eficientă a spumei sunt acceptabile. 2.3.2.2. Mijloacele de comandă ale acestor instalații trebuie să fie ușor accesibile și simplu de utilizat
CODUL INTERNAŢIONAL din 5 decembrie 2000 pentru instalaţiile de protecţie contra incendiului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147161_a_148490]
-
trebui săși aprecieze valoarea numai după felul în care le văd bărbații, mai ales cei ce se fac că gândesc. Căutarea adevăratei identități e un mod de viață admis azi, cu naturalețe, de multe femei. În ce măsură semnăturile autoarelor (prozatoare, poete, eseiste, ziariste etc.) sau regăsit în paginile revistei pe care o coordonați? Personal am încercat ca selecția materialelor să se facă exclusiv pe criterii valorice. Ponderea autori/autoare nu a ținut neapărat de opțiunea noastră, ci de materialele primite la redacție
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
unei întregi națiuni prin intermediul unei înalte forme artistice. Yeats este considerat în general unul din puținii scriitori ai căror mari creații au fost realizate după acordarea Premiului Nobel. 70 Joan Didion (născută la 5 decembrie 1934) este o scriitoare, jurnalistă, eseistă și romancieră americană. Didion scrie în mod regulat pentru The New York Review of Books. Ea s-a născut în Sacramento, California, și a absolvit Universitatea California din Berkeley, în 1956, luându-și diploma de licență în limba engleză. O mare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
opiniilor învățătorului la auto-reflexivitatea celor ce învață, care pune în relație enunțurile (logos) cu modul lor de viață (bios). În această situație se creează condițiile punerii în discuție a unei instituții a criticii, sarcină pe care realizatoarea de film și eseista Hito Steyerl o are în vedere atunci când analizează manifestarea criticii instituționale 152. Pentru a clarifica instituționalizarea criticii, respectiv relația internă dintre critică și instituție, în condițiile în care instituțiile culturale critice sunt supuse unei continue presiuni de dezintegrare și subfinanțare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o tradiție superbă de suprarealism și simplitate); Anatoly Rotterdam; Denisa Comănescu, Diana Manole, Ioana Ieronim, Magda Cârneci (inutil să-ți mai spun din ce țară sunt!); maghiarul Istvan Csuhai, fost redactor la Jelenkor, și soția lui, Anna Gacs; poeta și eseista Marija Knezevic, traducătoarea și redactora Rasa Sekulovic din Serbia; romancierii Aleksandar Prokopiev (strălucit postmodern din Macedonia), Beverley Farmer (Australia) și Leslee Becker (SUA). Am și o fostă studentă în SUA, de la care am vești când și când, dar care n-
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Irina Mavrodin -, eseul, în spontaneitatea lui specifică, lucrează cu cele două categorii, metafora și conceptul, fără a le opune una celeilalte, ci dimpotrivă, făcîndu-le să se hrănească una din cealaltă". Și autorii la care apelează ca argument pro domo excelenta eseistă care a fost Irina Mavrodin sînt mai mult decît edificatori: Valéry, Blanchot, Bachelard, Derrida, Barthes, Cioran, Camus, Sartre - după cum observăm, toți din spațiul francofon. Unul pe care l-a frecventat constant și cu nedezmințită fervoare culturală. De remarcat, tot în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apărut la Editura Univers, în 1982, și reeditat la Scrisul românesc, în 1998. Își propune încă din Argument-ul care deschide cartea să investigheze cele două domenii - poietică și poetică - nu de pe poziția teoreticianului și criticului literar - situați, cum subliniază eseista, "în afara" spațiului de creare a operei în materialitatea ei, ci "dinlăuntru", de pe pozițiile teoreticianului și criticului literar care este scriitorul însuși în cursul procesului prin care își instaurează opera. E o perspectivă încă puțin practicată în spațiul literar al epocii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
practicată în spațiul literar al epocii cînd apare cartea; perspectivă la care, între primii, în modernitate a apelat Paul Valéry. Ridică la statutul de concept lucrarea autorului, unul capabil să-l înglobeze și să-l definească: "Am considerat, ne spune eseista, poietica/ poetica și în coincidența amîndurora în însăși imanența operei. Coincidență vizată sau nu de scriitor, și prin care el, uzînd de multiplele modalități ale figurii numite "punere în abis" (mise en abysse), o desemnează ca atare pentru cititorul operei
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sistem, de a "rescrie" = de a citi). E travaliul constant al poetei, unul la care îndeamnă și pe ipoteticul cititor. Uimirea care însoțește munca scriitorului și la care face trimitere în Poietică și poetică va fi conceptualizată și analizată de eseistă într-o carte din 1999, Uimire și poesis (Scrisul românesc). În dialogul lui Platon Theaitetos (Despre cunoaștere), Socrate vede în Thaumazein (uimire) originea filosofiei, și-i răspunde personajului care dă numele dialogului: "Mirarea aparține, în cel mai înalt grad, căutătorului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cea mai utilă formulată în legătură cu textul estetic este cea oferită de Jakobson care, sprijinindu-se pe foarte cunoscuta subdiviziune a funcțiilor lingvistice, a definit mesajul cu funcție poetică în calitatea lui de mesaj ambiguu și autoreflexiv". William Empson (la care eseista nu face trimitere) argumentează că există șapte tipuri de ambiguitate, în cartea sa cu același titlu, apărută la Univers în 1981. La eseistul englez situația fundamentală, dacă merită sau nu să fie numită ambiguă, este că un cuvînt sau o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cioran este un continuu izvor de uimire și ambiguitate. Textele sale i-l relevă Irinei Mavrodin tot mai mult ca un scriitor în sensul cel mai tare al termenului, ca un poet deci. Diversitatea și plurisemantismul paginilor cioraniene îndreptățesc opinia eseistei cu asupra de măsură. La Samuel Beckett eul său biografic se obscurizează pînă la dispariție în spatele eului auctorial, pus în lumină ca eu profund, eu creator, opus eului social, cotidian. Prevalează conștiința artistică în fața eului biografic. "Creația lui Beckett, atît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se comunică receptorului, suscitînd în acesta, prin actul uimirii, dorința, bucuria creativității". Opera lirică a regretatului Dan Laurențiu, prin spunerea de tip oracular, în care "simplitatea", "transparența" enunțurilor sînt permanent "sabotate" de rupturile semantice prezente în text, produc, cum spune eseista, efectul de uimire. Dan Laurențiu este cu adevărat un sacerdot al uimirii lirice. În capitolul final poeta narează o amintire cu Nichita Stănescu, una din care s-a și născut cartea Uimire și Poiesis: "... El mi-a spus, mărturie prețioasă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mă năruiesc/ sub picăturile de ploaie/ să mă surp sub razele de soare/ să mă las încet năpădită// de furnici și țărînă/ prin rădăcini iubită/ tot mai mult iubită/ de florile de cicoare" (Dorința). La despărțirea de Irina Mavrodin, poeta, eseista, traducătoarea, omul de mari și multiple calități, vom cita din propriul Epigraf (volumul Vocile, 1998, Cartea românească): "Există o soluție/ să mă las pradă morții/ cu bucuria cu care m-am lăsat/ pradă vieții// Doamne/ ajut-o pe roaba Ta
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Colecția INOROG 44 Georgeta Horodincă (19302006) a avut o activitate susținută de eseistă, prozatoare și critic literar. A debutat în 1950 cu monografia Sartre. A publicat în România monografia Dimitrie Anghel, eseurile Structuri literare (1970), romanul Somnambulii soarelui (1981). Fost secretar al Uniunii Scriitorilor, a obținut în 1979 Premiul Academiei Române pentru culegerea de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
1987. Îl cunosc pe Mircea Cărtărescu de vreo 30 de ani, dar prietenia noastră a crescut în timp, a ajuns aproape ca o rudenie. Viața începe vineri A.B.D-na Pârvulescu, pentru cei ce nu vă cunosc încă sunteți eseistă, publicistă și romancieră, unde vă regăsiți cel mai mult? Sunt scriitoare, iar asta acoperă totul. Pentru mine nu formula de carte pe care o aleg are importanță, ci un anumit mod de a mă raporta la cuvânt, de a-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să rămână canonizatorul number one al literaturii române și în acest început de mileniu. Am citit mai întâi articolul subtil și plin de țepi al Irinei Petraș, care, pe bună dreptate, îi cere socoteală criticului pentru misoginia lui. Critica și eseista din Cluj nu ezită să se declare perplexă în legătură cu contradicțiile asumate cu ifose și răsfăț de către marele critic. Ea citează dintr-un interviu în care Manolescu, în stilul său inimitabil, spune țuguindu-și buzele și ridicând din umeri: „...trebuie să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Iată aici - mi-a arătat - o «măiastră» cum n-am mai văzut niciodată”. Nu lipseau, bineînțeles, nici „bruneta” și „blonda” care „vă cunosc de mult și se gîndesc la dumneavoastră” etc. Însă „ghicitoarea” (Violeta Lungu, directoarea unui liceu din Roman, eseistă și pictoriță talentată) m-a surprins cu adevărat atunci cînd mi-a spus că mă dușmănește „un individ gras, fălcos, cu fruntea îngustă, brutal, vulgar”. Dar - m-a liniștit ea imediat - nu va avea cîștig de cauză. „După cinci puncte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
DRAGU, Victoria (pseudonim al Victoriei Davidovici; 27.I.1944, București), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica lui Etti (n. Benchas), educatoare, și a lui Paul Davidovici, avocat; este soră cu scriitorul Doru Davidovici și soția lui Ștefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
ca rara voință autonomizantă față de tot ceea ce Înseamnă prezența sexului autorului În text (dacă romancierele franceze vor admite vreodată că așa ceva are o existență, la limită ireductibilă la vreo euristică). Paralel cu Marie Redonnet, poeta, nuvelista, romanciera și de curînd eseista care a cochetat cu trei edituri pînă acum - Minuit, POL și Gallimard -, paralel totodată cu scriitori consacrați ca Alain Robbe-Grillet, Claude Simon sau Robert Pinget, fără a-l uita pe Bernard-Marie Koltès, În vreme ce producția de literatură și În special roman
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
CRISTESCU, Maria-Luiza (19.VII.1943, București - 14.VI.2002, București), prozatoare și eseistă. Este fiica Mariei (n. Găvrilaș) și a lui Constantin Cristescu, procurist. După studii medii la Liceul „Gh. Lazăr” (1957-1961), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). Este redactor la „Scânteia” (1966) și la „Amfiteatru” (1966-1969), unde și
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]