6,156 matches
-
René Frölke). De asemenea, conferința explorează surse primare (romane, proză scurtă, eseuri, interviuri) și surse secundare (studii critice, biopics-uri, interviuri TV), folosind o metodologie derivată din domeniul studiilor literare și de film, și vehiculând concepte ca memoria autobiografică, pactul testimonial, estetica, precum și arhive mass-media. În anul 2016, editura academică elvețiană Peter Lang (Frankfurt/Main, New York), a publicat cartea lui Claudiu Turcuș, „Norman Manea. Aesthetics and East Ethics”, care stă la baza acestei conferințe. Volumul este prima monografie despre viața și opera
CLAUDIU TURCUŞ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINŢĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1491321389.html [Corola-blog/BlogPost/370793_a_372122]
-
revistei academice Ekphrasis - Image, Cinema, Theatre, Media. În 2013, a organizat, la Cluj-Napoca, împreună cu criticul Andrei Gorzo, workshop-ul Realismul Noului Cinema Românesc (partener fiind Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București). A debutat editorial cu volumul de critică „Estetica lui Norman Manea” (Cartea Românească, București, 2012). Referință Bibliografică: Institutul Cultural Român - New York - CLAUDIU TURCUȘ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINȚĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA / I C R New York : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CLAUDIU TURCUŞ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINŢĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1491321389.html [Corola-blog/BlogPost/370793_a_372122]
-
Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, București). A debutat editorial cu volumul de critică „Estetica lui Norman Manea” (Cartea Românească, București, 2012). Referință Bibliografică: Institutul Cultural Român - New York - CLAUDIU TURCUȘ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINȚĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA / I C R New York : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 I C R New York : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CLAUDIU TURCUŞ INVITAT LA INSTITUTUL HARRIMAN DIN NEW YORK PENTRU O CONFERINŢĂ DESPRE ESTETICA LUI NORMAN MANEA de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1491321389.html [Corola-blog/BlogPost/370793_a_372122]
-
în felul următor: „Astăzi zbor spre înalt / fără identitatea limitelor / doar cu dorul și iubirea / ce-mbrățișează depărtarea / spre largul zorilor senine...” (Armonie). În continuare, Adrian Erbiceanu descrie cursul vieții prin fenomenul clipei, astfel, făcând accent pe o metaforica potrivit esteticii: „Îmi bate-n tâmpla greu și rece / Tic-tacul vremii - cosmic ceas... Trece prin mine clipă? De ce trece? / Cui și cu cât datornic i-am rămas?”. (Piatră rară). Pe când, Lăură Garavaglia este preocupată de fenomenele anotimpurilor, de prezență timpului în univers
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1495798010.html [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
având aceeași factură conceptuală, precum: axiologia - criteriul selecției și al promovării componentelor discursului (tipologie, conflict, fabulă, deznodământ etc.); excelența - modalitatea de manifestare, în plan socio-estetic, a personajelor și a relațiilor dintre ele; dar și a diverselor acte, gesturi, comportamente etc.; estetica - echilibrul, firesc, foarte bine conceput și realizat, al tuturor elementelor ce desăvârșesc textul, echilibru care, în spiritul aceleiași meritocrații, și al derivatelor sale subsecvente (axiologie, excelență), este justificat etic. Urmează motivele. Tot atâtea, câte proze: Erosul (Iulia Feier); Adiaphora (cum
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
Apoi, lectura socială, care se va orienta spre viața dintr-o instituție (editura), spre atmosfera orașului, sau, la începuturi, spre cea a unui sat din Bărăgan, spre atmosfera generală, totul proiectat pe fundalul ideologic al acelei vremi. Urmează, desigur, lectura estetica. Ea se va opri, de exemplu, la priceperea cu care, pledând pentru valorile etice, ca suport inclusiv al esteticului, autorul evită tezismul. El clădește o metalume și evocă o lume, nu propovăduiește o conduită; propune enunțuri artistice, nu ține predici
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
ele având rolul de liant între amplele secțiuni ale acestuia. Putem presupune, deci, că respectivul edificiu romanesc are o alcătuire modulară, ceea ce evidențiază clar capacitatea pieselor din recenta carte de a sluji mecanismul unui întreg supraordonat, rămânând, totuși, independente. Lectura estetica investighează și amintitul paralelism autor - narator - personaj. Și remarcă, la palier frazeologic și stilistic, funcțiile subjonctivului și ale gerunziului. Cea mai consistentă ni se pare a fi lectura existențială. Ea debutează cu observația că, dintre componentele egoului (trup, senzații, mental
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
un chip de perfecțiune după care să-și modeleze caracterul și faptele. Precum arta modernă își datorează renașterea sa modelelor din antichitate, astfel desăvârșirea lumii se datorește chipului moral al lui Iisus Hristos.” (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei. II. Ipostazele artei. Ed. Doxologia, Iași-2009, p. 153; Apud Pr. Dr. Șt. Slevoacă, Eminescu în fața Patimilor Domnului, în Telegraful Român, Sibiu, An. 141, Nr. 17-18, 1 mai 1994, pp. 1 și 3) Mihail Eminescu, prin profetismul său eminamente creștin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
o nouă atitudine, o nouă valoare a Dragostei care, se revelează ca Iubire esențială, prioritară, universal-obligatorie și veșnică. Primind lumina Logosului dumnezeiesc, cuvintele gânduri ori graiurile rostite de creștinul ortodox cult (iluminat), creator, trebuie să capete un caracter sacerdotal al esteticii, o calitate sacramentală a semanticii, o semnificație liturgică a hermeneuticii, o armonie cosmică perfectă: „Făuritor de armonii perfecte, liră ce strălucește printre stelele patriei, Eminescu e, pentru noi, mai mult decât un vates (profet), un poet cu religioase funcții, un
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
curcubeul/ - doar pentru o clipă -/ reunește clar și obscur” (pag. 79), durata reprezentând un dar divin, ca și pentru marele nostru poet Mihai Eminescu: Nu e păcat/ ca să se lepede/ clipa cea repede/ Ce ni s-a dat?”. O întreagă estetică și o adevărată filozofie traversează volumul, creând universului poetic echilibrul dintre a cunoaște, a simți și a putea în trecerea de la noapte la zi, de la spațiul râului, al cosmosului sau al gândului: „Nenumit” cel fără nume/ în cripta ființei/ intersecție
ELISABETA IOSIF ”ÎN CURGEREA TIMPULUI” CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1452188296.html [Corola-blog/BlogPost/350026_a_351355]
-
său roman.În aceași situație sunt și Scrisorile din exil de I.Eliade Rădulescu în care mereu se plânge de închipuitele cabale ce se urzesc în jurul său. Sinceritatea scrisorilor nu trebuie înțeleasă ca totală și intangibilă, iar în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum_de_al_florin_tenne.html [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
În cele vreo 18.000 de scrisori, Voltaire a sintetizat epoca lui cu toate fațetele ei și pe toate planurile: filozofie, politică, religie, literatură, artă, sunt discutate cu o rară pasiune intelectuală. Corespondența lui Flaubert este, practice, un tratat de estetică literară, scrisorile pașoptiștilor de la noi, precum cele ale lui I.Heliade-Rădulescu, I.Ghica, N.Bălcescu, compun prima istorie a revoluției și în același timp ideologia ei, întrucât sunt înțesate de considerații filozofice, sociale și politice.Odobescu și Alecsandri, ca și
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum_de_al_florin_tenne.html [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
de frumos, acel „Prinț fericit” este o povestire -minune. Avangardiștii s-au dedat la limbajul scabros, nu toți, unii. Am îndoieli că orice avangardist a fost sau este și talentat. Pofta de scandal nu înlocuiește actul estetic. Vechea dilemă - etica/estetica este mereu actuală. Nu voi da nume, nici un huligan nu merită o reclamă. Fiecare să-și facă în sinea sa mea culpa. Când văd la TV, pe orice post , cum se „porcăiesc” vedete, politicieni, mă întristez. TV are o mare
RESPECTĂ-ŢI APROAPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Respecta_ti_aproapele_boris_mehr_1386653004.html [Corola-blog/BlogPost/363302_a_364631]
-
specialitate, e preocupat să redea sentimente, senzații subiective, să exploreze, dacă pot zice așa, suferințele umane, cu interes deosebit pentru ilustrarea angoaselor, a stărilor exacerbate, ultratensionate. Potrivit conținutului artei sale, picturile se autodefinesc și printr-o spectaculozitate cromatică, printr-o estetică șocantă, prin culori stridente, contrastante, printr-o amețitoare folosire a liniilor frânte sau curbe, lucru ce incumbă un ritm discontinuu imaginii redate. Înțelegeți? -De înțeles, înțelegem, dar... se trezi Papa neliniștit de tirada Solitarului. -Acum vine dezlegarea șaradei! Printre vizitatorii
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434867499.html [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
fără fum” Volumul Marei Paraschiv, În luntrea nopții, elegant scris, bilingv, cu traduceri în engleză, este dublu relevant artei nipone dar și poeticii românești adaptată rigorilor acestui gen, sunt exerciții de blândețe și de frumusețe a exprimării și a înțelepciunii. Estetica acestor minipoeme constă în acordul delicat dintre simplitatea expresiei și complexitatea sensurilor emanate, o caracteristică unitară a liricii autoarei. Un volum de bun gust, care sperăm să-și încânte cititorii. Cristina Ștefan Referință Bibliografică: Mara Paraschiv- În luntrea nopții / Cristina
MARA PARASCHIV- ÎN LUNTREA NOPȚII de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1492965640.html [Corola-blog/BlogPost/368592_a_369921]
-
genuri se află într-o situație antitetică. Este evident că soarta genurilor literare nu este nicidecum independentă de marile transformări și răsturnări petrecute în baza materială a societății.Astfel, de exemplu, epopeea nu a putut supraviețui apariției societății capitaliste. O estetică literară care nu ține seama de acest punct de vedere trebuie respinsă, deoarece omite legitatea obiectului său. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Unitatea genurilor literare este dat[ă de unitatea operelor literare, eseu de AL:FLORIN ȚENE / Al Florin Țene
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415372871.html [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
1940 sub titlul Nostalgia paradisului, el constituie principala sa operă teoretic-filozofică, voindu-se totodată o fundamentare a opțiunilor culturale tradiționaliste pentru care milita în paginile Gândirii. Volumul era rezultatul reflecțiilor proprii pe marginea amplei dezbateri pe temele filozofiei culturii și esteticii din spațiul cultural european și românesc în primele decenii ale secolului XX; de la Ideea unei teologii a culturii a lui Paul Tillich (1919) și Sensul creației a lui Nicolae Berdiaev (trad. germ. 1927) la Trilogia culturii a lui Lucian Blaga
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
european și românesc în primele decenii ale secolului XX; de la Ideea unei teologii a culturii a lui Paul Tillich (1919) și Sensul creației a lui Nicolae Berdiaev (trad. germ. 1927) la Trilogia culturii a lui Lucian Blaga (1935-1937), trecând prin Esteticile lui Mihail Dragomirescu (1901) sau Tudor Vianu (1934). Scrisă sub semnul „modului teandric” (titlul introducerii), lucrarea era o analiză a relațiilor dintre religie și cultură (partea I) și teologie și estetică (partea II) încheiate cu propunerea de lectură în cheie
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Trilogia culturii a lui Lucian Blaga (1935-1937), trecând prin Esteticile lui Mihail Dragomirescu (1901) sau Tudor Vianu (1934). Scrisă sub semnul „modului teandric” (titlul introducerii), lucrarea era o analiză a relațiilor dintre religie și cultură (partea I) și teologie și estetică (partea II) încheiate cu propunerea de lectură în cheie metaforic-teologică a fenomenului culturii și artei (partea III). Întreaga creație omenească este văzută drept produsul unei imense și irepresibile nostalgii, țâșnind dintr-o trăire fundamentală care colorează existențial întreaga cunoaștere și
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
jurnal de bord pe un ocean gotic (cuiburi grafice în munții stâncoși !). Autorul are meritul de a nu încurcă păserile - exemplarul sau specia. Noroc că nimic nu dispare, inerțial. „Scriitura corporală“ sau doar scriitura, lucrata într-o etică și o estetică sinuoase. Numai că nimeni nu stie ce se întâmplă cu textul: nu se risipește; nu se dezintegrează structural. De asemeni, sensul rămâne monolitic: pare fix, hieratic și atât! Pare a nu jubila deopotrivă cu bucuria poetului de a(-si) scrie
PLUMIERA – DESPRE URZICILE LUI ION PACHIA-TATOMIRESCU de MARCEL TURCU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Marcel_turcu_plumiera_de_marcel_turcu_1386718595.html [Corola-blog/BlogPost/354716_a_356045]
-
importantă, pe principiul că ce e bun era deja acolo, iar contribuția lui Cohn (sau contribuția cinemaului la un text care își testase deja valoarea prin două puneri în scenă) e neglijabilă, mai ales că merge pe urmele bătătorite ale esteticii Noului Val. Rămâne lucrul cu actorii, unde viziunea lui Cohn, conform propriilor declarații, a fost să le acorde o libertate destul de mare. Aportul regizoral poate fi intuit însă prin ricoșeu din alegerea actorilor. Singurii care își păstrează rolurile din teatru
în București și în provincie by https://republica.ro/ratatul-c-i-rahatul-in-bucurec-ti-c-i-in-provincie [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
se datorează câteva compoziții studiat picturale - din nou ceva ce nu se vede foarte des în filmele românești noi -, cea mai reușită fiind cea din scena de sex (care ar merita o cronică în sine). Pe de altă parte, nici estetica nu-i atât de bătătorită pe cât s-ar crede, pentru că Acasă la tata e o variație importantă de la filmele „felii de viață” în care „nu se întâmplă nimic”. Da, e o felie de viață, fără mare miză, fără vreo evoluție
în București și în provincie by https://republica.ro/ratatul-c-i-rahatul-in-bucurec-ti-c-i-in-provincie [Corola-blog/BlogPost/338488_a_339817]
-
Toate Articolele Autorului Sarcina critici: să descopere validitatea operei, nu adevărul ei Printre criticii literari care au fost refractari la intruziunile- ce se pare că apar periodic-ale scientismului în critica literară a fost și George Călinescu. La fel ca ” normele„ Esteticii, metodele ce înclină spre exactitate și precizie în critică îi par “ieșite din disperarea oamenilor fără sensibilitate artistică “. În acest context critica literară, plastică, cinefilă, trebuie să fie mai mult o artă decât o știință. Mai mult, se știe că
SARCINA CRITICII ESTE SĂ DESCOPERE VALIDITATEA OPEREI, NU ADEVĂRUL EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Sarcina_criticii_este_sa_descopere_validitatea_operei_nu_adevarul_ei.html [Corola-blog/BlogPost/371209_a_372538]
-
pentru Premiul Nobel, născut în Triest,este un poet al dramelor ascunse,(putem să-l asemuim cu Bacovia),găsește edenul în înserarea Europei,sau,mai degrabă,în valoarea propriei biografii,fiindcă nimic nu te odihnește de viață/ca viața.În estetica,poeților amintiți până aici,și în etica lor,totul se clădește pe fundamentele labile ale unor valori spirituale pe care le indentificăm ca spațiu edenic.Conceptele despre acesta sunt spectaculare sublimizări ale lui cogito,ce trec prin procese evolutive,de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
am arătat, omul contemporan nu lucrează la o operă unică care să corespundă în chip absolut idealizării sale, ca Pygmalion, ci la o serie nesfârșită de opere analoge, fiindcă nu atingerea singularei perfecțiuni este scopul, ci varietatea infinită sub care estetica corpului trebuie să fie admirată. Această proliferare a ipostazelor frumuseții aplicate unei singure ființe, această multiplicare a percepției frumosului ține de misiunea sisifică de „a ne lucra corpul”. Aceasta înseamnă o modelare după un tipar mai degrabă absent, caleidoscopic. Motivul
REPREZENTARE ŞI REPREZENTAŢIE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_reprezentare_si_dan_caragea_1375537015.html [Corola-blog/BlogPost/366495_a_367824]