338 matches
-
iad, Editura Anastasia, București, 1994, p. 14. [56] Leon Bloy,Hans-Urs von Balthasar,, Editura Anastasia, București, 1994, p. 14. idem, p. 124. [57] Pr. Prof. Dr. George Remete,p. 124. [58] Ibidem, p. 126. Referință Bibliografică: Despre dimensiunile spirituale ale eshatologiei, soteriologiei si eticii / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 85, Anul I, 26 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunile_spirituale_ale_eshatologiei_soteriologiei_si_eticii.html [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
permisă consumarea de produse lactate. La slujba religioasă din această zi, a Înfricoșatei Judecăți, au fost citite Capitolele 24 și 25 din „Evanghelia după Matei” ce prezintă Judecata la care vor fi supuși toți oamenii, de la Adam și până la momentul eshatologiei (a sfârșitului acestei lumi), la cea de-a doua venire pe pământ a lui Iisus. Criteriul de judecată va fi legea iubirii universale, propovăduită de Iisus și concretizată în fapte de întrajutorare a celor aflați în suferință. Fiul lui Dumnezeu
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1396882568.html [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
patimile, moartea și Învierea Lui, de Sfânta Sa Înălțare și de focul pogorâtor și întemeietor al Duhului. Recapitulând întreaga istorie, Euharistia se deschide totodată spre eshaton, făcându-ne din fii vremelnici ai istoriei, fii nemuritori ai Împărăției veșnice deja începute. Eshatologia este gustată în Euharistie iar Sfânta Euharistie arvunește plinătatea Împărăției ce va să vină. Sfântul Ignatie Teoforul numea Euharistia „leac de nemurire, doctorie pentru a nu muri”. Sfântul Irineu de Lion (sec. II) a folosit teologia Euharistiei în luptă cu
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_euharistica_.html [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale. 19. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică). 20. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor). 21. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
es Khalkedon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie: A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
os Khalkodon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlolek, a megszentelo. A szentsogek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentsog: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vogso beteljesedos: Egyoni os egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz misztoriumaban: Dogmak os a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
es Khalkedon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie: A II. Vatikani Zsinat dokumentumai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Escatologia (scris și eshatologia, în limba greacă veche: ', cuvânt compus din τὰ ἔσχατα ' = "ultimele lucruri" și "logos" → "-logie" = "studiu", "învățătură" despre...) este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte (""eshatologie individuală"") și destinul final al lumii (""eshatologie universală""). Termenul latin
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Escatologia (scris și eshatologia, în limba greacă veche: ', cuvânt compus din τὰ ἔσχατα ' = "ultimele lucruri" și "logos" → "-logie" = "studiu", "învățătură" despre...) este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte (""eshatologie individuală"") și destinul final al lumii (""eshatologie universală""). Termenul latin, căzut în desuetudine, este ""De Novissimus"". ""Escatologia individuală"" derivă din doctrina imortalității personale sau, cel puțin, din ideea supraviețuirii într-o formă oarecare după moartea fizică, urmărește să lămurească condiția
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Escatologia (scris și eshatologia, în limba greacă veche: ', cuvânt compus din τὰ ἔσχατα ' = "ultimele lucruri" și "logos" → "-logie" = "studiu", "învățătură" despre...) este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte (""eshatologie individuală"") și destinul final al lumii (""eshatologie universală""). Termenul latin, căzut în desuetudine, este ""De Novissimus"". ""Escatologia individuală"" derivă din doctrina imortalității personale sau, cel puțin, din ideea supraviețuirii într-o formă oarecare după moartea fizică, urmărește să lămurească condiția, temporară sau eternă, a sufletului fiecărui individ
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Escatologia universală"" are ca obiect ultimele evenimente ale istoriei omenirii, destinul final al genului uman, numit în mod curent "sfârșitul lumii", precum și evenimente presupuse sau acceptate de diversele religii, ca învierea și judeacata universală. Extrapolând definiția, se poate spune că eshatologia se ocupă cu ultimele speranțe în nemurire ale omenirii în cadrul unei religii sau al unui sistem filozofic. Chiar și la popoarele primitive, antropologii admit existența unor credințe religioase, incluzând ideea unei existențe după moarte. Unele popoare rezervă posibilitatea unei vieți
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
popoarelor primitive nu există noțiunea unei răsplate sau pedepse după moarte, doar în puține cazuri se întâlnesc în mod clar idei elevate asupra unor datorii morale drept condiție pentru viața viitoare. În religia babiloniană (în esență asemănătoare cu cea asiriană) eshatologia nu a atins un grad semnificativ de dezvoltare. Răsplata pentru comportamentul individual avea loc în timpul vieții, divinitățile oferind daruri sub formă de putere, prosperitate, viață îndelungată, urmași numeroși; în mod contrar, păcătoșii erau pedepsiți prin calamități naturale. Ideea unei lumi
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
unor personalități excepționale, având însă drept consecință extincția persoanei ca individ, rămâne singura posibilitate către care se poate aspira. Budismul dezvoltă și modifică latura filosofică a Brahmanismului ca doctrină a salvării și culminează în ceea ce s-ar putea numi negarea eshatologiei și a oricărei teologii, într-o religie fără Dumnezeu, cu un înalt cod moral fără aspirație la o recompensă sau teamaă de o pedeapsă într-o viață de apoi. Existența însăși, sau existența individuală, este răul originar; agățarea de existență
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
transformări eshatologice a universului a dus la concepțiile „milenariste”, ca în scrierile lui [[Gioacchino da Fiore]], a cărui [[doctrină]] a fost în [[1215]] declarată [[Erezie|eretică]] de către [[Biserica Catolică|Biserică]]. În vremurile moderne trebuie făcută deosebirea între diverse aspecte ale eshatologiei creștine: [[Islamism]]ul a preluat din iudaism și creștinism doctrina învierii morților și a unei judecăți universale cu pedepse sau recompense eterne după faptele fiecăruia în timpul vieții. Mai târziu, în urma contactului cu învățăturile [[Persia|persane]], Islamismul consideră importantă credința în
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
Gal 1,11-12; 3,6-7), în Romani accentul este pe „imparțialitatea divină” universală (cf. Rom 1,16-17), în 1 și 2 Corinteni Evanghelia constă în „înțelepciunea crucii” (cf. 1Cor 1,18). Așadar, evenimentul unic al morții lui Isus Hristos reprezintă fundamentul eshatologiei (cf. 1 și 2 Tes), al eclesiologiei (cf. Col și Efes), al pneumatologiei și al eticii pauline. Este evident că viziunea lui Pavel asupra mântuirii este pasajul/ trecerea (Pashca) lui Hristos. În moartea și învierea Fiului, Tatăl duce la împlinire
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2. Îndumnezeirea nu va fi realizată pe deplin decât în timpurile de apoi, dar ființele umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
se atenuează 8. Își va continua martiriul încrezător că acesta îi va pecetlui și acredita episcopatul. Temele spirituale ale scrisorilor - participarea la Dumnezeu, Sfânta Euharistie, martiriul, unitatea, atingerea lui Dumnezeu, urmarea Sa - au fost considerate a sugera o îndepărtare de eshatologia biblică, înlocuirea cu înălțarea elenistică a sufletului spre nemurire 9. Dar în toate scrisorile Sfântului Ignatie, dimensiunea ecleziastică este de maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
accesibil tuturor evreilor. Crossan subliniază că mișcarea lui Isus nu avea un conducător, cum avea mișcarea lui Ioan Botezătorul care-l alesese pe Ioan drept conducătorul lor. Pentru Crossan, Isus chema oamenii să Îl imite și călătorea ca predicator ambulant. Eshatologia lui Isus este una de acțiune personală și transformare socială, ca cea a lui Gandhi, mai degrabă decât să fie apocaliptică. Acești cercetători explică afirmații eshatologice ale lui Isus ca fiind adaosuri ulterioare făcute de creștini la textele biblice, cel
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
asupra lui Isus nu mai acceptă punctul de vedere apocaliptic. Mai mulți alți autori afirmă: consensul în literatura teologică de azi este că Isus nu considera Împărăția lui Dumnezeu drept un viitor eveniment apocaliptic, ci ca o mișcare către o eshatologie etică fără sfârșit. Anumiți cercetători, cum ar fi N. T. Wright (Episcop de Durham) și Luke Timothy Johnson, apără istoricitatea viziunii tradiționale asupra lui Isus ca "Fiul lui Dumnezeu care a murit pentru păcatele noastre". Ei cer ca cercetătorii să
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Treime. Deificarea omului credincios este un lung proces, început deja în Eden, dar întrerupt prin căderea lui Adam, și reîncepe cu nașterea din nou, „din apă și din Duh” (In. 3, 5), prin Taina Botezului și se continuă progresând până în eshatologie 2. Îndumnezeirea nu va fi realizată pe deplin decât în timpurile de apoi, dar ființele umane pot dobândi perfecțiunea în această viață prin dobândirea Sfântului Duh. Istoria omului - ființa creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu - poate fi schematizată în
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]