293 matches
-
două cărți tributare pasiunii orientale, reflectate în structuri poematice fixe haiku, tanka, renga: Fuga în haiku (Sedcom Libris, Iași, 2003), respectiv Nuntă pe firul ploii (Editura Sedcom Libris, Iași, 2006). Opțiunea pentru formele și miza deloc superficială a acestui tip esențializat de discurs ne este justificată de autoare într-un fel de text programatic, ce prefațează una dintre secțiunile Fugii în haiku, intitulat semnificativ chiar Amantul meu, poezia: "...să-l invităm (pe poetul din noi, n.n.) la meditație profundă, contemplație, armonie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
câmpul estetic și reinterpretări în universul românesc. Din perspectiva fenomenologica, Pariziana este un eveniment, deoarece transcende stereotipul femeii tradiționale ca model novator de simțire, de gândire și de acțiune. Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, acest personaj se esențializează că mitopo(i)etică a aparentei, care își găsește manifestare în po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică verbalului și nonverbalului, po(i)etică modei. Imanenta Parizienei-spectacol proiectează o lectură de tip teatral a românului, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în reluarea intratextuală, care, nici ea, nu este ultima. Descrierea insulei apare de trei ori în nuvelă (ca să nu contabilizăm decât reeditarea intratextuală limitată de marginile textului): prima dată, în scrisoarea bătrânului sihastru, într-o detaliere completă; a doua oară, esențializată în punctarea cercurilor concentrice, iar a treia, în ochii Cezarei, mai mult spirit decât peisaj: (H2a) Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel încât suflet de om nu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în tăceri. Pentru că ei știu, ei au găsit. Romanul e o formă a lipsei de răspuns la marile întrebări ale vieții. Sau a fricii de un răspuns. El nu pretinde nici obiectivitate, nici adevăr. În vreme ce poezia nu se desfășoară, ci esențializează, verticalizează, anulează timpul. Nu e la îndemîna oricui acest tip de asceză, de căutare a adevărului unic și de refacere a unor țesături armonice. Cu toate acestea, enigma persistă. Mai toată lumea s-a speriat și a anunțat, acum cîțiva ani
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau domeniul pe care se decidea să-l exploreze. Pe lîngă el (căci avem uneori impresia ca Yersin își imprimă ritmul narațiunii și nu Deville este cel care ține hățurile), scriitorul nu-și permite prea multe divagații lirice. Totul este esențializat, într-o frazare vie, alertă, precisă, elegantă și seducătoare, nu lipsită de fulgurări pline de umor, dar liberă și pură precum cugetul savantului care, în ciuda tentațiilor și presiunilor, a reușit mereu să evite scufundarea în mizeria politicii, urmîndu-și pînă la
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
În acest sens, ei afirmă că "nu "mintea postmodernă" sau "postmodernismul" fac ceva, ci mai degrabă anumiți teoreticieni care utilizează discursul, iar teoreticieni diferiți îl utilizează în moduri semnificativ diferite, făcând ilicite încercările de a generaliza excesiv sau de a esențializa discursul postmodern"193. În sens foarte strict, susțin cei doi critici, nu putem vorbi nici de o teorie postmodernă, ci de o diversitate de teorii postmoderne (uneori incompatibile între ele), astfel încât cele două reacții extreme în privința discursului postmodern acceptarea necritică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică dintre toponim și antroponim: nenorocitele chivuțe își au bordeiul pe strada Emancipării iar Lefter Popescu își
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
presupune ambele ipostaze ale feminității nu opuse, ci, mai curând, complementare, o întâlnim la Eminescu. Femeia din operele sale este și Veneră și Madonă, este și înger și demon, ambivalență care apare în aglutinarea celor două elemente prin „și”. Eminescu esențializează datele psihologice referitoare la personaje, reducându-le la trăsături unice, definitorii pentru una din cele două ipostaze - demonică și angelică. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul personajelor feminine. Prin feminitate, Eminescu încearcă să desăvârșească cunoașterea lumii. El crede că
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
elaborat, de efort pentru concentrare. Afirmându-și deschis încrederea în „valoarea observației, ca primă sursă a literaturii”, Anton Holban nu face decât să confirme, o dată în plus vocația sa de romancier al subiectivității autentice. Scenele din roman sunt foarte concise, esențializând trăirile personajelor. Ele sunt construite în spiritul conciziei care l-a caracterizat întotdeauna pe Holban. Putem remarca cu destulă ușurință lipsa dialogului care i se pare „pueril” autorului. Și poate tocmai de aceea în roman dialogul este utilizat numai în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
instruire, starea individului "care are cultură"). În plin iluminism, cultura ajunge să fie privită drept o caracteristică distinctivă a speciei umane, ca un patrimoniu spiritual al lumii, constituit din suma cunoștințelor acumulate și transmise de omenire. Cultura este unică. Ea esențializează trăsăturile spirituale cele mai înalte ale oamenilor și este asociată cu ideile de progres, evoluție și educație. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la începutul secolului al XX-lea, dezbaterile franco-germane privind raportul dintre cultură și civilizație au pus bazele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să consultați o bibliotecă, un fișier, un dicționar, o bancă de date, o sursă bibliografică sau o enciclopedie? Mulți au impresia că da, dar puțini pot face bine și corect acest lucru. Important pentru succesul învățării este cum organizăm și esențializăm conținuturile uriașe de învățare în unități sintactice. ÎnvățaȚi tehnici informative, documentare și bibliografice așa cum cercetătorul, pentru a descoperi sau crea, trebuie să se înarmeze cu tehnici de cercetare și creativitate. 16. Principiul evitării eșecului Feriți-vă de eșecul ca ,,reacție
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Brâncuși) „îmbrățLșarea eternă”, „măiastra cosmică / infinitul...” (Recunoștință), „Coloana infinitului.../ adresată cerului”, „Cumințenia pământului” (Brâncuși) etc. Cu gândul la sculptura „6ărutul”, ca într un dans cosmic, ne simțim fascinați de îmbrățLșarea celor două emisfere, „rodire / între pământ / și cer” (Sâmbure), care esențializează „contopirea clipei”, „chemarea nemărginirii”, „lumina iubirii” (Margine de nemărginire). Vibrante sonante îmbrățLșează firea: „SĂVările... aluat dumnezeiesc...” (3ăVări), „dor de zbor / aripă întoarsă / spre al tău izvor / candelă albastră...” (Ana) Ceea ce impresionează este subtilitatea poetului de a recrea, în revărsări sinestezice
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
al său, Scriitorul și fantasmele lui. Nu știm dacă la Dan Plăeșu a primat „pasiunea politică” sau „pasiunea națională”, cert este că prozatorul a vrut să-și protejeze protagoniștii, fără durități, figuri maltratate, suferințe nemeritate sau înfrângeri de aripi geniale. Esențializând, merită a preciza că cele trei romane (Veghea, Lucrare de control la istorie, Vinovatele meandre) se încadrează - în ceea ce profesorul Nicolae Manolescu numește romane de tip doric, prin obiectivitate, sobrietate, verticalitate, raționalitate, reflectarea unei „lumi” care este „omogenă, coerentă și
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cantitatea învățării. În respectul diversității teoriilor învățării, al acceptării dificultății de a alege spre prezentare selectivă doar câteva teorii ale învățării frecvent întâlnite, practicate sau dezvoltate, sugerăm studiul atent al bibliografiei (Neacșu, Cristea, Negreț, Negovan precum și Hilgard și Bower, 1966 ). Esențializăm în tabelul ce urmează principalele modele și teorii aparținătoare, precum și autori sau exponenți (reprezentanți) ai domeniului. Menționăm că nu toate formulările sau denumirile unor teorii îndeplinesc exigențele unei concepții sistematice, consistente și majore, dar conțin premisele punct de plecare ipotetic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ea îmbrăcăminte neobișnuită, care se constituie într-un tip de portret specific drumețului asupra căruia s-a abătut o mare năpastă; este și un semn de identitate pentru cel ce aleargă pe necuprinsuri. În corpus-ul mioritic, ciudatul portret apare esențializat la cîteva linii, cu intenții de șablonizare, adaptat discursului epic: Și tu de-i zări Și te-i întîlni Cu-o babă bătrînă, Cu furca săină, Ea torcînd la lînă, Cu doi dinți în gură.... Sau: Mama-l aștepta, Dar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în existența ființei, discernămînt în perceperea faptelor bune ori rele. În numele adevărului se fac toate acestea. Este un război axiologic pe care Socrate îl poartă cu neînfricare și risc. Familia de valori calitative, bine drămuite în gînd și în faptă, esențializate sub formula tripticului axiologic fundamental, Adevăr-Bine-Frumos, reprezintă semnul cel mai ales al spiritului grec, în epoca de glorie a cetății, spre bucuria trăitorului de rînd, devenit conștient de valoarea lui ca om, precum și a olimpienilor. Din acest punct de vedere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pornit în cursă își asumă o răspundere deosebit de riscantă, astfel că sacrificiul voluntar și, prea adesea, sîngeros, constituie trăsătura de unire între toți eroii temerari, de la zeu la rege, de la filosof la păstor. Întrebarea care, potrivit limbajelor secrete, poate fi esențializată printr-un simplu gest, activ ori pasiv, nu este monopolul unui grup restrîns. Socrate a dovedit că fiecare om curajos și-o poate adresa conform daimonului său. Pe această direcție Dumuzi se întîlnește încă o dată cu păstorul mioritic. Iar dacă am
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
București, 2009, p. 10. 311 Ibidem, p. 126. 312 Ibidem, p. 124. 313 Pierre-Yves Brandt, Des enfants dessinent Dieu, Editions Labor et Fides, Genève, 2010, p. 8. 314 Ibidem, p. 9. 315 Cezar Dumitru, Dintr-un cerdac de templu, Nepalul esențializat în Piața Durbar din Kathmandu, în National Geographic Traveler, vol. XVI, 2013, p. 14. 316 Ibidem. 317 Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994. 318 ***, Religiile lumii, trad. Filip Bernadette, Editura Aquila, București, 2008, p. 2. 319 Facem referire
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
într-un anumit context locațional. Bal dezbate mai întîi cele două premise de la care se poate porni pentru a demonstra postulatul lui Roland Barthes că toate narațiunile (al căror număr e infinit) au un model comun care le abstractizează și esențializează narativitatea. Prima premisă o reprezintă corespondența dintre structura lingvistică a frazei și întregul text narativ, iar cea de a doua corespondența structurală dintre șirurile de acțiuni înfăptuite de oamenii reali în viața cotidiană și trăirile imaginare ale actorilor dintr-o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
căinței blochează salvarea. S-au mai și spart, probabil, eprubete prin laboratorul lui Dumnezeu, fiindcă au ieșit și lucruri neprevăzute. “Este interzis să interzici” suna o bravadă juvenilă. Dar toate cele zece porunci încep cu : “să nu...” Creștinismul este admirabil esențializat în colinde. Sufletele pot fi pustiite și de o prea dietetică evlavie. Mă tem că Paradisul nu este decât o însumare de interdicții. EVOLUȚIE Nu orice calitate de șorici se poate transforma în obraz. Și dacă maimuța se trage totuși
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mediocru la vioară. Dar sintagma lăsată de el a rămas celebră. Mai frumos decât visul nu poate fi decât zborul spre el. Dacă nu aș avea nisip, aș scrie pe apă. Uneori, din două singurătăți se poate clădi un paradis. Esențializează-ți comunicarea până când ajungi la stratul de aur al tăcerii. În privința poporului tău, nu-ți rămâne decât șansa optimismului. Morala trebuie să vizeze distrugerea păcatului, nu a păcătosului. În orice demers, fascinant e drumul și ideea nu neapărat rezultatul. Vitalitatea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
liberă a valorilor este mecanismul care ar putea schimba fața lumii. Multe descoperiri senzaționale au țâșnit din sfânta inconștiență juvenilă. Orice morală visează la solidaritatea umană. Insomnia poate contribui la însănătoșirea spirituală a lumii. Desenul din covor - o filozofie ancestrală esențializată la maximum. Cu dorințele inaccesibile nu ești sărac decât în aparență. Marca celor buni este uimirea. Nu există probabil inimi care să nu se decongeleze puțin la impactul cu o floare. Esența oricărei democrații depinde de selecția selecționerilor. Gândurile și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cuprins gândirea unui vechi imperiu, dar aceeași insanitate s-a petrecut în definitiv și în Franța revoluționară, ca să nu mai vorbim despre legăturile Germaniei naziste cu inconștientul monstruos al continentului. Dar Dan Petrescu, în admirabilele discuții cu Liviu Cangeopol, a esențializat și vectorizat puțin prea tranșant un adevăr care ar putea suna și astfel: inconștientul irumpe în viața unei societăți acolo unde puterea politică pretinde a se exercita în numele maselor populare. Arunci devine corect să susții că, Europa fiind privită ca
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
plan, simbolic, este acela În care plugul, aflat În depărtare, pe linia orizontului, trasează (sau, mai bine zis, consfințește) acea linie imaginară care desparte și leagă cerul de pămînt. Imaginea nu face decît să evidențieze Într-un mod sensibil și esențializat locul și rostul omului În imensul angrenaj imaginal al acestei lumi. Plugul, instrument cardinal al așezării omului Într-un loc pe care-l preschimbă În așezare, loc unde va cultiva pămîntul și va Întemeia civilizația urbană, este, dacă mi-aduc
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
comic al cotidianului parodiat, care mizează pe "întregul sistem de fenomene extraliterare convertibile într-un univers artistic sau cu destinație artistică"257. De aceea, de la improvizațiile cu Mitică, personaj central (dar și alte nimicuri, mofturi felurimi), ale căror poante condensate esențializează metehne ale mentalului nostru colectiv, până la narațiuni mai ample cu substrat polemic, în varianta basmelor parodice sau a Cronicilor (sentimentală, fantezistă, fantastică), Caragiale se exersează în identificarea și diagnosticarea reflexelor deviant-rizibile ale unei lumi răsturnate, de care nu se desparte
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]